56,083 matches
-
trasează o serie de opoziții ierarhice și dihotomii esențiale în cultura modernă: masculin/feminin, public/privat, economie/familie, muncă/îngrijire, succes/dragoste, individ/comunitate și spirit competitiv/sacrificiu de sine. (Nancy Fraser, Linda Gordon, 1997) Acestea sunt atât stereotipuri de gen, cât și premise ale diferențierii într-un sens negativ, chiar a discriminărilor între sexe. Socializarea de gen comportă și valențe pozitive, persoanele își pot contura identitatea de gen: fetele își accentuează trăsăturile feminine, iar băieții pe cele masculine. Socializarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familie, muncă/îngrijire, succes/dragoste, individ/comunitate și spirit competitiv/sacrificiu de sine. (Nancy Fraser, Linda Gordon, 1997) Acestea sunt atât stereotipuri de gen, cât și premise ale diferențierii într-un sens negativ, chiar a discriminărilor între sexe. Socializarea de gen comportă și valențe pozitive, persoanele își pot contura identitatea de gen: fetele își accentuează trăsăturile feminine, iar băieții pe cele masculine. Socializarea de gen adecvată a fost considerată ca fiind foarte importantă privind emanciparea femeilor. Socializarea este una dintre structurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de sine. (Nancy Fraser, Linda Gordon, 1997) Acestea sunt atât stereotipuri de gen, cât și premise ale diferențierii într-un sens negativ, chiar a discriminărilor între sexe. Socializarea de gen comportă și valențe pozitive, persoanele își pot contura identitatea de gen: fetele își accentuează trăsăturile feminine, iar băieții pe cele masculine. Socializarea de gen adecvată a fost considerată ca fiind foarte importantă privind emanciparea femeilor. Socializarea este una dintre structurile fundamentale care pot face viața femeilor mai bună, alături de producția de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cât și premise ale diferențierii într-un sens negativ, chiar a discriminărilor între sexe. Socializarea de gen comportă și valențe pozitive, persoanele își pot contura identitatea de gen: fetele își accentuează trăsăturile feminine, iar băieții pe cele masculine. Socializarea de gen adecvată a fost considerată ca fiind foarte importantă privind emanciparea femeilor. Socializarea este una dintre structurile fundamentale care pot face viața femeilor mai bună, alături de producția de bunuri, reproducere și sexualitate. Dependența fetelor era tradițional văzută față de tată, apoi față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
capacitare. Crearea de capacități funcționale poate fi privită ca fiind necesară individului atât în raporturile interumane directe, cât și față de instituții. Capacitarea include și o dimensiune simbolică, de recunoaștere din partea celorlalți participanți în contextul social a abilităților existente. Dimensiunea de gen a modului cum este înțeleasă deținerea puterii arată că bărbații o receptează mai cu seamă pe o coordonată ierarhică (cineva domină, deține puterea, altcineva este subordonat, pentru că are o putere mai mică), femeile tind spre capacitări în rețea, acreditând ideea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ordinea patriarhală. Relațiile de dominație sunt recunoscute pretutindeni, în sfera publică și în cea privată. Problemele pe care le întâmpină femeile în familiile lor (abuzuri, agresiuni, inclusiv de factură sexuală, cum este violul marital) decurg tocmai din relațiile asimetrice de gen, care implică un raport de putere în favoarea bărbaților. Din perspectiva feminismului radical, statutul de mamă singură, neajutorată, ar putea fi demontat. În primul rând, oamenii nu ar trebui să fie tratați ca „buni” sau „răi” în funcție de statutul marital sau de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Deprivarea maternă este posibilă atunci când copilul nu este susținut de nici o altă persoană apropiată, care să-i ofere afecțiune și îngrijire de tip matern. Apare ca rezultat al absenței efective a unei persoane semnificative pentru copil. Demontarea din perspectivă de gen a conceptului deprivării materne permite observarea faptului că acesta este efectul unei înțelegeri a rolului mamei față de copil, într-un mod propriu pentru vechea paradigmă patriarhală: determinant pentru femei este să dea curs funcției de mamă, pentru că numai așa copiii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Sue Orrell, 1997, p. 334). În învățarea rolurilor de sex, cordialitatea și relația apropiată dintre părinte și copil îi facilitează acestuia procesul de identificare cu părintele de același sex. Conform unor puncte de vedere 106, există chiar o dimensiune de gen a efectelor deprivării materne: băieții ar fi mai vulnerabili decât fetele, ar suporta mai greu separarea de mamă. Un punct de vedere pe care simțul comun îl poate recunoaște cu ușurință este exprimat de Carl Gustav Jung: iubirea tatălui este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
