6,717 matches
-
Împreună cu Bohr, formulează Interpretarea Mecanicii Cuantice de la Copenhaga. A formulat modelul structurii protono-neutronice a nucleului atomic. În 1932 a primit Premiul Nobel de Fizică "pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului". La începutul regimului nazist, Heisenberg a fost hărțuit ca fiind un "Evreu alb" pentru că învăța teoriile lui Albert Einstein, în contradicție cu mișcarea Deutsche Physik susținută de naziști. După o anchetă instigată de Heisenberg însuși, șeful SS, Heinrich Himmler, a
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
interacțiuni între două corpuri ale cuarcilor și gluonilor din care sunt compuși. Astfel, fizicienii au tendința să folosească mașini care creează raze de electroni, protoni, și antiprotoni, care interacționând între ei sau cu cele mai simple nuclee (cum ar fi hidrogenul sau deuteriul) la cele mai mari energii posibile, generează sute de GeV sau mai mult. Fizicienii nucleari sau cosmologii pot folosi razele atomilor nucleici, fară electroni, pentru a investiga structura, interacțiunile și proprietățile nucleilor înșiși și condensul la temperaturi extreme
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
pot produce izotopi medicali sau de cercetare bogați în protoni, în contradicție cu cele bogate în neutroni făcuți în reactoarele de fisiune. Totuși, cercetarea recentă a arătat cum se fac 99Mo, de obicei, făcuți în reactoare, prin izotopi accelerați ai hidrogenului, chiar dacă această metodă are încă nevoie de un reactor pentru a produce tritium. Un exemplu al acestui tip de mașinărie este LANSCE din Los Alamos. Istoric vorbind, primele acceleratoare foloseau tehnologia simplă a unui singur mare voltaj (potențial) static pentru
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
Saturn este numit după zeul roman Saturnus (care va denumi ziua de sâmbătă), echivalentul zeului grec Kronos (Titan și tatăl lui Zeus), babilonianul Ninurta și divinității Hindu Shani. Simbolul lui Saturn este coasa zeului Kronos (Unicode: Planeta este compusă din hidrogen și proporții mici de heliu și alte elemente. Structura internă a planetei constă într-un miez de piatră și gheață, înconjurat de un strat gros de hidrogen metalic și un strat gazos exterior. Atmosfera este blândă, deși multe caracteristici intense
Saturn () [Corola-website/Science/298210_a_299539]
-
Shani. Simbolul lui Saturn este coasa zeului Kronos (Unicode: Planeta este compusă din hidrogen și proporții mici de heliu și alte elemente. Structura internă a planetei constă într-un miez de piatră și gheață, înconjurat de un strat gros de hidrogen metalic și un strat gazos exterior. Atmosfera este blândă, deși multe caracteristici intense pot apărea. Vânturile de pe Saturn pot atinge viteze de 1,800 km/h, mult mai rapide decât cele de pe Jupiter. Are un câmp magnetic a cărui putere
Saturn () [Corola-website/Science/298210_a_299539]
-
a Terrei, dar mai mare doar cu 20% decât Saturn. Deși nu sunt informații directe despre structura internă a planetei, se crede că interiorul lui Saturn este similar cu al lui Jupiter, având un nucleu mic de rocă, înconjurat de hidrogen și heliu. Miezul este similar în compoziție cu cel al Pământului, însă mai dens. Deasupra miezului se află un strat gros de hidrogen metalic, urmat de un strat de hidrogen lichid și heliu, iar în spațiul exterior la 1000 km
Saturn () [Corola-website/Science/298210_a_299539]
-
interiorul lui Saturn este similar cu al lui Jupiter, având un nucleu mic de rocă, înconjurat de hidrogen și heliu. Miezul este similar în compoziție cu cel al Pământului, însă mai dens. Deasupra miezului se află un strat gros de hidrogen metalic, urmat de un strat de hidrogen lichid și heliu, iar în spațiul exterior la 1000 km atmosfera gazoasă. Sunt prezente si urme de gheață. Regiunea miezului este estimată a fi egala cu 9-22*masa Pământului. Saturn are un miez
Saturn () [Corola-website/Science/298210_a_299539]
-
lui Jupiter, având un nucleu mic de rocă, înconjurat de hidrogen și heliu. Miezul este similar în compoziție cu cel al Pământului, însă mai dens. Deasupra miezului se află un strat gros de hidrogen metalic, urmat de un strat de hidrogen lichid și heliu, iar în spațiul exterior la 1000 km atmosfera gazoasă. Sunt prezente si urme de gheață. Regiunea miezului este estimată a fi egala cu 9-22*masa Pământului. Saturn are un miez fierbinte, estimat a avea temperatura de 11
Saturn () [Corola-website/Science/298210_a_299539]
-
