6,985 matches
-
căci el încercase, dar nu izbutise. Femeia întinse mâna și scoase cu ușurință scrisoarea și, în același timp, îi căzură la picioare, din haina Sfântului, 3000 de scuzi mexicani. Deschise scrisoarea și află răspunsul dorit, precum și lămuriri privitoare la bani. Negustorul îi mai spunea că îi trimitea răspunsul tot prin călugărul franciscan care îi adusese scrisoarea... Cine era acel călugăr? Desigur, Sfântul Anton. Dumnezeu e minunat în sfinții săi. E de prisos să mai înșirăm și alte fapte. Sfântul Anton a
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
un important instrument politic. Clerul, în special cel înalt, își schimbă modul de viață, renunțând la preocupările exclusive de cult și aspirând la o participare activă în politică. Papi, cardinali și episcopi nu se mai deosebesc în această privință de negustori sau conducători politici. Creștinismul rămâne, totuși, elementul preponderent al culturii. Predicatori ca Bernhardin din Siena și teologi sau prelați ca Sant'Antonio din Florența sunt ascultați și onorați de credincioși. În același timp, însă, învățații umaniști se ocupă de problemele
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
1510-1586) conduce ""Die Münchner Hofkapelle"". Cu Giovanni Gabrieli (1553-1612) și Claudio Monteverdi (1567-1643) se dezvoltă muzica monodică și se face trecerea către genul muzicii de operă. Din Italia, Renașterea se răspândește și în alte țări din Europa apuseană. Învățați, artiști, negustori sau meseriași călătoresc în orașele italiene și se întorc în Franța, Flandra sau în zona hanseatică nu numai cu noi cunoștințe, dar și cu un alt gust în artă și în modul de viață. Declinul feudalismului și centralizarea puterii politice
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
emis la [[1 decembrie]] [[1817]] că pentru școala din localitate era prevăzut "un dascăl de rumânește" (ȘP, 20). Nizamul prevedea, printre altele, că puteau fi primiți la școala domnească din orice clasă socială... fie cler, fie din [[boier]]i sau [[negustor]]i sau din orice altă clasă (Ibidem, 21). Nu știm cum și nici cât a funcționat această școală, dar se știe că în [[1838]], când se pun bazele învățământului public în [[Țara Românească]] ("Eforia Școalelor" prin adresa nr. 109/[[4
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
1812 de Ioan Vodă Caragea în suita sa. Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropoulos, de care s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Karaboas. Primele studii le-a făcut în 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în 1864 a urmat clasele primare II-V, la Școala Domnească din Ploiești, unde l-a avut
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
artei spectacolului de teatru. Piesele lui de teatru rămân cât se poate de populare astăzi și sunt permanent studiate, jucate și reinterpretate în diverse contexte culturale și politice în întreaga lume. William Shakespeare a fost fiul lui John Shakespeare, un negustor de mănuși de succes și un membru al consiliului municipal, originar din Snitterfield, si al lui Mary Arden, fiica unui prosper fermier. El s-a născut în Stratford-upon-Avon și a fost botezat acolo la 26 aprilie 1564. Ziua sa de
William Shakespeare () [Corola-website/Science/297139_a_298468]
-
cu care avea să încheie pace în 1459. Urmează încercările de cucerire a Chiliei, luptele de la Baia cu Matei Corvin, de la Lipnic cu tătarii și atacul Țării Românești și arderea Brăilei. Tot în această perioadă a reînnoit privilegiile comerciale pentru negustorii din Brașov și Lvov și a inițiat contactele cu mănăstirile de la Muntele Athos.. Cea de-a doua perioadă, între 1470-1486, a fost cea mai complicată și dificilă din timpul domniei sale, fiind perioada de apogeu a conflictului cu Imperiul Otoman. O
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Un vechi document din anul 1815 menționează hanul Căciula Mare, numit și Hanul Între Prahove, descris de istoricii români V. A. Urechia, în lucrarea sa "Drumul Brașovului" și de Nicolae Iorga, în lucrarea "Scrisori de negustori". Datorită vieții pastorale intense, această asezare s-a extins ulterior. Potrivit unor afirmații, hanul s-a construit intre anii 1720-1725, fiind ars în mai multe rânduri de turci. Acest han se află în locul unde este astăzi Biserica Ortodoxă. Hanul Căciula
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
Lacul Riga, dispărut în ziua de azi. Se consideră că râul a împrumutat numele său orașului. Cursul vechiul râu mai poate fi găsit urmărind străduțele Kalku și Ridzene din Vechea Rigă. Întemeierea modernă a orașului este pusă de istorici pe seama negustorilor germani, mercenarilor și cruciaților care au ajuns pe aceste pământuri în a doua jumătate a secolului al XII-lea, atrași de zonele slab populate, noi piețe potențiale și de posibilitatea de a converti prin misionarism populațiile locale, păgâne, la creștinism