că viitorul va fi asemenea prezentului și trecutului și că majoritatea stărilor de fapt sunt concordante cu cele din aceeași categorie cu ele. Dintre prejudecăți, interesul se apleacă aici doar asupra acelora privind familia monoparentală, prejudecăți care includ dimensiunea de gen. Tipul respectiv de familie se confruntă cu multe probleme de integrare socială, tocmai din cauza prejudecăților la care este supusă. Mai precis, prejudecățile asociate femeilor sunt ușor transferabile familiilor conduse de ele. O familie monoparentală formată din mamă și copilul său
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
un precedent și un exemplu, nu numai în raport cu acțiunile („sacre” sau „profane”) ale omului, ci și în raport cu propria lui condiție; mai mult: un precedent pentru modurile realului în general. (M. Eliade, 1992, p. 381) Miturile au o puternică încărcătură de gen. De pildă, pentru femei, dincolo de miturile clasice 11, sunt remarcabile pentru efectele pe care le produc privind comportamentele lor mitul domesticității și mitul frumuseții. Mitul domesticității sugerează că împlinirea femeilor este posibilă acasă, alături de cei dragi, față de care își oferă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
factori de defavorizare pentru unul dintre sexe în raport cu celălalt, indiferent de legile, normele și declarațiile politice adoptate oficial. Presupoziția pe care o susțin este aceea că multe dintre problemele cu care se confruntă familia monoparentală sunt cauzate de discriminările de gen, discriminări de multe ori rezultate nu din legi, ci din modul de aplicare a acestora. Așa se face că familiile conduse de femei, mai numeroase și mai sărace decât cele conduse de bărbați, întâmpină dificultăți mai ales pentru că, în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
evidenția Vladimir Pasti: păcăleala cu educația 27. Deși multe dintre femei au o educație înaltă (universitară), ele nu au oportunitatea de a operaționaliza abilitățile obținute, pentru că pe piața muncii nu există oferta corespunzătoare, care să le antreneze. Educația specifică de gen, autopercepția defavorizantă le determină pe multe dintre femei să nu intre în competiție, să se mulțumească, până la urmă, cu situații mai joase ca status decât ar fi fost îndreptățite conform cu abilitățile pe care le dețin. Inegalitățile, în termeni de avantaje
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mulțumească, până la urmă, cu situații mai joase ca status decât ar fi fost îndreptățite conform cu abilitățile pe care le dețin. Inegalitățile, în termeni de avantaje, respectiv dezavantaje sunt transmise de la o generație la alta. În ipoteza că sunt sensibile la gen, politicile publice ar trebui să promoveze egalitatea de șanse între femei și bărbați, în domeniul muncii în primul rând, apoi privind educația, sănătatea, cultura și informarea, participarea la decizie 28. Conform teoriei șanselor egale, șansele obiective, cadrul formal care circumscrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
unor cetățeni drepți, în teoria politică feministă apare ideea că familia este primul context social în care sunt învățate inegalitățile. Aceasta cu atât mai mult cu cât familia este afectată de un model de tip patriarhal și de inegalități de gen: Dacă nu sunt crescuți în mod egal de către adulții de ambele sexe, cum vor ajunge copiii de ambele sexe să-și dezvolte o psihologie morală destul de asemănătoare și de bine conturată, astfel încât să-i facă în stare să se angajeze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
monoparentale" Politicile publice sunt formulate cu un anumit grad de generalitate, astfel încât se poate crede că se referă generic la cetățeni, de pildă, în virtutea calității lor de cetățeni 37. O astfel de abordare ar fi una neutră la determinațiile de gen, de vârstă, naționalitate, etnie ș.a.m.d. Un alt tip de politici sunt cele care vizează oameni reali: femei și bărbați, cu specificul și cu problemele lor aferente. Odată ce sunt priviți ca oameni concreți, sunt sesizabile deosebirile și chiar discrepanțele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiilor monoparentale conduse de femei este atât de mare față de cele conduse de bărbați (am arătat că în nouă din zece familii monoparentale femeile sunt părinții singuri)? Presupoziția asumată este că această stare de lucruri se datorează tocmai discriminărilor de gen. Capacitățile reproductive ale femeilor ajung să determine legătura dintre copii și mame, în sensul că ele sunt obligate să-și asume răspunderea creșterii copiilor. Această situație pornește de la luarea sub protecție, chiar în proprietate a capacităților de reproducere 38 ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
astfel, unii oameni se dedică familiei, alții pun un accent prioritar pe carieră. Când nu este precizat care din ele are o relevanță mai mare, conflictul se instalează. El poate fi amplificat drept consecință a educației și a socializării de gen, primite de fiecare. În context, este legitimă întrebarea: care sunt șansele pe care un părinte singur le poate avea în condițiile în care pentru el sfera privată e resemnificată diferit față de părinții din familiile complete? Observația făcută în paradigma feminismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
