7,257 matches
-
Mihail Psellos nici măcar nu amintește despre această schismă; ea părea o ruptură care putea fi reparată la un moment dat. Relațiile statului bizantin cu Papalitatea au fost unele de apropiere pe parcursul secolului XII. Alexios I Comnenul încearcă să obțină coroana Occidentului din partea pontifului amenințat la Roma. Există o corespondență între Petre Venerabilul și autoritățile bizantine (Patriarhul Constantinopolului, împăratul), în care tonul folosit este unul cât se poate de elogios la adresa împăratului bizantin.La mijlocul secolului XII Manuel I Comnenul se aliază cu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
împăratul), în care tonul folosit este unul cât se poate de elogios la adresa împăratului bizantin.La mijlocul secolului XII Manuel I Comnenul se aliază cu Papalitatea împotriva lui Frederic I Barbarossa și a normanzilor.Manuel încerca să obțină de la Papalitate Coroana Occidentului, așa cum spune Nicetas Choniates.Choniates vorbește despre acest proiect al lui Manuel I Comnenul de a aduce granițele Imperiului „până la Coloanele lui Hercule” (Gibraltar).Însă înfrângerea suferită și împăcarea cu Barbarossa a reprezentat trădarea. Odată cu trădarea Papei au început să
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Însă înfrângerea suferită și împăcarea cu Barbarossa a reprezentat trădarea. Odată cu trădarea Papei au început să iasă la iveală resentimentele dintre bizantini și catolici.Toate evenimentele derulate pe parcursul secolului XII aveau să scoată la lumină diferențele dintre Bizanțul elevat și Occident. Atunci este conștientizată Marea Schismă din 1054. În 1203-1204, atunci când armata cruciată se afla sub zidurile Constantinopolului, bizantinii (pe ziduri) și occidentalii (sub ziduri) își aruncau acuze reciproce, se catalogau schismatici și eretici, occidentalii făcându-i pe bizantini „chiar mai
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
avea să fie legat scandalul legat de stăpânirea Antiohiei. Boemund refuză să înapoieze Antiohia împăratului bizantin, punând aici bazele unui regat latin a cărui conducere a și preluat-o. Între 1105-1106 , Boemund de Tarent organizează o călătorie la curțile din Occident , fiind însoțit în călătorie de legații Papei, unde încerca să le dovedească tuturor că împăratul bizantin este un trădător, iar Bizanțul este principala piedică în calea succesului cruciaților în Orient. Bizantinii erau mult mai pragmatici, fiind deschiși la semnarea unor
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
lor, în sudul Italiei (Sicilia).Evenimentul a reprezentat o mare lovitură pentru Bizanț.Activitatea a fost reluată, dar nu la același nivel de dinaintea cuceririi Thebei.Acest eveniment stă la baza declinului acestui meșteșug în Bizanț și la dezvoltarea sa în Occident. În 1185 , Guillaume II (Wilhelm) debarcă în Peninsula Balcanică, principala țintă fiind orașul Tesalonic.Orașul a fost cucerit și prădat cumplit de către normanzi. Se creează panică în Bizanț, iar, după ce normanzii și-au început drumul spre Constantinopol, au început revolte
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
împotriva împăratului Andronic (detronat și asasinat), în locul lui venind Isac II Angelos. Succesele obținute de Bizanț în războaiele cu normanzii arătau că Imperiul Bizantin nu este de neînvins și că o mobilizare mare de forțe putea aduce un plus pentru Occident.Bogățiile Orientului erau un alt motiv pentru care se dorea cucerirea Bizanțului. Relația Bizanțului cu Veneția era mult mai veche.Veneția, potrivit unor legende medievale, apare în secolul V. În secolele următoare Veneția începe să se afirme și în plan
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
cruciaților l-a determinat pe Alexios să îi treacă pe aceștia peste strâmtoare, astfel că pelerinii au devenit o pradă ușoară pentru selgiucizi, care au distrus aceste forțe. Rămășitele france au reușit să se întoarcă în cele din urmă în Occident. Această mișcare i-a surprins pe bizantini, deoare aceștia credeau că din Occident aveau să vină cavaleri puternici, care ar fi avut puterea să cucerească Ierusalimul. Către sfârșitul anului 1096, au ajuns și cavalerii în Bizanț. Grecii sunt suspicioși față de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și dincolo de faptul că ea prezintă în cea mai favorabilă lumină acțiunile lui Alexios I Comnenul, Alexiada este o operă reprezentativă pentru un curent de opinie foarte puternic în Bizanțul sec. XII, fiind vorba de curentul caracterizat prin ostilitate față de Occident și refuzul acceptării unei apropieri între Bizantini și Occidentali. În ceea ce privește Prima Cruciadă, prințesa face referire la lansarea apelului pontifical ( acesta a avut un ecou imens în lumea apuseană). Ea spune că războinicii celți au fost precedați de o mulțime de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
