6,959 matches
-
ajuns la timp. Dar unde e podul? întrebă. Locotenentul zâmbi și întinse brațul. Fluviul curgea lin maiestuos, tăcut, la câteva sute de metri în fața lor. Nu i se zărea celalt mal, căci ploaia continua să cadă măruntă, țesând parcă o perdea de negură, pe care lumina incertă, palidă, în care se ghiceau deja zorile, nu izbutea s-o străpungă. Din spatele lor, apăreau necontenit grupuri risipite, șovăiau câteva clipe, apoi coborau spre mal, unde se alcătuiseră deja convoaie, așteptând parcă semnalul de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
într-un echilibru instabil, se clătina un altul. - Și al treilea? se auzi gândind. Unde vrei să așez al treilea trandafir? - Lucrurile sunt mult mai grave decât ne așteptam, auzi glasul Profesorului. I se păru că-l aude printr-o perdea groasă, sau venit de foarte departe. Și totuși era în fața lui, în fotoliu, cu servieta pe genunchi. - Mult mai grave decât ne așteptam? repetă absent. Profesorul se ridică, se apropie de el și-i puse mâna pe frunte. - Nu te
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și acum aminte scena decisivă: era costumat și-și pregătea masca, își punea vopselele acelea pe obraz și auzea voci și râsete, nu prea departe de el; se afla, probabil, într-un bâlci oarecare, într-un cort, ascuns după o perdea, gata să apară din nou în fața spectatorilor și să-i facă să râdă cu acrobațiile și jongleriile lui. Și deodată, spune autorul, tânărul și-a dat seama de decăderea lui, într-un anumil sens de trădarea lui. Deodată, în clipa
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cum trebuie. Știau să tragă și m-au făcut să tremur În pantaloni toată ziua. După-amiază ne-am mutat sus, În casa aia. Era un loc bun pentru filmat și am făcut un fel de acoperitoare pentru lentilă din niște perdele rupte - dar, așa cum v-am zis, eram prea departe. Nu eram Însă prea departe ca s-avem imagini cu dealurile Împînzite de pini, cu lacul, cu șirul de ferme care dispăreau În trîmbe bruște de piatră explodată, În urma loviturilor proiectilelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
alături de cei care stăteau Întinși așteptînd tancurile care n-au mai venit. Așteptam, În timp ce obuzele năvĂleau țipînd ascuțit și explodau cu un răget. Metalul și bulgării de pămÎnt erau aruncate-n aer ca o fîntînĂ arteziană. Și, pe deasupra capetelor, era perdeaua de gloanțe, șoptind, pocnind Întruna. Știam ce simțeau cei care așteaptă. Ajunseseră cît de departe puteau s-ajungă. Și atunci cînd a venit ordinul de a avansa, nu aveai unde să te mai duci fărĂ să fii omorît. Fuseserăm acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe care cu greu se poate citi o scriere filiformă: “Vechea pisanie găsită în curtea bisericii s-a așezat aici de Comisiunea Monumentelor Istorice, 1929” Auzi dumneata “vechea pisanie găsită în curtea bisericii”!... O rază de soare furișată - hoața - printre perdele mi s-a așezat pe pleoapa stângă îmboldindu-mă “să fac ochi”. N-am zăbovit prea multă vreme și am plecat cu pas proaspăt spre Târgul Cucului, acolo unde ieșeanul sigur s-a înființat cu ultimul cântat al cocoșilor... Merg
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ochiul lui moș Dumitru... Iarna a început așa într-o doară. Azi un fulg, mâine altul, până într-o zi, când a pornit să arunce omătul cu lopata. Ningea răzbit. Totul era un covor alb. Ici-colo se mai zărea prin perdeaua deasă a ninsorii câte un copac...Săniile cărăușilor țineau aproape una de alta dintr-un instinct de siguranță. Glasurile cărăușilor sunau moi... nefirești parcă. Dumitre, de mult nu am avut așa o iarnă bogată. Dumnezeu și-o fi pus în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
i s-o părut lui că prea se strângeau în brațe și chiar se pupau...I s-o făcut negru înaintea ochilor...O căscat ochii cât o putut, dar i s-o părut că nu-i vede destul de bine prin perdea. De ce n-ar da-o într-o parte?...Prinde de marginea perdelei și trage de ea. N-o apucat însă s-o miște prea mult din loc, când...poc!!! I-o picat draperia drept în moalele capului...O văzut stele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
chiar se pupau...I s-o făcut negru înaintea ochilor...O căscat ochii cât o putut, dar i s-o părut că nu-i vede destul de bine prin perdea. De ce n-ar da-o într-o parte?...Prinde de marginea perdelei și trage de ea. N-o apucat însă s-o miște prea mult din loc, când...poc!!! I-o picat draperia drept în moalele capului...O văzut stele verzi și o căzut leșinat...O rămas acolo ca un buștean... Indrăgostiții