însa producerea căldurii planetei nu este explicabilă doar prin acest mecanism. Un procedeu adițional propus prin care Saturn își creează căldura este „ploaia” de heliu din interiorul planetei, picăturile de heliu eliberând căldura prin frecare pe măsura ce cad prin hidrogenul mai ușor. Atmosfera saturniană prezintă benzi paralele, asemănătoare cu cea a planetei Jupiter, însă în cazul lui Saturn aceste benzi nu sunt la fel de bine conturate și sunt mai late la ecuator. Vânturile aici sunt printre cele mai puternice din întreg
Saturn () [Corola-website/Science/298210_a_299539]
-
000 ani-lumină. Se mai apreciază că nebuloasa Pistol, care este formată dintr-o aglomerare enormă de stele, ar avea un diametru de aprox. 4 ani-lumină. Stelele sunt compuse din plasmă, compoziția lor fiind formată în mare parte din nuclee de hidrogen și heliu. În plasma stelară se găsesc de asemenea și cantități mici de oxigen, carbon, neon și azot. Stelele emană și elemente în formă gazoasă, iar pe parcursul evoluției lor și din cauza fuziunilor atomice permanente apar în cosmos și cantități mici
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
de atomi din plasmă se contopesc unii cu alții pentru a forma nuclee de elemente mai grele, eliberând energie sub formă de unde radio, lumină, căldură, Röntgen ș.a. Cea mai comună fuziune nucleară stelară constă în combinarea a patru atomi de hidrogen cu un atom de heliu, însoțită de eliberare de energie sub formă de căldură și lumină. Spre deosebire de stele, care au prin acest fapt lumină proprie, planetele din univers nu produc lumină proprie, ci doar reflectă lumina stelară care le luminează
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
Soarelui nostru. Astronomii determină spectrul stelelor cu ajutorul unui instrument numit spectroscop. Acesta împarte lumina într-o bandă de culori străbătută de numeroase linii mai închise la culoare numite Liniile Fraunhofer. Aceste linii ne arată elementele de pe suprafața stelară. Spre exemplu, hidrogenul apare în linii de culoare roșu închis, sodiul apare în linii de culoare galben închis, fierul apare în aproape toate culorile. Fiecare element din atmosfera stelară care apare în spectru depinde de temperatura și presiunea gazului respectiv. După multe cercetări
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
atât cantitatea de materie transformată în energie este și ea mai mare. Piticele albe și-au consumat deja cea mai mare parte a combustibilului avut, și conform diagramei sunt mai mici. Chiar dacă toate stelele conțin în cea mai mare parte hidrogen și heliu, totuși compoziția chimică este diferită de la o stea la alta. De exemplu, recent s-a stabilit că stelele tinere conțin metale în proporții mari in comparatie cu stelele foarte vechi (cu varste de cca. 9-12 miliarde ani). Giganții
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
diferită de la o stea la alta. De exemplu, recent s-a stabilit că stelele tinere conțin metale în proporții mari in comparatie cu stelele foarte vechi (cu varste de cca. 9-12 miliarde ani). Giganții roșii și-au epuizat combustibilul de hidrogen, dar ard heliu și alte elemente mai grele. Odată "aprinse", stelele își iau energia, aproape pe tot parcursul vieții lor, din fuziunea hidrogenului cu heliul, care are loc în regiunile lor centrale. Dar acest proces are o durată mai lungă
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
stelele foarte vechi (cu varste de cca. 9-12 miliarde ani). Giganții roșii și-au epuizat combustibilul de hidrogen, dar ard heliu și alte elemente mai grele. Odată "aprinse", stelele își iau energia, aproape pe tot parcursul vieții lor, din fuziunea hidrogenului cu heliul, care are loc în regiunile lor centrale. Dar acest proces are o durată mai lungă sau mai scurtă, în funcție de masa stelei. Pentru o stea ca Soarele, acesta poate dura și 10 miliarde de ani, dar pentru o stea
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
a stelei unde temperatura atinge milioane de grade Celsius; la o astfel de temperatură, electronii sunt expulzați din nucleele atomilor, formând plasma. (atomii își pierd electronii și devin ioni), lovindu-se unii de alții și provocând reacții termonucleare. În Soare, hidrogenul intră în fuziune pentru a forma heliu în lanț proton-proton: rezultă mai departe: "Nașterea" unei stele are loc în decursul milioanelor de ani, pe parcursul mai multor etape: în interiorul unui nor molecular se formează "globule", care cu timpul se transformă în
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
ani pentru o stea ca Soarele, dar pentru o stea de zece ori mai masivă nu e nevoie mai mult de 300.000 de ani. Când o stea și-a consumat în timp cea mai mare parte din combustibilul de hidrogen, miezul acesteia se contractă și devine mai cald. Hidrogen se găsește încă din abundență la marginea stelei, unde continuă sa se transforme în heliu. ua se mărește, și culoarea acesteia tinde spre roșu. Steaua devine o gigantă roșie. Diametrul său
