6,564 matches
-
zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
cai, măgari și tăurași. În trecut oamenii creșteau și boi pentru muncă, astăzi însă nu mai cresc aceste animale. Dintre păsările domestice menționăm: găina, curca, rața, rața leșească, bibilica și gâsca. Dintre animalele sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
din aceeași rasă de început, de-abia din anul 1970 făcându-se diferența între cele două varietăți. Tot de atunci, încrucișarea între acestea a fost strict interzisă. Câinii mai sunt folosiți și în ziua de astăzi la vânătoare de căprioare, iepuri sau porci sălbatici. Varietatea mică se mai numește PBGV și este mai răspândită decât varietatea mare. Este un câine de talie mică spre medie (în funcție de varietate) cu un corp mai mult lung decât înalt, cu picioare scurte. Capul este puternic
Petit Basset Griffon Vendéen () [Corola-website/Science/326152_a_327481]
-
și de aceea dresajul trebuie să fie ferm, consecvent, echilibrat, să se țină cont de frica câinelui și făcut cu răbdare. Varietatea mare este folosită la vânătoarea în haită a animalelor mai mari; iar varietatea mică se folosește la vânătoarea iepurilor; fazanilor. Sunt veseli și plăcuți companioni.
Petit Basset Griffon Vendéen () [Corola-website/Science/326152_a_327481]
-
de fag și molid fiind deosebit de favorabile. În pădurile buzoiene se întâlnește frecvent cerbul, alături de porci mistreți, veverițe, rași, jderi. Pe potecile cele mai întunecate sau în zmeurișuri poate fi întâlnit ursul brun carpatic, la care se adaugă lupul, vulpea, iepurele, șoarecele de pădure, precum și numeroase păsări(ieruncile, cocosul de munte, mierlele, privighetori, ciocănitoarea și unele specii de vulturi). În arealul subetajului gorunului sunt frecvente specii de animale existente și în subetajele anterioare , după cum unele provin din stepa și silvostepa. Numeroase
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
conspiratorii români se așteptau la un ajutor efectiv în arme și bani. La Peyrolle are acoperirea de emisar al Vaticanului pentru deshumarea și repatrierea osemintelor unui preot italian. Emisarul francez i se pare suspect lui Mărgelatu, care împreună cu Buză de Iepure (Szabolcs Cseh), încep să-l urmărească și să-i caute prin lucrurile de la hotelul Kiriazi. În timpul unei urmăriri, Mărgelatu este atacat de o bandă de bătăuși, dar scapă cu ajutorul lui Buză de Iepure. Scăpat de supraveghere, La Peyrolle se duce
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
suspect lui Mărgelatu, care împreună cu Buză de Iepure (Szabolcs Cseh), încep să-l urmărească și să-i caute prin lucrurile de la hotelul Kiriazi. În timpul unei urmăriri, Mărgelatu este atacat de o bandă de bătăuși, dar scapă cu ajutorul lui Buză de Iepure. Scăpat de supraveghere, La Peyrolle se duce acasă la Agatha Slătineanu (Marga Barbu), el dovedindu-se a fi în realitate boierul Bașotă (sau preotul Bonifacio), al cărui tată fusese trimis la ocnă de către domnitorul Gheorghe Bibescu (Ion Besoiu). El fugise
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
foc. O oaste otomană comandată de Ali Tingir Mehmed năvălește în București prin barierele Delea Veche și Podul de Pământ și se dau lupte grele cu turcii. La finalul filmului, după ce turcii au fost alungați, Mărgelatu și cu Buză de Iepure merg călare prin cartierul calicilor; lui Buză de Iepure i se pare că îi vede printre săracii orașului pe Agatha și pe Gonfalone, dar Mărgelatu afirmă că nu este cu putință așa ceva. În acest film se spune că Vincenzo Gonfalone
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
năvălește în București prin barierele Delea Veche și Podul de Pământ și se dau lupte grele cu turcii. La finalul filmului, după ce turcii au fost alungați, Mărgelatu și cu Buză de Iepure merg călare prin cartierul calicilor; lui Buză de Iepure i se pare că îi vede printre săracii orașului pe Agatha și pe Gonfalone, dar Mărgelatu afirmă că nu este cu putință așa ceva. În acest film se spune că Vincenzo Gonfalone, fostul soț al Agathei, a decedat. Noul soț era
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