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
germani, mercenarilor și cruciaților care au ajuns pe aceste pământuri în a doua jumătate a secolului al XII-lea, atrași de zonele slab populate, noi piețe potențiale și de posibilitatea de a converti prin misionarism populațiile locale, păgâne, la creștinism. Negustorii germani au înființat un avanpost comercial pentru comerțul cu balții lângă așezarea livoniană de la Riga în 1158. Călugărul augustinian Meinhard a construit o mănăstire aici prin anul 1190. Episcopul Albert a fost proclamat cardinal al Livoniei de unchiul său, arhiepiscopul
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
din Riga, Livonia și Prusia s-au convertit la protestantism. Riga a fost o poartă pentru comerțul cu triburile baltice și cu Rusia. În 1282 Riga a devenit membră a Ligii Hanseatice. Hansa s-a transformat dintr-o asociație a negustorilor într-o uniune liberă a orașelor din Germania de nord și din Baltică. Datorită politicilor protecționiste care favorizau membrii germani, Liga Hanseatică s-a dovedit un succes economic, dar politicile exclusiviste au generat o competiție acerbă. Ultima Dietă a fost
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
1900, Riga era al treilea oraș al Rusiei, după Moscova și Sankt Peterburg, din punct de vedere al numărului muncitorilor industriali. Pe durata a atâtor secole de războaie și schimbări ale puterii politice în Baltică, germanii baltici din Riga, urmașii negustorilor și cruciaților lui Albert, au rămas neclintiți pe pozițiile lor, astfel încât, în 1900, populația de 282.943 de cetățeni ai orașului era compusă din 50% germani baltici, 25% letoni și 25% ruși. Până la rusificare și impunerea limbii ruse ca limbă
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
din secolul al XVII-lea. Așezarea se afla pe marele drum de sub munte ce traversa Țara Românească. De la Râmnic și Ocna Mare, drumul pornea spre Târgul Jiului și Severin, trecând prin Polovragi, Târgul Gilort și Baia de Aramă, fiind utilizat și de negustorii sibieni. La jumătatea secolului al XVII-lea, această rută a fost folosită de Paul de Alep și patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoria lor pe la mănăstirile din Țara Românească. Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
verticale. Se afirmă că acestea ar aparține unei populații cu siguranță diferită de cea care a construit templele megalitice anterioare. Din cauza similitudinii dolmenelor malteze cu unele construcții mici găsite în Sicilia, se presupune că această populație a venit de acolo. Negustorii fenicieni, care au utilizat insulele ca punct de popas în rutele lor comerciale din Mediterana de Est până în Cornwall, s-au alăturat prezenței permanente a băștinașilor. Fenicienii au locuit zona denumită astăzi Mdina, și orașul înconjurător , pe care l-au
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
fost stimulată și de migrația masivă din Siberia și Europa de Est: hunii, avarii, bulgarii și maghiarii). În secolul al VI-lea, ei s-au deplasat către sud în Boemia, Moravia și, parțial, în Austria de astăzi. Pe parcursul secolului al VII-lea, negustorul franc Samo, susținător al slavilor ce luptau contra stăpânilor lor avari, a devenit conducător al primului stat slav cunoscut din Europa Centrală. Principatul Moraviei a apărut în secolul al VIII-lea și a atins maxima întindere în secolul al IX
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
școală au fost siliți să folosească rusă. Chiar și atunci când vorbeau rusește, profesorii ruși își băteau joc de Stalin și de colegii lui din cauza accentului lor georgian. Stalin era ridiculizat și de cei care erau fii de preoți sau de negustori. Ei își băteau joc de uniforma lui școlară jerpelită și de fața lui cu urme de vărsat de vânt. Tânărul Iosif a învățat să-și învingă adversarii intimidându-i. El a exploatat slăbiciunile colegilor, bătându-și joc cu brutalitate de
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
și viața de familie. Centrul principal al țării a devenit oaza Șingheti (Shingetti), iar țara a început să se numească Tabr-al-Bidan(«Pământul albilor»). Printre primii europenii care și-au făcut apariția în Mauritania în secolul al XV-lea, au fost negustorii de sclavi portughezi. Spre sfârșitul sec XVII — începutul XVIII s-au format emiratele Trarza, Brakna, Tagant, Adrar. La începutul secolului al XX-lea, Franța a ocupat regiunea centrală și de nord a Mauritaniei iar în 1920, Mauritania a fost inclusă
