45,391 matches
-
regulă cunoscuți filosofi. Marx și Lenin, fondatorul și respectiv principalul militant al Partidului Socialist Internațional ca să iau un exemplu întrucâtva actual au fost astfel de intelectuali care știu ce vor și au mijloacele să le comunice celor din jur. Din păcate învățăceii lor, cei care au continuat opera începută de ei, nu au avut înalta calitate a unui lider om de artă. Practic astăzi nu mai există lideri politici nu numai în România sau cu referire la Partidul Socialist. Idei mărețe
MEMBRUL ŞI ARTA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1469549136.html [Corola-blog/BlogPost/380115_a_381444]
-
preluate din cronici și documentele vremii dar introducând în povestiri și romane nenumărate fi-guri create de fantezia sa. Istorice sadoveniene emană vibrații lirice, dar ne îndeamnă și la o interpretare estetică, având un plus de sensibilitate, inclusiv “rațiunea inimii”. Din păcate, unii elevi, profesori și cineaști (vezi: Sergiu Nicolaescu) au interpretat ca adevăr această ficționalizare a istoriei, și, de aici, nu a fost decât un pas spre mitologizare. Încât multe manuale de istorie, și chiar Nicolae Iorga, au abordat istoria din
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
făcu pe deplin datoria, pentru că, deși mâncară încet și pe îndelete, distins și ceremonios, Matilda observă că pe la jumătatea porțiilor, amândoi abandonară cu regret partida. Fripturile erau grozave, garniturile speciale, destinate teoretic unor consumatori mai antrenati. - La cât costă, mare păcat să le lăsăm ăstora... - Vrei să-ți spun ceva? Nici nu am prânz pentru mâine, șopti cu regret Matilda. Mare păcat! Venim o dată în paști la Luculus și lăsăm un sfert de pensie în farfurie... Lui Leopold îi veni o
SCHIŢE UMORISTICE (67) – MAI POFTIŢI PE LA NOI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1457183816.html [Corola-blog/BlogPost/384211_a_385540]
-
abandonară cu regret partida. Fripturile erau grozave, garniturile speciale, destinate teoretic unor consumatori mai antrenati. - La cât costă, mare păcat să le lăsăm ăstora... - Vrei să-ți spun ceva? Nici nu am prânz pentru mâine, șopti cu regret Matilda. Mare păcat! Venim o dată în paști la Luculus și lăsăm un sfert de pensie în farfurie... Lui Leopold îi veni o ideie grozava. Făcu plata, suplimentă un bacșiș de director adjunct si cu tonul cel mai firesc se adresă chelnerului: Nu ar
SCHIŢE UMORISTICE (67) – MAI POFTIŢI PE LA NOI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1457183816.html [Corola-blog/BlogPost/384211_a_385540]
-
scriitorului Al.Florin Țene și a soției sale, poeta Titina Nica Țene, gest prin care arată care nu și-a uitat înaintașii, făcând un efort financiar substanțial, pentru a ridica acest monument, fiind un exemplu pentru comunitatea creștină care, din păcate, a uitat să se întoarcă la obârșia străbunilor pentru a le cinsti memoria. În continuare Al.Florin Țene a vorbit despre bunicii săi, personaje dramatice în românul “ Un ocean de deșert,“ ce se constituie într-o frescă a societății românești
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1410504998.html [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]
-
formă de sacrificare a sa - a doua, după Theodor Codreanu, a treia, după Zoe Dumitrescu-Bușulenga -, un clișeu lipsit de fundament solid, dar care i se înfige, ca un scârțâit metalic de balama ruginită în conștiință, nației române. „Este oare un păcat așa de mare de a rupe hotarele de gândire ale contimporanilor tăi ș-a te ridica cu mult deasupra timpului ș-a societății în care te-ai născut?...”, se întreba, în 1889, scriitorul Alexandru Vlahuță, care își construia, de altfel
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1421624896.html [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
Mihai Eminescu era așezată sub auspicii politico-economice complet nefaste, la începutul veacului XXI avem însă de-a face cu un nou tip de „modă” - evident, efemeră, la rândul ei - impusă de unele cercuri societale postmoderne, care își exhibă nonșalant, din păcate, caracterul frivol și inconsistența, ca și cum autoconținuta lor vanitate ar fi în stare a substitui vreodată în mod exhaustiv valoarea substanțială a operei cuiva. Iată ce sublinia Zoe Dumitrescu-Bușulenga, făcând referire la întreg lanțul de acte sacrificiale îndurate antum, dar și