cumpărate cu banii obținuți pe odoarele boierului Stroe Grădișteanu, acțiunea din filmul "" se mută în orașul București. Filmul începe cu aducerea armelor în oraș de către Mărgelatu (Florin Piersic) și oamenii lui. Armele trebuiau ascunse la Moara Boarilor, dar Buză de Iepure (Szabolcs Cseh) îi aduce la cunoștință lui Mărgelatu informația că morarii erau oamenii Agiei. În lupta care are loc, Mărgelatu este rănit, dar reușește să fugă cu căruțele în care se aflau armenele, în timp ce Buză de iepure este prins. Acuzat
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
dar Buză de Iepure (Szabolcs Cseh) îi aduce la cunoștință lui Mărgelatu informația că morarii erau oamenii Agiei. În lupta care are loc, Mărgelatu este rănit, dar reușește să fugă cu căruțele în care se aflau armenele, în timp ce Buză de iepure este prins. Acuzat de trădare, Buză de iepure este pe cale să fie omorât de obștea calicilor (din care făcea parte), dar este salvat în mod misterios de vrăjitoarea Strigoaia. În Bucureștiul din preajma Revoluției de la 1848, „Frăția” (din care făceau parte
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
la cunoștință lui Mărgelatu informația că morarii erau oamenii Agiei. În lupta care are loc, Mărgelatu este rănit, dar reușește să fugă cu căruțele în care se aflau armenele, în timp ce Buză de iepure este prins. Acuzat de trădare, Buză de iepure este pe cale să fie omorât de obștea calicilor (din care făcea parte), dar este salvat în mod misterios de vrăjitoarea Strigoaia. În Bucureștiul din preajma Revoluției de la 1848, „Frăția” (din care făceau parte, printre alții, C.A. Rosetti, Cezar Bolliac, Ion
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
află de plan de la Mârtac (Ion Dichiseanu) și scapă cu viață. Tabăra boierului Șuțu plănuiește un atentat asupra domnitorului Gheorghe Bibescu, iar în acest scop solicită obștii calicilor să le pună la dispoziție un om, cel ales fiind Buză de Iepure. Ca urmare a informației oferite de italianul Vincenzo Gonfalone (David Ohanesian), soțul Agathei, Mărgelatu află de atentat, îl comunică „Frăției” și reușește apoi să-l dejoace. El îi salvează astfel viața lui Buză de Iepure. Apelând la sprijinul Elisaftei, cumnata
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
cel ales fiind Buză de Iepure. Ca urmare a informației oferite de italianul Vincenzo Gonfalone (David Ohanesian), soțul Agathei, Mărgelatu află de atentat, îl comunică „Frăției” și reușește apoi să-l dejoace. El îi salvează astfel viața lui Buză de Iepure. Apelând la sprijinul Elisaftei, cumnata locotentului Deivos (Enikõ Szilágyi), pe care o curta Mărgelatu, acesta din urmă este prins de obștea calicilor și închis într-o pivniță. Dările mari cerute negustorilor determină o revoltă spontană în oraș, iar mai mulți
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
obștei calicilor în fața porților închisorii, cerând eliberarea celor arestați. Lor li se adaugă și Mărgelatu care solicită eliberarea membrilor arestați ai „Frăției”. Au loc lupte, dar Agia intervine cu tunurile și înăbușește răzmerița. Într-un act de vitejie, Buză de Iepure este ucis. Mărgelatu și Strigoaia, împreună cu alți revoluționari, sunt arestați. La final, Strigoaia își scoate masca și se arată a fi Agatha Slătineanu (Marga Barbu). Ea îi spune lui Mărgelatu că Buză de Iepure (pe numele său real Benedetto) este
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
un act de vitejie, Buză de Iepure este ucis. Mărgelatu și Strigoaia, împreună cu alți revoluționari, sunt arestați. La final, Strigoaia își scoate masca și se arată a fi Agatha Slătineanu (Marga Barbu). Ea îi spune lui Mărgelatu că Buză de Iepure (pe numele său real Benedetto) este fiul ei și al lui Gonfalone. În acest film este dezvăluită o parte din viața lui Mărgelatu. El a făcut parte, pe când avea 20 de ani, din Eteria. După lupta de la Drăgășani în care
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
era prea tânăr pentru a muri și a fost laș, în timp ce al doilea a spus că era os de domn (provenea din familia Mavrogheni) și ar fi putut să ajungă domnitor. De asemenea, se dezvăluie și faptul că Buză de Iepure este fiul lui Vincenzo Gonfalone și al Agathei Slătineanu. Numele său real, Benedetto, este rostit la un moment dat de Gonfalone. La finalul filmului, Buză de Iepure a fost împușcat de oamenii Agiei. El a fost „înviat” în următorul film
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
