8,110 matches
-
Lind, Raimund Minichbauer (editori), European Cultural Policies 2015. A Report with Scenarios on the Future of Public Funding for Contemporary Art in Europe, IASPIS și eipcp, Londra, Stockholm, Viena, 2005. 114 Thierry de Duve, În numele artei: pentru o arheologie a modernității, trad. Virgil Mleșniță, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2001. 115 Julian Stallabrass, Art Incorporated. The Story of Contemporary Art, Oxford University Press, New York, 2004. 116 ibidem, pp. 1-28. 117 Routledge Staff, Concise Routledge Encyclopedia of Philosophy, Routledge, Florence, 2000, p.
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de demarcație între persoane și personae: este vorba despre "tendința" contemporană de "denaturare" a "realității", prin intermediul instrumentului care poate fi folosit în vederea oricărui scop: limbajul. Or, Kenneth Burke este departe de a își pune astfel de probleme, specifice, mai degrabă, "modernității estetice", în termenii profesorului Ilie Gyurcsik 344. Criticul Burke exprimă o perspectivă cât se poate de "inocentă" în privința limbajului, decretând, cum ne amintim, că acesta este realitate și, mai mult, este acțiune. Prin urmare, multe dintre presupozițiile teoretice ale dramatismului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
principiile de interacțiune reprezintă acele elemente care constituie aceste sisteme. Schimbarea istorică a principiilor de legitimare și a compoziției instituționale a sistemului internațional sunt demonstrate a fi (în discursul pozitivist) dependente de variabila independentă a schimbării identității colective societale. Relativa modernitate a identității colective naționale are implicații semnificative pentru structura modernă, actuală a relațiilor internaționale. Auto-identificarea societală se demonstrează a avea semnificații cauzale pentru identitățile și interesele statale în tranziția de la identitatea "suveranității-teritoriale" la identitatea "național-suverană". Interesele statale, formele instituționale și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
profesorii (dar și planificatorii educației) mai cred (în mod inacceptabil) în presupunerea pozitivistă conform căreia cel mai bun răspuns trebuie descoperit și că treaba sistemului educațional constă în transmiterea celor mai bune răspunsuri empirice derivate 225. Bibliografie 1. Bauman Z., Modernitatea lichidă, traducere de Diana Grad, Editura Antet, București, 2000. 2. Arendt H., Între trecut și viitor, traducere de Louis Rinaldo Ulrich, Editura Antet, București, 1997. 3. Slade I., în Karl R. Popper, Konrad Lorenz, Viitorul este deschis. O discuție la
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
43; O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Xenofon, Amintiri despre Socrate, traducere de Grigore Tănăsescu, Editura Univers, București, 1987, p. 7. 2 Z. Bauman, Modernitatea lichidă, traducere de Diana Grad, Editura Antet, București, 2000, p. 38. 3 H. Arendt, Între trecut și viitor, traducere de Louis Rinaldo Ulrich, Editura Antet, București, 1997, p. 98. 4 I. Slade, în Karl R. Popper, Konrad Lorenz, Viitorul este
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
vol. 16, nr. 4, noiembrie, pp. 18-21. 166 E. Stan, Profesorul între autoritate și putere, Editura Teora, București, 1999, p. 53. 167 Platon, Protagoras, în Platon, Opere, vol. I, traducere de Șerban Mironescu, Editura Științifică, București, 1974. 168 Z. Bauman, Modernitatea lichidă, p. 38. 169 D. Elkind, We see adolescents mourning for lost Childhood, www.ascd.org/ readingroom/edlead/9604/elkind.html 170 Ibidem. 171 R. Peters, op. cit. 172 K. P. Kasambira, op. cit., p. 111. 173 Ibidem, p. 111. 174 Ibidem
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
va permite o reglare a acestei chestiuni. Universitatea din Suceava oferă condiții, are perspectiva de dezvoltare, a dovedit, prin locul pe care îl ocupă în topurile naționale, că este o universitate puternică. (ianuarie 28, 2010) Învățământul românesc între tradiție și modernitate Marți, 16 februarie 2010, am participat în cadrul Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Camera Deputaților, la o ședință mai deosebită în raport cu cele de până acum. Pe ordinea de zi a fost introdusă o dezbatere cu tema: Conținutul manualelor
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
întâlniri a Grupului de Lucru privind Promovarea Predării-Învățării Limbii Franceze pot fi grupare în patru mari categorii: 1. Filozofia Francofoniei - diversitatea culturală nu reprezintă o premisă ci o concluzie legată de schimbarea filozofiei Francofoniei (Rivarol), care trebuie să permită exprimarea modernității; - redefinirea plurilingvismului care devine o armă de promovare a specialiștilor, de creștere a locurilor de muncă, o oportunitate în domeniul afacerilor și al pieței forței de muncă; - dacă apărăm diversitatea trebuie să fim atenți la funcționarea ethos-ului multilingv (intercomprehensiunea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Toma d’Aquino, citat de René Guénon care își intitulează un capitol din Domnia cantității și semnele vremurilor, ” Materia signata quantitate”. Textul bugetului național exprimă nevoi, mentalități, ideal, trecut, prezent și viitor, în egală măsură, optimism și raționalism, tradiție și modernitate, evidentiază ”caracterul sacru al activității omenești în totalitate”. În orice civilizație tradițională, orice activitate tradițională, orice activitate omenească era considerată ca derivând din principii”. Redactarea bugetului țării intră în categoria tradiției naționale (a se vedea referințele la acest text făcute