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1421624896.html [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
limbă poetică, venea ca un european. Este primul mare poet european al României! A doua a fost în anii ’50, când sovieticii aveau în plan să ne reteze rădăcinile. Și a treia se întâmplă în momentul de față, promovată, din păcate, dinspre vest, ceea ce e o mare tristețe.” Și continua cu înțelepciune manifestă același cunoscut critic literar român: ”Eu înțeleg globalizarea, integrarea, dar nu fără identitate. A încerca să dărâmi acest “monument” - închinat, de alții, în cinstea lui - înseamnă să-ți
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1421624896.html [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
cu voce.” În Festivalul Național de Teatru, ediția 2014, Marius Manole a participat cu spectacolele:” Fă-mi loc!”, „Lecția de violoncel”, „Revizorul” și „Ivanov”. Despre atmosfera Festivalului Național de Teatru, actorul spune că: „Chiar dacă am 4 spectacole în FNT, din păcate, eu actor în București fiind, nu e ca și când aș veni la Iași sau de la Oradea să joc spectacole în alte teatre. Eu aseară am jucat Lecția de violoncel la Teatrul Metropolis. Ori că era festival, ori că nu era festival
Marius Manole, omul comunicării și al muncii by http://uzp.org.ro/marius-manole-omul-comunicarii-si-al-muncii/ [Corola-blog/BlogPost/92779_a_94071]
-
așezat între furtuna ce vine din apus spre a întâmpina pe cea de răsărit. Starea noastră nu depinde de noi, va fi determinată de alții, și totuși guvernul se ocupă cu chestiuni care au menirea să agite opinia publică. E păcat și nedemn ca ‘n situația gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice. Se ‘ncheie și după datina noastră cu ziua de astăzi un șir de evenimente măsurate după apuneri și răsăriri de soare și fixate în
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu by http://uzp.org.ro/cer-si-pamant-romanesc-un-mesaj-de-anul-nou-1883-al-domnului-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
în fața acestui sfinx, și în loc de a fi pătruns de seriozitatea adâncă, tragică poate a fizionomiei lui, el s’apropie de monstru pentru a-i răspunde cu... jucăriile noastre constituționale... Fără îndoială ceea ce are să se’ntâmple se va ‘ntâmpla, dar e păcat și nu e demn ca atunci, când timpurile sunt foarte serioase, un popor să joace mica comedie a luptelor sale dinlăuntru.” Articolul “La un an nou”, scris de Mihai Eminescu, a fost publicat în “Timpul”, la 1 ianuarie 1883
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu by http://uzp.org.ro/cer-si-pamant-romanesc-un-mesaj-de-anul-nou-1883-al-domnului-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
lumină mă strămut! STRUNĂ AM DEVENIT Strună am devenit și arc în așteptare În sunetul zăpezilor eu îți ascult galopul Azi viscolul îmi pare cântec ce-mi aduce Prinos de alb, înfiorata-ți tandră voce, Rugămintea din privirea-ți cu păcat Ce din barbară în zeiță m-a schimbat Și suverană în imperiul de atingeri, Al simțirii ce te-a trezit din stingeri Pe tine ce altădată erai vartej de foc Ce aprindeai lumini în torțe cu noroc Acum te reaprind
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363249933.html [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
De ce ati fugit din sala de operație înainte de a fi operat? - Deoarece infirmieră repeta mereu: Curaj, nu vă fie teamă, e o operație ușoară! - Păi și? Asta, nu v-a liniștit? - Nu. Pentru că îi spunea chirurgului! Accident rutier Șoferul salvării: „Păcat că nu a murit, morgă e la doi pasi, pe când spitalul e la 5 kilometri și traficul e blocat!” La balamuc (b) - Alo, spuneți-mi, vă rog, v-a scăpat ieri vreo nebună? - Nu. Dar, de ce întrebați? - Cineva a fugit
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+11!): LA BALAMUC, BIRJAR... ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_nou_sergiu_gabureac_1364161716.html [Corola-blog/BlogPost/345383_a_346712]