pe occidentali, ci și pe împărați. Rămâne ideea imperiului universal. Evident că, mergând pe această linie tradițională, mișcările de emancipare și revoltele.Criticile se îndreaptă asupra împăraților și nu asupra instituției imperiale. Manuel I Comnenul - ambiția de a obține coroana Occidentului și de a aduce granițele imperiului până ... acolo unde și Iustinian eșuase. Isac II Angelos - era condus de lăcomie și a încurajat venalitatea, a pus în vânzare funcțiile și demnitățileAlexios III Angelos (și apropiații săi) - era atât de pasionat de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
important după împărat era "praefectus praetori", care avea facultatea de a controla și dispune în toate domeniile vieții economice. Comanda supremă a armatei o avea împăratul, în subordinea căruia era (până la începutul sec. VII) un "magister militum" pentru trupele din Occident, și un altul, pentru cele din Orient. Sub conducerea împăratului, patru miniștri conduceau politica internă și externă. Poziția preeminentă o deținea "magister officiorum", șeful protocolului, al relațiilor externe, al poliției politice și comandant al gărzii palatului. „Ministrul justiției”, "quaestor sacri
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
transmită drepturi ereditare. În realitate, folosirea eunucilor și funcțiile de conducere care li se încredințau a fost principala armă a Bizanțului împotriva tendinței feudale de a concentra puterea în mâinile unei nobilimi ereditare, tendință care a cauzat atâtea tulburări în Occident. Pe de altă parte, eunucii nu s-au dovedit niciodată a fi inferiori nici sub raport moral nici din punct de vedere intelectual colegilor lor necastrați. Iar castrarea nu era socotită o rușine; părinții aparținând familiilor celor mai nobile își
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și desfășurarea activității. În timpul împăratului Dioclețian s-a făcut disocierea dintre jugum/unitatea fiscală (suprafață de pământ lucrabila) și caput (capacitatea de muncă). Impozitul era calculat pe jugatio (pământ) și capitatio (persoană). În timp ce procesul de ruralizare s-a intensificat în occident, în orient, reformele au stopat efectele crizei. Economia a fost redresată de rezultatele înregistrate în agricultură. Insecuritatea și fiscalitatea excesivă au stat la baza consolidării marelui domeniu și extinderii patronajului. Villa-marele domeniu a prosperat și s-a extins pe seama micii
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
arhitecți bizantini au plecat în Rusia. Cnezatul Kievean a devenit un stat ortodox, iar după prăbușirea Imperiului Bizantin, țarii ruși s-au considerat moștenitorii și continuatorii civilizației bizantine, însuși Ivan cel Groaznic preluând titlul împăratului bizantin. În timpul dinastiei macedonene, în Occident, urmașii lui Carol cel Mare au abandonat concepția acestuia, chiar din timpul lui Ludovic cel Pios și au preluat titlul de Împărați ai Romanilor, încercând chiar să cucerească teritoriile bizantine din Italia. Este adevărat că au existat momente de apropiere
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
celei de-a patra Cruciade. Secolul al XX-lea marchează o creștere semnificativă a interesului istoricilor pentru înțelegerea imperiului și a impactului pe care l-a avut acesta asupra civilizației europene. Contribuțiile la dezvoltarea culturii, științei și vieții sociale a Occidentului au fost recunoscute cu greu și doar în ultima perioadă. Orașul Constantinopol, numit pe drept cuvânt „Orașul-Rege”, a fost o metropolă cu o importanța majoră în Evul Mediu, pe măsura importanței pe care au avut-o Roma și Atena în
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
anilor 1960, guvernul nepalez a denumit oficial Muntele Everest "Sagarmatha" (सगरमाथा). În 2002, organul de presă al Partidului Comunist Chinez, "Rénmín Rìbào" a publicat un articol în care se pleda împotriva utilizării numelui englezesc al muntelui în Occident, insistând ca acesta să fie denumit după numele tibetan. Ziarul argumenta că numele chinezesc (de fapt nume tibetan) era mai vechi decât cel englezesc, Muntele Qomolangma fiind marcat pe o hartă chinezească veche de peste 280 de ani. În 1856, Andrew
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
că lovitura de stat a făcut posibil avansul mai rapid al trupelor lui Stalin în România și în Europa, în detrimentul trupelor Aliaților occidentali. Alții văd în absența de-a lungul anilor a unor invitații pentru Mihai la majoritatea festivităților din Occident dedicate Zilei Victoriei în cel De-al Doilea Război Mondial, o condamnare tacită a loviturii sale de stat. Mihai nu a fost invitat la cea de-a 60-a aniversare a Zilei Victoriei de vreun stat vestic; a fost invitat
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
catolic, al celor care vor încerca, într-un mod conștient sau nu, să impună lumii întregi această carte sfântă pentru ei, un adevărat testament religios și politic totodată. Opera Sf. Augustin a dăruit viață, coeziune și mai ales vocație istorică Occidentului catolic, lume ce devine o sinteză reușită între civilizația latină, vitalitatea germanică și mărturisirea creștină. De la papă și până la ultimul țăran habotnic, catolicii vor fi marcați de crezul istoric al Sf. Augustin și vor sili istoria medievală să se încadreze