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Po(ï)etosfera și proiecții hermeneutice“, scris de rafinata intelectuală, universitar și director al Institutului de Cercetări Filologice și Interculturale din cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova, Elena Prus, activ prezentă în spațiul cultural românesc, cu lucrări ce se disting prin modernitatea abordării și largă deschidere spirituală. În acest sens, Elena Prus ne propune în ultima sa carte un capitol intitulat Sfera Gender, pretext de trecere în revistă a unor aspecte ale tematicii conștiintei de gen, ca de exemplu: “Civilizația paritară”, “Gender
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sugerează importanța construirii unui program politic al demersului integrat de egalitate și aduce exemple de bune practici în abordarea integrată a egalității. Această recuperare a genului deschide o biopolitică a raportului dintre genuri care formează una din axele fundamentale ale modernității. Astfel, se apreciază că orice organizare politică este însoțită de o “redefinire a identităților de gen”. Elena Prus crede că marcarea diferențelor de gen reprezintă o formă de putere, iar indiferența față de gen se situează în centrul crizelor identitare ale
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
serii întitulate Capitalisme et schizophrénie care se Încheie cu Mille plateaux, În 1980. Ca și În cazul Foucault, gândirea deleuziană a evoluat În umbră filosofiei lui Nietzsche și a nihilismului afirmativ, participând, Într-un stil cu totul radical, la contestarea modernității de la Descartes la Hegel. Deleuze este anti- hegelian Într-o manieră radicală. Pentru el, dialectica, În calitate de artă a atingerii adevărului, a descoperirii contrazicerilor În raționamentul adversarului, În calitate de teorie generală a dezvoltării naturii, societății și gândirii, si de metodă de cunoaștere
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93362]
-
de la canonul său călăuzit de exigența descoperirii primelor principii și cauze. Așadar, a face din conștiința reflexivă o referință filosofică secundară înseamnă, în această viziune, a privilegia legitim spiritul autentic al filosofării și a răspunde unei nevoi acut resimțite în modernitate de depășire a impasului major săpat de spectaculoasa dezvoltare a științelor. "Rămânerea în urmă" a metafizicii a generat o împingere în fundal a unei mari părți a universului său problematic și a ridicat imperativul unor noi soluționări, menite să reconfere
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
însuși, conștient de identitatea acelui lucru de care aparțin aceste experiențe diferite, în momente diferite", iar apoi "se spune că îndeplinirea acestei condiții depinde de activitățile sintetizatoare ale minții"14. Teza unității rămâne astfel în picioare și în contextul unei modernități înclinate să acorde atenție teoretică unor contra-exemple neliniștitoare (cum ar fi existența unor situații dramatice de disociație: cazul schizofreniei), păstrând funcțional argumentul subiectivității epistemologice care o transcende salutar pe cea empirică și corectează astfel în perspectivă absolută accidentul regăsibil la
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
procesul educativ. Relația maestru-discipol implică și o sarcină de acest tip, care are ca scop stăpânirea progresivă a unor tehnici de cunoaștere de sine și care vizează eliberarea finală tocmai sub forma regăsirii sinelui autentic aflat în stare latentă. În modernitate, îndemnul pedagogic care țintește cifrul personalității privește dezvoltarea naturală a elevului (scopul educației fiind "conservarea naturii copilului și înarmarea ei cu cunoștințe, chiar în direcția pe care aceasta o indică"25), unde natural înseamnă tocmai în conformitate cu cifrul secret și cu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
caracter de excepție au fost lăsate în seama teritoriului de graniță pe care ambiguitatea oricărei analogii îl poartă cu sine. O astfel de proprietate care se abate de la canonul modelului "perceptiv" și care a făcut obiectul unei polemici reluate în modernitate este însăși necesitatea posesiei unei capacități a conștiinței de sine (prevăzută de modelul raționalist); ea nu se încadrează vădit în concepția "simțului intern" (marcată de contingența unei asemenea proprietăți), aducând astfel un neajuns major viziunii, acesta nefiind atenuat decât de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
întregi teorii non-atributive a conștiinței de sine, care prevede, pornind de la rădăcina kantiană a unității, o conștiință care nu este cunoaștere de sine, care nu apelează la tehnici judicative pentru a institui un procedeu reflexiv. Dincolo de unilateralitățile unor reprezentanți ai modernității analitice, însă, nu se poate trece cu vederea faptul că legitimitatea laturii cognitive a reflexivității se datorează debutului kantian, că de la filosoful din Königsberg a devenit operabilă distincția între spontaneitatea de tip receptiv și intervalul raționalizant al unei întoarceri detașate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