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-și: „Măi hodorogule, la ce îți zboară gândul? Tu ți-ai trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul. Ai băut o ulcică de vin acolo și gata, te dai cocoș?...” Soarele zgribulit al dimineții abia s-a ivit de după o perdea de ceață vineție, când cărăușii erau gata de drum. Costache le-a deschis poarta mare. Drum bun și să știți că până săptămâna viitoare am să vă duc dorul - a grăit el, cu o umbră de părere de rău. Ca
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
părea umbra lui Iordache. Necazul lui Mitruță îi intrase adânc în suflet, deși acesta nu i l-a spus răspicat. Avea el Pâcu darul de a pătrunde în sufletul omului chiar dacă acesta nu și-l deschidea către el...In spatele perdelei de fum scos de „hornoaica” lui, Pâcu, cu ochii mijiți, părea că dormitează. Lucrurile însă nu se petreceau deloc așa. O privire atentă ar fi descoperit că ochii lui Pâcu țintesc pe cine știe care, cântărindu-l ca la spițerie...Poate nici
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
calculator stă cu laba pe mouse. Știe, oare, că „mouse” înseamnă „șoarece”? Din când în când, găsește câte o carte și stă cu burta pe ea, ca un student în sesiunea de examene. Îl atrag ferestrele. Fereastra să nu aibă perdele că le dă jos. Supraveghează porumbeii și vrăbiile care se agită dincolo de geam. Nu e prefăcut, nu minte și nu lingușește pe nimeni. Doar dis-de- dimineață, când mă trezesc din somn, „se pisicește” îndelung. Mai nou se pisicește și după ce
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Carole! Trebuie să dispară. La momentu potrivit Îl eliberăm din strînsoare, Îl Împingem și-l vedem cum cade În spate, prăbușindu-se peste geamurile putrezite, Încă rezistînd, dar nefiind În stare să se redreseze și Încercînd să se țină de perdelele roase și vechi, dar materialul doar i se sfîșie În mîini, iar el ne privește cu ură și fără să Înțeleagă, propriu-i sînge scurgîndu-i-se din limba retezată din gură, pe cînd alunecă pe fereastră și se izbește de aleea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
a simțit că renaște... Revedea toată țesătura frazelor tipărite din tomul Întocmit cu atâta trudă... A privit În ochii profesorului, unde a Întâlnit lumina Încurajatoare, și a pornit să vorbească... Când a sfârșit, razele soarelui strecurate pe după un colț de perdea arătau deja ora prânzului... Rectorul a propus o pauză de un sfert de ceas... Toți au răsuflat a regăsire de sine. Profesorul Hliboceanu i-a trimis un zâmbet aprobator și plin de Încurajare. „Să nu zic vorbă mare, dar mie
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pădurii. Sandalele-papuc, făcute de tante Liselle "la comandă", la București, s-au pătat. Năbucul s-a îngălbenit; praful de cretă cu care am încercat să acopăr petele le-a stricat și mai rău. Hoinăreala nu-mi mai plăcea. Rămîneam în spatele perdelei umflate ca o pînză de yolă așteptînd Buick-ul unchiului Iordan, să mă scoată odată din văgăună. Lacul tulbure, străbătut de curenți reci nu mă îmbia la înot. Ploua cumplit în augustul acela. Soarele se voala din senin și o ploaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mi-a constatat mersul nesigur, gleznele nesigure. "Ne-mu-ri-toa-re", silabisește vocea mea de-a doua. Mă simt oaspete nechemat. Senzația de frig din spate se accentuează. Un interior ultra-ordonat. Larg, foarte larg, dar fără filling, neprimitor. Nu văd nici o ușă. Nici perdele. Mă așez cu gîndul să plec. Nu știu de ce, evit să mă uit la el. Toarnă, țeapăn ca litera majusculă I, în două pahare mici, un lichid vîscos. Acoperișul de peste drum se vede multicolor prin romburile de sticlă ale cerdacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
multe frunze de viță textului, că poeții nu-s destul de obsceni. Adică, după DEX: nerușinați, triviali, indecenți, vulgari, porno(grafici); că prozatorii români nu-s destul de destrăbălați, n-au gînduri destul de murdare, nu folosesc destule cuvinte neconvenabile, deșucheate, scîrboase, fără perdea/perdele. Într-un cuvînt, că literatura noastră "n-are treabă cu carnalu'". Flaubert descrie pădurea toamna. Atît. Și cititorii știu că Emma Bovary făcea dragoste cu Rodolphe. Nu-i nevoie să spună, ca un optzecist teribil: Atunci am înțeles ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