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
Mai mult decât atât, echilibrul este rupt definitiv, de data asta în favoarea Orientului grecofon. Pentru prima oară în istoria lumii romane Răsăritul se impune. După dispariția în 476 a Imperiului Roman de Apus, centrul de greutate al istoriei europene părăsește Occidentul prăbușit economic și politic pentru a se stabili la Constantinopol. Aici, creștinismul în forma sa ortodoxă (lb. gr.-dreapta credință), va deveni o superbă expresie a mărturisirii credinței în Christos. La adăpostul armatelor imperiale bizantine, biserica creștin-ortodoxă va făuri și
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
este prima mare victorie a Bisericii creștine apusene din istorie. Biserica are un ideal, un crez politic, are la dispoziție o armată supusă capabilă de orice pentru a zămisli „Cetatea lui Dumnezeu”. Biserica romană își asumă pe deplin caracterul catolic-universal.. Occidentul catolic începe treptat să se deschidă spre exterior și va începe din Cetatea Eternă, precum odinioară Imperiul Roman, cucerirea lumii. Dar acum primordială este îndeplinirea țelului spiritual augustinian-răspândirea mesajului creștin în întreaga lume ce urmează să fie condusă spiritual și
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
corupție „trofeul calității”. Adrian Năstase este și membru al Societății Franceze de Drept Internațional și al Societății Americane de Drept Internațional. În perioada comunistă a publicat mai multe articole în care a criticat monitorizarea drepturilor omului de către unele organisme din Occident, precum Freedom House. Ca autor s-a remarcat prin peste 150 de studii de Drept internațional, publicate în reviste din țară și străinătate, fiind autorul și a peste 140 de comunicări și expuneri prezentate la întâlniri internaționale, dintre care cele
Adrian Năstase () [Corola-website/Science/296800_a_298129]
-
patra în clasamentul celor mai însușite religii după creștinism, islam și hinduism. Budismul nu are o limbă sacră comună pentru toate formele sale: theravadinii utilizează texte din limba pali, budiștii estasiatici folosesc chineza, iar budiștii tibetani tibetana. Odată ajunse în Occident, învățăturile celor trei ramuri ale budismului și scrierile sacre sunt transpuse în limbile locale. Fiind țara unde budismul a avut cea mai mare longevitate și unde și-a conservat cel mai mult timp statutul de religie a majorității, Sri Lanka a
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
-lea (337-340) care va lua restul provinciilor occidentale (vestice) și Constanțiu al II-lea (337-361) care va lua orientul — și, în cele din urmă, întreg imperiul. În 364, imperiul a fost iar împărțit de Valentinian I (364-375), care a luat occidentul (care includea și Illyricum) și a dat orientul fratelui său Valens (364-378). În vremea lui Valens, vizigoții, fiind atacați de huni, au cerut azil în imperiu; dar apoi, datorită modului lor de viață migrator și dificultăților de adaptare la condițiile
Imperiul Roman () [Corola-website/Science/296805_a_298134]
-
atribuit părții de răsărit, dar fără Dalmația). După 395, niciun împărat nu va mai conduce singur un imperiu, care să se întindă din Britania până în Egipt. Însă, oficial nu erau doua imperii, ci un imperiu cu doi împărați. Imperiul din occident va intra în declin, în 410, vizigoții conduși de Alaric vor devasta Roma, care n-a mai fost devastată din 387 î. Hr. (însă Roma nu mai era capitala imperiului încă din 285, capitala fiind la Mediolanum, iar apoi în vremea
Imperiul Roman () [Corola-website/Science/296805_a_298134]
-
de la Ravenna, Romulus Augustulus (475-476), și a refuzat să mai pună o alta marionetă, preferând să-l recunoască pe împăratul din răsărit Zenon (474-491) ca singurul împărat roman și să conducă Italia romană în numele lui, deși un alt împărat din occident, Iulius Nepos (474-480), continua să conducă Dalmația. În anul 487, după niște neînțelegeri cu Odoacru, Zenon îl va convinge pe regele ostrogot Theodoric (care se afla în Balcani, în partea imperiului de răsărit), să plece și să-l înlocuiască pe
Imperiul Roman () [Corola-website/Science/296805_a_298134]
-
în Balcani, în partea imperiului de răsărit), să plece și să-l înlocuiască pe Odoacru, ca guvernator al Italiei. Imperiul roman din orient a reușit să scape de pericolele barbare din secolul V, orientându-i pe mulți dintre barbari spre occident. Însă în secolul al VI-lea, împăratul Iustinian (527-565) a decis să încerce să recucerească occidentul roman. El se va baza în special pe generalul Belisarius, iar apoi pe Narses. Romanii au reușit să recucerească Nordul Africii de la Vandali în
Imperiul Roman () [Corola-website/Science/296805_a_298134]