-
a creațiilor dvs. anterior menționate, având în vedere că dramaturgia este mymesis? - Mi-a plăcut să scriu teatru, chiar și în proza mea dialogul are un rol important, se pare că am “instinctul replicii”, esențial pentru creația dramatică, dar din păcate nu am scris prea multe piese. În toamna acesta, sper să am premiera piesei Lumina din pod la Teatrul Național din Craiova, eveniment care mă poate stimula să reiau teatrul în mod mai serios. Realitatea scrierilor mele este mereu fracturată
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/India_ca_spatiu_spiritual_intact_intr_un_dialog_cu_scriitoarea_carmen_firan_autoarea_romanului_india_impotriva_cuvintelor_.html [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
ci o industrie? - Am scris mai multe scenarii de film, dar doar unul dintre ele, Proprietarii de stele, s-a materializat într-o producție cinematografică, în regia lui Savel Stiopul, cu Dan Bitman și Luminița Anghel în rolurile principale. Din păcate, însă un film nereușit.Să scrii un scenariu e frumos, ce se întâmplă după aceea, e altă poveste, ai foarte puțin control ca autor și da, trebuie să faci parte din această industrie, de cele mai multe ori cu scopuri comerciale, lucru
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/India_ca_spatiu_spiritual_intact_intr_un_dialog_cu_scriitoarea_carmen_firan_autoarea_romanului_india_impotriva_cuvintelor_.html [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
de ducă Ce își calcă umbra-n cale Când în lume o apucă Pentru niscaiva parale Și ca frunza se usucă Într-o clipă de sentință, Într-un ceas de greutate, Într-o zi de neputință, Într-o lună de păcate, Într-un an de suferință, Într-un veac de rău în toate... Referință Bibliografică: Iude de țară... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1078, Anul III, 13 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
IUDE DE ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iude_de_tara_romeo_tarhon_1386936609.html [Corola-blog/BlogPost/353335_a_354664]
-
Căci nu este loc unde să mă simt atât de bine, Mâinile Tale iradiază; căldură și viață. Dacă-s trist numai Tu, îmi redai vindecare... Căci acum norii grei s-au risipit Doamne, Tu m-ai înălțat La lumină din păcat, Tu ești Lumină din cer, prin Cuvânt, Putere în adierea glasului nedeslușit, Glasurile m-au împresurat Iar norii I-ai risipit, Printr-un cer infinit. ------------------------------- BOTA, Claudia, artist plastic și poet, născuta la 20 decembrie 1969. Profesor de religie la
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1462361894.html [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
Acasa > Stihuri > Momente > OF, DOAMNĂ! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 317 din 13 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Of, Doamnă! Păcat, de-această toamnă... Că-i blândă ca Precista, Zâmbind într-o icoană Și nu mă lasă ista, Un dor sau poate-o toană, Să te invit, of, Doamnă!, Să mai culegem poamă. Of, Doamnă! Azi timpul mă condamnă! Îmbracă-te
OF, DOAMNĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Of_doamna_.html [Corola-blog/BlogPost/357277_a_358606]
-
democratice, scandalurile din lumea politică au fost provocate prin demascarea unor politicieni sau autorități locale corupte de către exponenții opiniei publice, care au și declanșat câteodată mișcări populare cu repercusiuni (cazul Colectiv din 2015). Chiar aceste afirmații se aplică totdeauna ? Din păcate, NU totdeauna ! Revoluțiile americane din SUA ( 1776) sau din Franța (1789) sunt un exemplu când MS și exponenții acesteia au reușit schimbarea unui regim politic. In schimb, în anii 30, majoritatea silențioasă din Germania a acceptat instaurarea unui regim de
MAJORITATEA SILENȚIOASĂ ȘI ALEGERILE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1466016555.html [Corola-blog/BlogPost/370013_a_371342]
-
