6,556 matches
-
și nota de la marginalul 801, articolul 32) Se șterge m-, o- și p-xilen și dimetilbenzen împreună cu referințele lor. Lista III: 1105 "Pentanoli" (de două ori în loc de "Alcooli amil") 1307 "Xileni" (de două ori fără sinonime) Se modifică 1965 "Hidrocarburi, gazoase..." adăugându-se amestecurile "A01, A02, B1 și B2". 2790 "Soluție de acid acetic...." "10%" în loc de "25%" la 32 c Listele I, II, III Se înlocuiește "Ditiocarbamat" cu "Tiocarbamat" pentru numerele 2771, 2772, 3005, 3006. Se adaugă "reactivi cu apa" (de
jrc4108as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89271_a_90058]
-
la acea dată, pot fi utilizate până la epuizarea stocurilor." Pentru etichetele nr. 3 și nr. 4.3 cu flacăra albă, linia neagră trebuie înlocuită cu o linie albă. APENDICE X și XI 1.1.1 În definiția "container-cisternă" se introduce "gazos" după "substanțe" și se elimină ultima teză (numai apendicele X). 1.1.4.1 Se adaugă un paragraf la a doua liniuță (numai apendicele XI): - "Valvele de ventilare controlate reprezintă dispozitive de ventilare pe recipienți cu descărcare inferioară care sunt
jrc4108as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89271_a_90058]
-
filtru de eșantionare și un sistem de prelucrare a datelor sau ceva echivalent. O coloană capilară din silice topită cu diametrul interior de 30 m* x 0,25 mm, 0,25 m Carbowax 20M. Funcționare: injector la 180 0C, heliu gazos ca vector cu un debit de 1 ml/minut la 25 0C, injecție prin metoda fără scindare. Gama de temperatură: 40 0C timp de 0,75 minute, creștere ulterioară cu 10 0C/minut până la 60 0C, apoi cu 3 0C
jrc4203as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89367_a_90154]
-
totală a preparatului Notă 4 Preparatele care conțin aceste substanțe sunt clasificate că nocive și li se atribuie frază de risc R65 dacă îndeplinesc criteriile de la pct. 3.2.3 din anexă VI. Notă 5 Limitele de concentrație pentru preparatele gazoase sunt exprimate în procente de volum/volum. Notă 6 Preparatelor conținând aceste substanțe li se va atribui frază de risc R 67 dacă îndeplinesc criteriile menționate la pct. 3.2.8 din anexă VI." ANEXO IB - BILAG IB - ANHANG IB
jrc3711as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88872_a_89659]
-
Se pot, de asemenea, lua în considerare rezultatele relațiilor structura/activitate validate, precum și opiniile experților. Pentru preparate, datele necesare pentru clasificare și etichetare se pot obține: (a) dacă conțin date fizico-chimice, prin aplicarea metodelor menționate în anexa V. Pentru preparatele gazoase, o metodă de calcul poate fi utilizată pentru proprietățile de inflamabilitate și oxidare (vezi capitolul 9); (b) dacă conțin date referitoare la efectele asupra sănătății: - prin aplicarea metodelor precizate în anexa V și/sau prin aplicarea metodei convenționale menționate în
jrc3711as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88872_a_89659]
-
de carburant făcute din material plastic. (3) Vărsarea accidentală a carburantului (în special a motorinei) pe drum este un risc semnificativ pentru șoferii autovehiculelor cu două roți sau ai motociclurilor cu pedale. (4) Există un interes în creștere în carburanții gazoși pentru propulsia autovehiculelor, în special din motive de mediu; întrucât, prin urmare, în viitor, Directiva 70/221/CEE ar trebui să conțină și prevederi pentru rezervoarele de carburanți alții decât lichizi; în acest sens, titlul și sfera de aplicare a
jrc4563as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89729_a_90516]
-
70/221/CEE ar trebui să conțină și prevederi pentru rezervoarele de carburanți alții decât lichizi; în acest sens, titlul și sfera de aplicare a Directivei 70/221/CEE ar trebui modificate în consecință; specificațiile tehnice pentru rezervoarele de carburant gazos vor fi introduse prin modificări ulterioare la directiva menționată. (5) Mai mult, este din ce în ce mai obișnuit ca rezervoarele de carburant să fie înlocuite cu rezervoare de carburant mai mari sau să se instaleze rezervoarele de carburant suplimentare, neomologate; de aceea, cu
jrc4563as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89729_a_90516]
-
din ce în ce mai obișnuit ca rezervoarele de carburant să fie înlocuite cu rezervoare de carburant mai mari sau să se instaleze rezervoarele de carburant suplimentare, neomologate; de aceea, cu prima ocazie, trebuie luate măsuri de omologare a rezervoarelor de carburant lichid și gazos în Comunitate, ca unități tehnice separate, pentru a menține un nivel înalt de siguranță în circulația autovehiculelor. (6) Modificările la dispozițiile privind rezervoarele de carburant trebuie adoptate de către Parlamentul European și de Consiliu; întrucât este de mare ajutor ca, în
jrc4563as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89729_a_90516]
-