putut să ajungă domnitor. De asemenea, se dezvăluie și faptul că Buză de Iepure este fiul lui Vincenzo Gonfalone și al Agathei Slătineanu. Numele său real, Benedetto, este rostit la un moment dat de Gonfalone. La finalul filmului, Buză de Iepure a fost împușcat de oamenii Agiei. El a fost „înviat” în următorul film din serie, ca urmare a popularității dobândite și a cascadoriilor sale. "„Toată lumea a fost la pământ cand l-a omorât pe Sobi. L-au înviat de gura
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
vivant, tulburător și deosebit de cinematografic”", lărgind unghiul de vedere al situației politice din anii de dinaintea Revoluției de la 1848 prin introducerea unui complot de culise orchestrat de fauna interlopă din mahalale. Este introdus în prim plan un personaj nou, Buză de Iepure, care apăruse pentru o secvență scurtă în "Trandafirul galben", care știe să apară la timp și ale cărui cascadorii au mare efect. ("„În locul scuipătorului de semințe, al flegmaticului cavaler al cauzelor în aparență pierdute, dar câștigate prin iscusință și curaj
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
ale cărui cascadorii au mare efect. ("„În locul scuipătorului de semințe, al flegmaticului cavaler al cauzelor în aparență pierdute, dar câștigate prin iscusință și curaj, jucat, cum știm, cu alura lui „dumas”-iană de Florin Piersic, în avem pe „Buză de Iepure”, interpretat, la rândul lui, de un cascador cum nu avem prea mulți, Cseh Szabolcs.”") Lazăr evidențiază decorurile și costumele care "„accentuează ambianța de crepuscul ori de voluntarism de paradă al unor scene”", calitatea imaginii lui Ion Anton, muzica lui George
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
Mărgelatu (Florin Piersic) pentru a descoperi locul unde sunt ținuți ostaticii și a-i elibera. Având o scrisoare de trecere de la Vodă, pe care locotenentul Deivos (Ion Besoiu) o primise de la verișoara sa, Marițica Ghica, Mărgelatu pornește cu Buză de Iepure (Szabolcs Cseh) în căutarea briganzilor. Ei ajung la punctul de tercere a frontierei, unde găsesc câteva mărgele de peruzea pe care domnișoara Ursula Wilensdorf le aruncase pe jos. Ei pornesc pe urmele răpitorilor și descoperă trăsura trimisului imperial austriac ascunsă
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
uitase să le spună arnăuților că la vreun sfert de oră după plecare comedianților sosise și o femeie cu o trăsură, iar Mărgelatu este sigur că era vorba de Agatha Slătineanu. Luând-o pe drumul Bucureștiului, Mărgelatu și Buză de Iepure ajung la conacul Aspasiei Șuțu, sora Agathei. Buză de Iepure găsește acolo câteva mărgele de peruzea. Trăsura și călăreții plecaseră apoi spre București. În același timp, o delegație de boieri i-a prezentat domnitorului o petiție cu doleanțele poporului în
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
oră după plecare comedianților sosise și o femeie cu o trăsură, iar Mărgelatu este sigur că era vorba de Agatha Slătineanu. Luând-o pe drumul Bucureștiului, Mărgelatu și Buză de Iepure ajung la conacul Aspasiei Șuțu, sora Agathei. Buză de Iepure găsește acolo câteva mărgele de peruzea. Trăsura și călăreții plecaseră apoi spre București. În același timp, o delegație de boieri i-a prezentat domnitorului o petiție cu doleanțele poporului în 35 de puncte, dar Bibescu o respinge. Cel care organizase
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
trimis la primul han de după barieră și provoacă o cacealma, făcându-i pe oamenii lui Troianoff să urmărească o altă trăsură decât cea a trimisului imperial. Pater Fortunatos ajunge cu bine la sediul consulatului, iar Mărgelatu și cu Buză de Iepure îi găsesc acolo, într-un subsol, pe Wilensdorf și pe fiica sa. Gonfalone, Troianoff și Agatha sunt prinși, legați și pus sub paza lui Buză de iepure. Mărgelatu se duce la palat cu Wilensdorf și fiica sa, iar conflictul diplomatic
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
Fortunatos ajunge cu bine la sediul consulatului, iar Mărgelatu și cu Buză de Iepure îi găsesc acolo, într-un subsol, pe Wilensdorf și pe fiica sa. Gonfalone, Troianoff și Agatha sunt prinși, legați și pus sub paza lui Buză de iepure. Mărgelatu se duce la palat cu Wilensdorf și fiica sa, iar conflictul diplomatic se stinge. În același timp, sosește la palat și Pater Fortunatos. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]