unor partide sau grupări multinaționale. Analiștii autoproclamați NU reprezintă majoritatea silențioasă, ci din contra acționează contra intereselor acesteia, făcând caz de cultură, instincte sau sursele lor de informare dubioase. Și atunci, ne mai mirăm de rezultatele alegerilor sau sondajelor ? Din păcate la noi, majoritatea silențioasă, TACE, fiind manipulată prin TV, iar în aceste condiții, opinia publică nu se manifestă. In plus, majoritatea silențioasă participă la alegeri cu un procentaj sub 50 %, astfel că cei aleși (unii fiind în închisoare sau au
MAJORITATEA SILENȚIOASĂ ȘI ALEGERILE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1466016555.html [Corola-blog/BlogPost/370013_a_371342]
-
nemărginite, pe care îl simt și prin trăire profundă îl chem să-mi taie cordoanele, lanțurile și să spulbere coliviile gândirii limitate. Uneori este bine să fii înțelept înainte de erori, pentru a nu obosi ființele umane cu greșelile tale. Din păcate sau din fericire -nu știu dacă o ființă poate fi restaurată așa cum monumentele istorice pot fi restaurate pentru a putea regăsi esența aceea a ei, a ființei peste care s-au așternut atâtea măști încât culorile vechi au fugit răsturnând
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1479765472.html [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
și te transformai într-un mic sau uriaș vampir care nu mai căuta frumusețea legăturii firești ci dominarea celuilalt prin tot felul de tertipuri pur umane jenante. Parcă e mai bine așa. Iubesc oamenii cu toată ființa mea, dar din păcate sau din fericire, nu am găsit niciodată acel complex de reflexii și refracții ale luminii a două ființe într-un cuplu care armonizează energiile în ambele entități. Mai pe "pământenește" spus, nu am găsit bucuria deplină a unei iubiri vorbitoare
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1479765472.html [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
prin Sfânta Familie, noi trebuie să credem în El. Căci dacă Dumnezu nu există și tu crezi în El, nu pierzi nimic, dar dacă El există și tu nu crezi, ai pierdut totul. Dacă credem în Sfânta Familie, până și păcatul antecedent ni se iartă, iar noi, oamenii, prin intelectul activ devenim nemuritori, pentru că spiritul Artei-transformării continuă să existe în Cetatea eternă a spiritului, prin Adevărul Creației, alternativă la toate ideile și credințele religioase. Creștinismul este singura religie care afirmă că
DESPRE ADEVĂRUL CREAŢIEI, ALTERNATIVĂ LA TOATE IDEILE ŞI CREDINŢELE RELIGIOASE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_adevarul_creatiei_alternativa_constantin_milea_sandu_1345898430.html [Corola-blog/BlogPost/365693_a_367022]
-
ni se iartă, iar noi, oamenii, prin intelectul activ devenim nemuritori, pentru că spiritul Artei-transformării continuă să existe în Cetatea eternă a spiritului, prin Adevărul Creației, alternativă la toate ideile și credințele religioase. Creștinismul este singura religie care afirmă că toate păcatele se iartă, afară de unul singur: păcatul împotriva Marelui Spirit. După comunism și capitalism, păcatul împotriva Marelui Spirit are un singur nume acum: genocidul, cultural și economic, la nivel mondial. Singurul univers de proporții mondiale care duce direct la eliberarea omului
DESPRE ADEVĂRUL CREAŢIEI, ALTERNATIVĂ LA TOATE IDEILE ŞI CREDINŢELE RELIGIOASE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_adevarul_creatiei_alternativa_constantin_milea_sandu_1345898430.html [Corola-blog/BlogPost/365693_a_367022]
-
prin intelectul activ devenim nemuritori, pentru că spiritul Artei-transformării continuă să existe în Cetatea eternă a spiritului, prin Adevărul Creației, alternativă la toate ideile și credințele religioase. Creștinismul este singura religie care afirmă că toate păcatele se iartă, afară de unul singur: păcatul împotriva Marelui Spirit. După comunism și capitalism, păcatul împotriva Marelui Spirit are un singur nume acum: genocidul, cultural și economic, la nivel mondial. Singurul univers de proporții mondiale care duce direct la eliberarea omului din ciclul devenirilor, din ciclul reîncarnărilor
DESPRE ADEVĂRUL CREAŢIEI, ALTERNATIVĂ LA TOATE IDEILE ŞI CREDINŢELE RELIGIOASE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_adevarul_creatiei_alternativa_constantin_milea_sandu_1345898430.html [Corola-blog/BlogPost/365693_a_367022]