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
stea de zece ori mai masivă nu e nevoie mai mult de 300.000 de ani. Când o stea și-a consumat în timp cea mai mare parte din combustibilul de hidrogen, miezul acesteia se contractă și devine mai cald. Hidrogen se găsește încă din abundență la marginea stelei, unde continuă sa se transforme în heliu. ua se mărește, și culoarea acesteia tinde spre roșu. Steaua devine o gigantă roșie. Diametrul său poate ajunge de 10 până la 100 ori mai mare
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
mari și scumpe, erau folosite la calcule științifice complicate, de multe ori pentru scopuri militare. ENIAC-ul a fost proiectat pentru calculul tirurilor de artilerie, dar a fost folosit și la calculul densităților transversale de neutroni, în proiectarea bombei cu hidrogen. Multe din supercalculatoarele contemporane sunt folosite pentru simulări de arme nucleare. Alte calculatoare au fost utilizate în criptanaliză, de exemplu primul calculator electronic programabil, Colossus. În ciuda concentrării de la început pe aplicații științifice și militare, calculatoarele au început repede să fie
Calculator () [Corola-website/Science/296716_a_298045]
-
este făcut din fibră de silice și rășina fenolica, iar stratul extern este făcut din fibră de carbon și rășina epoxidică. Rășina fenolica ranforsata cu fibră de silice pirolizează endoterm în pereții camerei de combustie, eliberând gaze că oxigen și hidrogen lăsând o matrice locală din carbon. Gazele se împrăștie prin matricea de carbon și ajung în suprafață internă a peretelui unde se întâlnesc cu gazele fierbinți de la ardere și acționează ca un agent de răcire. Mai mult de atât, motorul
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
ministru al postelor și telegrafului), pentru a-l elibera doar după ce sunt îndeplinite toate cererile constructorilor. În Expediția a șasea..., Trurl și Clapauțius sunt capturați de un pirat interstelar. Trurl se oferă să îi construiască o mașină capabilă să convertească hidrogenul în aur, dar piratul este doctor în filozofie și nu dorește bogații, ci cunoștințe. În consecință, Trurl îi contruiește un demon al lui Maxwell modificat capabil să culeagă informațiile codate în perturbațiile aleatoare ale particulele de gaz aflate în mișcare
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
0 la 9. Spre exemplu după A9 urmează F0. Mai exista și următoarele clase speciale: Clasa W sau WR o reprezintă stelele Wolf-Rayet superluminoase, în special neobișnuite, pentru că acestea au heliu în cea mai mare parte a atmosferei lor în loc de hidrogen. Se presupune că sunt stele supergiante pe moarte cu un strat de hidrogen aruncat înapoi de caldura vânturilor solare cauzate de temperaturile lor ridicate, astfel încât este expus în mod direct miezul lor fierbinte din heliu. Clasa W este divizată în
Clasificarea spectrală Harvard () [Corola-website/Science/317240_a_318569]
-
clase speciale: Clasa W sau WR o reprezintă stelele Wolf-Rayet superluminoase, în special neobișnuite, pentru că acestea au heliu în cea mai mare parte a atmosferei lor în loc de hidrogen. Se presupune că sunt stele supergiante pe moarte cu un strat de hidrogen aruncat înapoi de caldura vânturilor solare cauzate de temperaturile lor ridicate, astfel încât este expus în mod direct miezul lor fierbinte din heliu. Clasa W este divizată în subclasele: în funcție de poziția dominantă a liniilor de emisie a azotului și carbonului în
Clasificarea spectrală Harvard () [Corola-website/Science/317240_a_318569]
-
de duble legături. La acea vreme însă Hofman nu putea face distincția între cele 2 clase de compuși. Elaborată pentru prima dată de Augustus Kekule în 1865, ține cont de formula moleculară a benzenului, de valențele atomilor de carbon și hidrogen astfel încât acesta atribuie benzenului o formulă 1,3,5 ciclohexatrienică. Aceasta fomrulă a fost mult timp unanim acceptată deoarece era în concordanță cu izomeria și cu o parte a reacțiilor chimice datorate acestei structuri. Însă pe parcursul timpului au fost observate
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
înaltă și un antineutrino. Deoarece electronii de energie înaltă sunt numiți radiații beta, acest proces se numește dezintegrare beta. Transmutația neutronului în proton este esențială și stă la baza procesului de fuziune nucleară în stele, în care din atomii de hidrogen se creează deuteriu. Datorită magnitudinii interacțiunii slabe, dezintegrările sale sunt mult mai lente decât ale forței țări sau electromagnetice. De exemplu, un pion electromagnetic neutru are o viață de aproximativ 10 secunde; un pion al forței slabe are un timp
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]