în conformitate cu prezentul articol și cu anexele I, II și III. 2. Indicarea ingredientelor nu este solicitată în cazul: (a) - fructelor și legumelor proaspete, inclusiv cartofii, care nu au fost curățate, tăiate sau nu au făcut obiectul altui tratament similar; - apelor gazoase, în a căror denumire apare această ultimă caracteristică; - oțeturilor de fermentație, dacă aceastea provin exclusiv dintr-un singur produs de bază și dacă nici un alt ingredient nu a fost adăugat; (b) brânzeturilor; - untului; - laptelui și smântânii fermentate, dacă nu au
jrc4567as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89733_a_90520]
-
unde are loc reacția chimică de ardere. Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin arderea combustibilului, de obicei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful de cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic. Combustibilul în amestec cu aerul se numește amestec carburant. Arderea poate fi inițiată prin punerea în contact direct a amestecului carburant cu
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
poate produce aproape instantaneu în toată masa amestecului caz în care se numește detonație și are un caracter exploziv. Prin arderea carburanților rezultă diferite produse de ardere cu o temperatură de aproximativ 2000. Majoritatea acestor produse se prezintă sub formă gazoasă. Pentru o ardere completă se asigură combustibilului o cantitate de oxigen dozată astfel încât să producă oxidarea integrală a elementelor sale componente. Din punctul de vedere al obținerii lucrului mecanic, aceste motoare se clasifică în: La turbinele cu gaze, denumirea de
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
frecvența recomandată a schimbării pansamentului să fie minimă, - să fie sigur, non-toxic, hipoalergenic, - să nu aibă particule contaminante, - să nu adere de leziune, - să permită schimbarea netraumatică și nedureroasă, 100 - să absoarbă exudatul, - să permită inspecția plăgii, - să permită schimburile gazoase, - să poată fi adaptat la orice dimensiuni ale leziunii, - să fie impermeabil pentru microorganisme, - să fie acceptabil pentru pacient, - să fie ușor de manipulat, - să aibă un raport cost/eficiență optim. Debridarea, care constă în îndepărtarea sistematică a țesuturilor necrozate
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
constituit din cantități mici de elemente mai grele. Datorită acestei compoziții și a temperaturilor ridicate, pe Soare nu există o crustă (scoarță) solidă, și nici materie în stare lichidă, toată materia solară fiind în întregime în stare de plasmă și gazoasă. Soarele face parte din clasa spectrală G2V. "G2" înseamnă că: Sufixul "V" (citit 5) indică apartenența Soarelui la grupul majoritar al stelelor aflate în secvența principală. Aceasta înseamnă că își generează energia prin fuziunea nucleară a nucleelor de hidrogen în
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
steaua centrală - Soarele, al doilea obiect ca masă fiind planeta Jupiter. Cele patru planete interioare mici, Mercur, Venus, Pământul și Marte, numite planete terestre / planete telurice, sunt compuse în principal din roci și metal. Cele patru planete exterioare, numite giganți gazoși, sunt mult mai masive decât cele telurice. Cele mai mari două planete, Jupiter și Saturn, sunt compuse în principal din hidrogen și heliu; cele două planete mai îndepărtate, Uranus și Neptun, sunt compuse în mare parte din substanțe cu o
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
sunt compuse în mare parte din substanțe cu o temperatură de topire relativ ridicată (comparativ cu hidrogenul și heliu), numite "ghețuri", cum ar fi apa, amoniacul și metanul. Ele sunt denumite „giganți de gheață” (termen distinct de cel de „gigant gazos”). Toate planetele au orbite aproape circulare dispuse într-un disc aproape plat numit plan ecliptic. prezintă câteva regiuni unde se află diferite obiecte mici. Centura de asteroizi, situată între Marte și Jupiter, este similară din punct de vedere al compoziției
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
al sistemului solar este Soarele, o stea de tip G2 din secvența principală ce conține 99,86% din masa cunoscută a sistemului și îl domină din punct de vedere gravitațional. Cele mai mari patru corpuri ce orbitează în jurul Soarelui, giganții gazoși, constituie circa 99% din masa rămasă, Jupiter și Saturn deținând împreună mai mult de 90%. Majoritatea obiectelor mari care orbitează în jurul Soarelui se află în apropierea planului orbitei Pământului, cunoscut și ca ecliptică. Orbitele planetelor sunt foarte apropiate de ecliptică
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
patru giganți de gaz - înconjurați la rândul lor de centura Kuiper și alte obiecte înghețate. "Sistemul Solar interior" include primele patru planete terestre și centura de asteroizi. "Sistemul solar exterior" se află dincolo de centura de asteroizi, incluzând cei patru giganți gazoși (cunoscuți și ca "planete joviene"). După descoperirea centurii Kuiper, zonele mărginașe ale sistemului solar sunt considerate a fi o regiune distinctă, aflată dincolo de orbita planetei Neptun. Majoritatea planetelor din sistemul solar posedă un sistem secundar propriu, fiind orbitate de obiecte