inegalitățile sunt puse pe seama patriarhatului 44, se poate verifica aici prin existența unui număr disproporționat de mare de familii monoparentale conduse de femei, față de cele conduse de bărbați. Structura de putere specifică patriarhatului și modul cum este constituită ordinea de gen apar ca surse de inferiorizare a femeilor de către bărbați 45, a mamelor de către tați. Politicile publice în favoarea familiei monoparentale ar trebui să presupună, în fapt, politici ale egalității de șanse pentru femeile părinți singuri. Prioritar ar fi vizată egalitatea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
principiu este corelat cu principiul nondiscriminării, care implică asigurarea egalității de tratament între indivizi, indiferent de naționalitate, sex, vârstă, rasă sau origine etnică, religie, orientare sexuală ori grad de handicap. Comisia Europeană a propus o strategie comunitară privind egalitatea de gen, în vederea combaterii inegalității și a discriminării între femei și bărbați pentru perioada 2001-2005. Aceasta are la bază cinci obiective strategice, respectiv: • egalitatea în viața economică; • participarea egală la procesul de luare a deciziilor; • egalitatea în viața socială; • egalitatea în viața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a discriminării între femei și bărbați pentru perioada 2001-2005. Aceasta are la bază cinci obiective strategice, respectiv: • egalitatea în viața economică; • participarea egală la procesul de luare a deciziilor; • egalitatea în viața socială; • egalitatea în viața civilă; • schimbarea rolurilor de gen și depășirea stereotipurilor de gen. Cu titlu ilustrativ, invoc dintre obiectivele pe care și le propune Comitetul egalității de șanse între bărbați și femei (COPEC) din cadrul Parlamentului European, pe cele de interes din perspectiva vieții private: • flexibilizarea orarului de lucru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
bărbați pentru perioada 2001-2005. Aceasta are la bază cinci obiective strategice, respectiv: • egalitatea în viața economică; • participarea egală la procesul de luare a deciziilor; • egalitatea în viața socială; • egalitatea în viața civilă; • schimbarea rolurilor de gen și depășirea stereotipurilor de gen. Cu titlu ilustrativ, invoc dintre obiectivele pe care și le propune Comitetul egalității de șanse între bărbați și femei (COPEC) din cadrul Parlamentului European, pe cele de interes din perspectiva vieții private: • flexibilizarea orarului de lucru pentru a face posibilă corelarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu sunt dezavantajați în efortul de a beneficia de resursele și serviciile publice la care sunt îndreptățiți. Discriminările instituționale (prin reguli, politici, practici), precum și în plan mai larg, legislativ, sunt greu de surprins, toate aceste instanțe fiind, aparent, neutre la gen, clasă, etnie etc. Discriminările posibile sunt indirecte, la nivelul consecințelor desprinse din practici, acestea fiind tributare prejudecăților, stereotipurilor de gen în primul rând. Pentru familia monoparentală, considerată, așa cum am arătat, drept una dintre candidatele de primă mărime la sărăcie, premisele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
reguli, politici, practici), precum și în plan mai larg, legislativ, sunt greu de surprins, toate aceste instanțe fiind, aparent, neutre la gen, clasă, etnie etc. Discriminările posibile sunt indirecte, la nivelul consecințelor desprinse din practici, acestea fiind tributare prejudecăților, stereotipurilor de gen în primul rând. Pentru familia monoparentală, considerată, așa cum am arătat, drept una dintre candidatele de primă mărime la sărăcie, premisele rezistenței la discriminări sociale sunt mult scăzute. Rezistența mai mică față de discriminare mai poate fi cauzată și de lipsa de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dintr-un alt punct de vedere, o egalitate a poziției inițiale, astfel încât să nu existe inegalități de pornire în competiția socială. Poziția inițială nu favorizează și nu defavorizează, aparent, pe nimeni, doar că nu trebuie pierdute din atenție diferențele de gen, care sunt prezente permanent în societate. Acestea sunt amplificate prin derularea rolurilor de gen. Atunci când o persoană este părinte singur, își asumă roluri parentale multiple, care impun anumite priorități și constrângeri. Citez ca semnificativă observația lui Vladimir Pasti (2003, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
existe inegalități de pornire în competiția socială. Poziția inițială nu favorizează și nu defavorizează, aparent, pe nimeni, doar că nu trebuie pierdute din atenție diferențele de gen, care sunt prezente permanent în societate. Acestea sunt amplificate prin derularea rolurilor de gen. Atunci când o persoană este părinte singur, își asumă roluri parentale multiple, care impun anumite priorități și constrângeri. Citez ca semnificativă observația lui Vladimir Pasti (2003, p. 43): Ultima inegalitate prin naștere care supraviețuiește în societățile moderne, inclusiv în societatea românească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]