vorba de delegare, așa cum nu este vorba nici de suplinirea unei neputințe sau de completarea unui neajuns. Este vorba de o universală și plenară însoțire care implică un schimb benefic de experiență morală în condițiile unei diferențieri din ce în ce mai cultivate în modernitate a priceperilor, înrădăcinată într-o corespondentă diversitate a înzestrărilor. Iar conștiința de sine vine în această împărtășire simpatetică să medieze întregul proces de transfer reciproc de înțelepciune și să puncteze cu întreaga ei zestre de cunoștințe buna înscăunare a relațiilor-liant
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
contemplativă. Ele se edifică pe parcursul procesului formativ în aceeași manieră ca și cele dianoetice, însă sunt menite unui statut de centralitate și unei funcții de universală utilitate, devenind constitutive principalelor specii de activitate conștientă în asemenea măsură încât, într-o modernitate marcată de exigențele profesionalismului, fac obiectul corpului educativ fundamental și sunt integrate celor mai înalt investite valori sociale. Individual, drumul de interiorizare a normelor și preceptelor operaționale până la întruparea condiției de virtute noetică presupune sistematice eforturi reflexive (similar angajate cu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
lăuntrică a cunoașterii de sine și își așteaptă ultima și poate cea mai insolită confirmare de la raportările dinamice în care se integrează reflexivitatea pe latura sa cea mai activă. Dovadă de supremă înțelepciune (și în același timp caracteristică a unei modernități eliberate de canonul virtuților clasice străine de orice manierism tehnic), această preluare lărgește câmpul de acțiune a individului asupra lui însuși și îi sporește acestuia capacitatea de auto-organizare. În aceeași variantă deliberativă și cu aceleași trăsături de luciditate, subiectul înarmat
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mult statele mici. De la protecționism la mișcări populiste drumul este scurt, de aici decurgând amenințări serioase la adresa progresului democrației. Ce resurse alternative pot fi angrenate alături de care forțe inovatoare? Cum ar putea estul Europei să se orienteze spre o altă modernitate decât cea bazată pe consumul material și să contribuie la debutul unei alte epoci? 11. Cum sunt studiile românești și est-europene văzute în țara și domeniul dvs. la două decenii după căderea regimurilor comuniste? Merită încă să studiezi aceste țări
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
reprezenta chintesența românității, dar și locul de retragere și creație al intelectualității. Poate de la vacanțele de vară și copilăria petrecută la sat, poate din necesitatea de a furniza un loc simbolic, accesibil mie prin limbă, al primitivității, al neatingerii cu modernitatea, care, iată, acum va fi radical schimbat de transformările post-socialiste. 2. Ce anume făceați în 1989? Ați fost martora căderii regimului comunist pe când vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? În 1989 eram studentă la Automatică în București
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
considerat când identificăm și analizăm principalele evoluții (macro) din Europa de "Est" și Sud-est (Balcani) precomunistă, comunistă și postcomunistă. Așa cum am susținut, acest statut de caz "special", departe de a oferi explicații în și prin sine, ridică întrebări fundamentale despre modernitate și modernizare, despre analiza evoluțiilor macro-istorice. Dacă adăugăm aici și dezbaterile foarte relevante și încă interesante! despre modernitate și modernizare la care au participat intelectualii și politicienii români între jumătatea secolului XIX și mijlocul secolului XX, atunci înțelegem de ce este
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
postcomunistă. Așa cum am susținut, acest statut de caz "special", departe de a oferi explicații în și prin sine, ridică întrebări fundamentale despre modernitate și modernizare, despre analiza evoluțiilor macro-istorice. Dacă adăugăm aici și dezbaterile foarte relevante și încă interesante! despre modernitate și modernizare la care au participat intelectualii și politicienii români între jumătatea secolului XIX și mijlocul secolului XX, atunci înțelegem de ce este nevoie să cunoaștem România dincolo de indicatorii naționali și sondajele de opinie. Este de ajuns să spunem că această
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pe muchie de cuțit, îmi e mai folositor războiul decât o istorie de dragoste, de exemplu. De ce vă întoarceți către începutul secolului trecut, când pe cei mai mulți scriitori contemporani îi tentează lumea modernă, postmodernismul? E puțin contra curentului? Dacă scrii despre modernitate sau despre viitor nu ești prin forța lucrurilor un postmodern sau un scriitor modern. O carte a cărei acțiune se petrece în cavernele preistoriei poate vorbi la fel de bine despre contemporaneitate. Chiar dacă acțiunea cărților mele e plasată în trecut, cititorul atent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]