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
regiune distinctă, aflată dincolo de orbita planetei Neptun. Majoritatea planetelor din sistemul solar posedă un sistem secundar propriu, fiind orbitate de obiecte planetare denumite sateliți naturali, sau luni (dintre care două sunt mai mari decât planeta Mercur) sau, în cazul giganților gazoși, de către inele planetare (benzi subțiri de particule mici care gravitează în jurul planetei la unison). Majoritatea celor mai mari sateliți naturali se află în rotație sincronă cu perioada lor de revoluție, una dintre fețele lor fiind totdeauna îndreptată către planeta orbitată
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
obiecte din cadrul centurii Kuiper au orbite foarte eliptice. Pozițiile corpurilor în sistemul solar pot fi prezise folosindu-se modele numerice. Deși Soarele domină sistemul prin masa sa, el măsoară doar 2% din momentul cinetic, datorat rotației diferențiale din interiorul Soarelui gazos. Planetele, dominate de Jupiter, măsoară cea mai mare parte din restul momentului cinetic datorat combinației dintre masele, orbitele și distanțele lor față de Soare, cometele având cel mai probabil și ele o contribuție semnificativă la total. Datorită distanțelor vaste implicate, multe
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
din nebuloasa protoplanetară. Jupiter și Saturn sunt compuși în mare parte din "gaze", materiale cu puncte de topire extrem de scăzute și presiunea de vapori mare, cum ar fi hidrogenul molecular, heliul și neonul, care s-au aflat întotdeauna în fază gazoasă în nebuloasa inițială. "Ghețurile", ca apa înghețată, metanul, amoniacul, hidrogenul sulfurat și dioxidul de carbon, au puncte de topire de până la câteva sute de grade kelvin, în timp ce stările lor depind de presiunea și temperatura ambiante. Ele pot fi găsite sub
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
kelvin, în timp ce stările lor depind de presiunea și temperatura ambiante. Ele pot fi găsite sub formă de gheață, lichide sau gaze, în diferite locuri din sistemul solar, în timp ce în nebuloasa inițială ele erau fie în stare solidă, fie în stare gazoasă. Substanțe înghețate se găsesc în compoziția majorității sateliților planetelor gigante, precum și în cea a planetelor Uranus și Neptun (așa-numiții "giganți de gheață") și în numeroase obiecte mici care se află dincolo de orbita lui Neptun. Împreună, gazele și ghețurile sunt
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
în sistemul solar interior fierbinte, aproape de Soare, iar acestea au format planetele de rocă Mercur, Venus, Terra și Marte. Deoarece elementele metalice constituiau doar o fracțiune foarte mică din nebuloasa solară, planetele terestre nu au putut deveni foarte mari. Giganții gazoși (Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun) s-au format mai departe de Soare, dincolo de linia de îngheț: punctul dintre orbita lui Marte și a lui Jupiter începând de la care materia este suficient de rece pentru a permite compușilor volatili să rămână
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
orbitează în jurul Soarelui de trei ori la fiecare două orbitări ale lui Jupiter. În sistemul solar interior există de asemenea asteroizi hoinari, mulți dintre ei traversând orbitele planetelor interioare. Regiunea exterioară a sistemului solar este locul unde se află giganții gazoși și sateliții lor. Multe comete cu perioadă scurtă, inclusiv centaurii, orbitează de asemenea în această regiune. Din cauza distanței foarte mari de la Soare, obiectele solide din sistemul solar exterior conțin o proporție mai mare de substanțe volatile cum ar fi apa
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
conțin o proporție mai mare de substanțe volatile cum ar fi apa, amoniacul și metanul, decât planetele de roci din sistemul solar interior, deoarece temperaturile mai reci permit menținerea acestor compuși în stare solidă. Cele patru planete exterioare sau giganții gazoși (uneori numite planete joviene), dețin împreună 99% din masa care orbitează în jurul Soarelui. Jupiter și Saturn au, fiecare, o masă de zeci de ori mai mare decât cea a Pământului și sunt formate preponderent din hidrogen și heliu; Uranus și
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
și Neptun sunt mai puțin masive (având sub 20 de mase terestre) și sunt compuși mai mult din ghețuri. Din această cauză, mulți astronomi cred că ei fac parte dintr-o categorie aparte, „giganții de gheață”. Toți cei patru giganți gazoși au inele, deși doar sistemul de inele al lui Saturn este ușor de observat de pe Pământ. Termenul de "planetă exterioară" nu trebuie confundat cu cel de "planetă superioară", care desemnează planete din afara orbitei Pământului și include, astfel, atât planetele exterioare
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]