Mauritania () [Corola-website/Science/298125_a_299454]
-
URSS a unei centuri a porumbului similară cu cea din Iowa, și o delegație sovietică a vizitat statul american în acea vară. Deși intenția lor era de a vizita doar ferme mici, șeful delegației a fost abordat de fermierul și negustorul de porumb , care l-a convins să vină în vizită cu delegația la . Iowanul a vizitat la rândul său în septembrie Uniunea Sovietică, unde s-a împrietenit cu Hrușciov, iar Garst a vândut Uniunii Sovietice de porumb de sămânță. Garst
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
deschisă la culoare, reprezentând 15% din populație, sunt al treilea grup etnic ca mărime. Tukulor, 10% din populație, sunt înrudiți cu fulanii și au instituit comunități agricole sedentare în nordul Senegalului. Malinke (sau mande) s-au stabilit ca fermieri și negustori în sudul și estul țării. Diola, animiști și creștini, sunt o populație negroidă antică cu un statut unic. Continuându-și stilul de viață tradițional ca pescari și cultivatori de orez în provincia Casamance, ei s-au opus violent dominației wolofilor
Senegal () [Corola-website/Science/298139_a_299468]
-
rusilor" este controversată. Deși mulți istorici occidentali consideră valabilă "teoria normandă", numeroși savanți slavi se îndoiesc de valabilitatea acestei ipoteze și emit teorii ale unor origini alternative. Astfel, se consideră că este vorba, mai degrabă, de denumirea unei ocupații specifice (negustor/pirat/mercenar) anumitor popoare scandinave (vikingi, normanzi, varegi), la început, iar mai apoi ale slavilor. Până la urmă, miza acestei controverse este culturală și de moștenire istorică. Problema este dacă civilizația slavilor de răsărit are la origine elemente scandinave ale războinicilor
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
domn și întreaga sa familie erau declarați haini. Apoi a fost dat în paza boierilor, care răspundeau cu viața și averea prin ordinul sultanului de prizonier, în timp ce turcii au pornit să sigileze vistieria și cămara (tezaurul public și tezaurul privat). Negustorii au fost la rândul lor făcuți responsabili ca boierii să nu-l facă pe mazil scăpat. A doua zi, în ziua de Buna Vestire (25 martie/6 aprilie) a ajuns în București imbrohorul, care l-a impus boierilor pe Ștefan
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
o piele mai închisă decât cele feminine. Sculptura redă doar trăsăturile principale ale persoanelor. Artele se dezvoltă treptat ca expresie a creativității și pentru decorarea caselor, a străzilor și a obiectelor de uz curent. Averile acumulate de imperii și de negustorii din orașe au fost întrebuințate pentru sponsorizarea și susținerea artiștilor, ceea ce a dus la progrese semnificative în creația artistică. Realismul câștigă teren, statuile și picturile grecilor și romanilor înfățișau nemijlocit și amănunțit, într-un nou stil, oamenii și mediul în
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
a luat avânt literatura și dramaturgia, în special datorita operelor lui William Shakespeare. Publicul a început să aibă acces la arte și să le aprecieze în mare măsură, acestea nemaifiind un apanaj al regelui și Bisericii. Noile clase de mijloc, negustorii și meseriașii, plăteau sume importante pentru operele de arta, iar a fi patron al artelor devenise o chestiune modestă. Pe continentele americane, aztecii și incașii au creat podoabe de aur și argint în stiluri noi. dDeși nu știau să producă
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi. Prima atestare certă a orașului Bălți apare în comentariile legate de expediția polonezilor împotriva Imperiului Otoman din 1620. În 1766, feciorii negustorului Panait Sandu, Costache și Iordache, intraseră în posesia unei jumătăți din moșia Bălților, cealaltă jumătate revinind mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași. În 1812 este anexat de Imperiul Rus odată cu partea de răsărit a Moldovei (atunci denumită Basarabia ca gubernie), mulți
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
intraseră în posesia unei jumătăți din moșia Bălților, cealaltă jumătate revinind mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași. În 1812 este anexat de Imperiul Rus odată cu partea de răsărit a Moldovei (atunci denumită Basarabia ca gubernie), mulți funcționari și militari ruși, precum și negustori și meșteșugari armeni și evrei, instalându-se atunci în oraș, astfel că la sfîrșitul secolului XIX populația băștinașă moldoveană devine minoritară. Ca urmare a unirii primei Republici Moldova cu România, orașul intră în componența României în 1918, devenind reședință de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]