frunze de viță textului, că poeții nu-s destul de obsceni. Adică, după DEX: nerușinați, triviali, indecenți, vulgari, porno(grafici); că prozatorii români nu-s destul de destrăbălați, n-au gînduri destul de murdare, nu folosesc destule cuvinte neconvenabile, deșucheate, scîrboase, fără perdea/perdele. Într-un cuvînt, că literatura noastră "n-are treabă cu carnalu'". Flaubert descrie pădurea toamna. Atît. Și cititorii știu că Emma Bovary făcea dragoste cu Rodolphe. Nu-i nevoie să spună, ca un optzecist teribil: Atunci am înțeles ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ești supărată, Șichy?" "Nu-s supărată". Atunci de ce pari supărată?" În seara confesiunilor, și-a pus capul pe umărul meu, abia ascunzîndu-și un icnet de plîns. Acolo, în poarta casei de pe strada "Trompeta". Jena față de vecina care se holba dindărătul perdelei cu maci. "Lasă, nu mai..." Se auzise și un bufnet de armă. Pe Moara de Vînt se trăgea după ciori. Am rămas cu un gust de fiere în gură că i-am respins tandrețea. Nu-s în stare să ignor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fiere, de laptele cucului cînd îi strivești, din greșeală, tulpina în dinți, s-a accentuat. Nerăbdător, sub o aparență abia amicală, Rusalin aproape c-o împinsese afară: Pleci, Șichy. Se întunecă. Văzusem (acuma eu îi urmăream de dincolo de geamurile fără perdele) cum Rusalin îi sărutase în fugă obrazul. Sigur rece, ca din argint, argintul colierului vintage. A refuzat să vorbească despre ea, după ce-a revenit în casă: Mă enervează igrecul din Șichy. Și ce se încărcase de furtună, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Sus? Sus. Da... Hai să nu-ți fie frig, hai dă-te jos de la geam că e frig. Se mai uită o dată la alter-ego-ul lui din lumea paralelă și coboară de pe scaunul pe care l-am pus la geam, ferind perdeaua. 1 an și 2 luni Povestea Brăduțului de Crăciun (variantă după Andersen?...) Ca niciodată, a fost un b'ăduț. Și a spus Copilul Tăticului 'ui să aducă un b'ăduț din pădu'e. Și l-a podobit f'umos; când
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
22 decembrie, când Ceaușescu a fugit cu elicopterul spre Târgoviște, precum și simulacrul de proces ce s-a intentat cuplului dictatorial, pentru că, ridicat de valul mâniei maselor, să apară regimul Iliescu, regim care a încurajat dezordinea și haosul, pentru ca sub această perdea de fum să apară rapid noua clasă de bogătași peste noapte, spoliind statul român. Sa creat astfel o situație paradoxală, divizând națiunea în două grupe diametral opuse: un nucleu de îmbogățiți rapid prin jefuirea statului, în opoziție cu majoritatea societății
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de ce interlopul acela dorise să aibă un asemenea tatuaj pe mână) și obișnuia să-și elimine adversarii prin mărunțirea lor deplină (îi plăcuse ideea) într-un tocător de mare capacitate, plus un vecin extrem de curios care urmărea desfășurarea evenimentelor din spatele perdelelor. Lucia - blondă, bine proporționată, cu o gură care îndemna la păcat continuu, trăiau împreună de vreo șase luni - declarase că o aiureală mai mare nu poate exista la nivel literar, însă ridicase din umeri și citea în fiecare seară ultimele
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
lumea acvatică pentru a fi aruncat în tigaia încinsă. Ridică degetul arătător al mâinii drepte și împunse aerul în direcția sa. - Vă bateți joc de mine! Se ridică brusc de pe fotoliu și merse la fereastră pentru a privi pe la colțul perdelei. Se răsuci către el. - E un Land Rover negru peste drum de casa dumneavoastră. Mai devreme l-am văzut în centru. Iar dimineață a staționat în fața blocului în care locuiesc. Credeți că este vorba tot despre o coincidență? Își simți
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dreptate. De fapt, surâse, hai să o spunem pe-aia dreaptă, femeile au de cele mai multe ori dreptate. Iar noi, bărbații, incapabili să vedem dincolo de stratul superficial, nu le acordăm atenția cuvenită. Dobitoci... Merse către fereatră și dădu un colț al perdelei la o parte. Peste drum, bombardat de picături mari care se risipeau în toate direcțiile după ce loveau capota, un Land Rover negru staționa lângă bordură... 3 Bun, și dacă staționează o mașină peste drum de casa mea, într-o după
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]