7,062 matches
-
35, p. 146"/>). De sărbătorile jidovești trebuie să ploaie. Atunci când jidovii s-adună și intră la cușcă, se pun pe rugăciuni și nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin [...] Jidovii atunci se roagă pentru ploaie, că, dacă nu plouă, unul din ei, În fiecare târg, „trebuie să crape”, să moară. Când plouă pe această vreme, se aude : „Ce bucurie trebuie să fie pe capul jidanilor, că plouă !”. Prin unele părți se zice că jidovii se roagă la aceste sărbători
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și intră la cușcă, se pun pe rugăciuni și nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin [...] Jidovii atunci se roagă pentru ploaie, că, dacă nu plouă, unul din ei, În fiecare târg, „trebuie să crape”, să moară. Când plouă pe această vreme, se aude : „Ce bucurie trebuie să fie pe capul jidanilor, că plouă !”. Prin unele părți se zice că jidovii se roagă la aceste sărbători ale lor să nu ploaie, și, dacă plouă, din fiecare școală [= sinagogă] 383Portretul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sânge de creștin [...] Jidovii atunci se roagă pentru ploaie, că, dacă nu plouă, unul din ei, În fiecare târg, „trebuie să crape”, să moară. Când plouă pe această vreme, se aude : „Ce bucurie trebuie să fie pe capul jidanilor, că plouă !”. Prin unele părți se zice că jidovii se roagă la aceste sărbători ale lor să nu ploaie, și, dacă plouă, din fiecare școală [= sinagogă] 383Portretul mitic și magic de-a lor trebuie să moară unul. Despre aceste ploi, prin Bucovina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să crape”, să moară. Când plouă pe această vreme, se aude : „Ce bucurie trebuie să fie pe capul jidanilor, că plouă !”. Prin unele părți se zice că jidovii se roagă la aceste sărbători ale lor să nu ploaie, și, dacă plouă, din fiecare școală [= sinagogă] 383Portretul mitic și magic de-a lor trebuie să moară unul. Despre aceste ploi, prin Bucovina se spune că țin 40 de zile (credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 36, p. 113"/>). La sărbătorile de toamnă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care evreu va fi omorât, evreicele se roagă În timpul zilei cu lacrimi fierbinți la Dumnezeu pentru a cruța viața bărbaților lor... (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 317, p. 192"/>). Se crede că când intră jidovii În sărbătoarea cuștilor va ploua (credință din Bucovina). Ovreii când intră la cușcă se roagă să nu ploaie, căci când plouă din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 64, p. 274"/>). Iese dracul dintr-o stâncă P-un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a cruța viața bărbaților lor... (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 317, p. 192"/>). Se crede că când intră jidovii În sărbătoarea cuștilor va ploua (credință din Bucovina). Ovreii când intră la cușcă se roagă să nu ploaie, căci când plouă din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 64, p. 274"/>). Iese dracul dintr-o stâncă P-un jidan ducând În cârcă. - Spune-mi drace ce-ai furat, Că te-oi bate spânzurat. - Un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="2, p. 39"/>). Iată și câteva superstiții, culese În Polonia anilor ’70 și ’80 ai seco lului XX, care se referă doar la legătura dintre „Sărbătoarea colibelor” (Sukot) și ploaie : „Când a Început această sărbătoare, a Început și să plouă, și nu s-a oprit până când evreii n-au terminat” ; „Dacă este Sărbătoarea evreiască a corturilor - fugi, căci va ploua” ; „Ploaia care cade de Sărbătoarea colibelor spală râia [evreilor]” <endnote id="(70, pp. 136 și 180-181)"/>. În folclorul polonez există
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se referă doar la legătura dintre „Sărbătoarea colibelor” (Sukot) și ploaie : „Când a Început această sărbătoare, a Început și să plouă, și nu s-a oprit până când evreii n-au terminat” ; „Dacă este Sărbătoarea evreiască a corturilor - fugi, căci va ploua” ; „Ploaia care cade de Sărbătoarea colibelor spală râia [evreilor]” <endnote id="(70, pp. 136 și 180-181)"/>. În folclorul polonez există și credințe privind „dispariția” În fiecare an a unui evreu, luat de Diavol din sinagogă și dus În Iad de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al oștilor Îngerești”, adică de Arhanghelul Mihail, care mânuiește „sabia morții”, „cu care ia sufletele oamenilor” <endnote id="(36, p. 151)"/>. S-ar putea să existe o legătură Între descântecele prezentate mai sus și credința populară conform căreia, dacă nu plouă de „sărbătorile jidovești”, câte un evreu din fiecare târg „trebuie să crape” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Eresuri similare se regăsesc În Bucovina și În Moldova : „Se crede că, [atunci] când intră jidovii În Sărbătoarea cuștilor, va ploua” sau „Când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dacă nu plouă de „sărbătorile jidovești”, câte un evreu din fiecare târg „trebuie să crape” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Eresuri similare se regăsesc În Bucovina și În Moldova : „Se crede că, [atunci] când intră jidovii În Sărbătoarea cuștilor, va ploua” sau „Când plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ [evreu]” <endnote id="(137, p. 274)"/>. Evident, este vorba de „Sărbătoarea colibelor” (ebr. Sukot), când, Într-adevăr, evreii se roagă și execută dansuri rituale și sacrificii pentru provocarea la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de „sărbătorile jidovești”, câte un evreu din fiecare târg „trebuie să crape” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Eresuri similare se regăsesc În Bucovina și În Moldova : „Se crede că, [atunci] când intră jidovii În Sărbătoarea cuștilor, va ploua” sau „Când plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ [evreu]” <endnote id="(137, p. 274)"/>. Evident, este vorba de „Sărbătoarea colibelor” (ebr. Sukot), când, Într-adevăr, evreii se roagă și execută dansuri rituale și sacrificii pentru provocarea la timp a ploii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unde au fost măcelăriți rău de tot. Poezia și proza din Cronica a fost bubuită cu mult avînt. Li s-au spus amicilor, de către bîrlădeni, cuvinte grele, între altele că „spurcă marea tradiție literară a Iașului”. Au venit așa de plouați de acolo, încît nu știu dacă o să mai aibă curajul să se producă în fața cititorilor. Ce părere ai de toată această situație tragicomică? Aștept să-mi răspunzi și să-mi dai multe vești. Ce mai pregătiți în numerele viitoare. Nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
e o căldură imposibilă. Scriu, mă opresc mereu, cumpănesc cuvintele, și simt adesea cum căldura mă inhibă, dacă nu mă terorizează. Mai ales mă torturează. Dacă pot spera să lucrez în acest ritm (mai ales noaptea), iar de ieri (a plouat) și ziua, pot spera să termin cartea. Ploile verii sînt binecuvîntate nu numai pentru oamenii pămîntului, ci și pentru noi. Încolo, toate relativ bune. Cu venirea, în septembrie , simt că vor fi greutăți. între 15 și 25 septembrie este programat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
volumul Doamnei Aghata (slab) și, bineînțeles, la acela al lui Carminei Tudora (surprinzător de proaspăt) . Mi-e dor de Bacău și de împrejurimi (mi se pare că mă las furat de timpul care a fost extraordinar, că dacă ar fi plouat...) și-mi pare rău că Festivalul se va ține tot mai rar sau va fi suspendat iar casa memorială dărîmată, așa cum se zvonește. Aștept veștile d-voastră. Salutări colegilor de redacție. Cu cele mai bune urări, din partea mea și a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
voastră pentru care vă mulțumesc. Probabil n-a uitat să vi le transmită și pe cele ale mele. Îmi pare rău de sezonul d-voastră mohorît. Nici concediul nostru n-a fost mai bun: în septembrie, la Sovata, ne-a plouat tot timpul. Ceea ce este important în orice afecțiune, deci și în a d-voastră, este liniștea și pacea lăuntrică. Sigur, lumea nu ne întîmpină numai cu urale și flori, dar noi înșine trebuie să știm trece cu înțelepciune peste toate
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
auzim un greiere cântând entuziasmat pe undeva în spatele peretelui. Alfonso ascultă cu atenție. Ce zice, ce zice?? întreb, mai în poantă, mai în serios. Alfonso zâmbește și începe să traducă: „Mâine vor apărea trei fete noi... mai spre după-amiază o să plouă...” Evident, face poante. Nu-mi închipui greierele la curent cu știrile zilei dar sunt din ce în ce mai convinsă că Alfonso extrage informații din natură și este atent în fiecare secundă la orice tip de apariție care poate fi un mesager. Fără doar
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
punctul energetic cel mai puternic al indigenilor Tsachilla, și aici plănuiește el să facă ceremonia cu ayahuasca de peste două zile. Îl întreb dacă a mai făcut ceremonii în acest loc și cum sau unde vom dormi, mai ales dacă va ploua, și îmi răspunde că va fi prima lui ceremonie la Urusona, dar tatăl lui aici făcea ceremoniile cele mai puternice. Cât despre dormit, îmi spune că va lua cortul de acasă pentru el, iar pentru noi vom amenaja un culcuș
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
aici făcea ceremoniile cele mai puternice. Cât despre dormit, îmi spune că va lua cortul de acasă pentru el, iar pentru noi vom amenaja un culcuș pe mal și vom lega un plastic de doi pari drept acoperiș în caz că va ploua. Înotăm fericiți o bucată de vreme și observ că Alfonso nu-și dă tricoul jos și nu se amestecă în împroșcatul nostru cu apă și nici în concursul de cine-și ține respirația mai mult sub apă. O întreb pe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
bine, de rău mai mult cu pietre peste ei, într-un echilibru precar. Producem un cort firav sprijinit într-o rână, îi explicăm lui Alfonso că nu e perfect, dar pentru o noapte e satisfăcător, mai ales dacă nu va ploua și nu va bate vântul și ne întoarcem cu toții la plasticul comunal întâmpinați de privirile întrebătoare de „oare ce o să mai urmeze” ale lui Jo și Naomi. Jose, spre deosebire de noi, gringas, pentru care partea amuzantă nu poate trece neobservată, este
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pot ajunge la Buzău la ora anunțata. Făceam totul ca un robot. Pur și simplu nu mai puteam gândi ce trebuie sa fac. Am încercat să aflu la ce oră este autobuz spre Buzău, dar nu am putut afla. Afară ploua și nu știam ce să fac. Ziceam: “Poate nu trebuie să merg și de aceea nu pot afla cu ce pot ajunge, iar afară plouă tare, nu știu ce să fac!” La ora 16,00 am ieșit în stradă hotărâta sa ajung
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
să aflu la ce oră este autobuz spre Buzău, dar nu am putut afla. Afară ploua și nu știam ce să fac. Ziceam: “Poate nu trebuie să merg și de aceea nu pot afla cu ce pot ajunge, iar afară plouă tare, nu știu ce să fac!” La ora 16,00 am ieșit în stradă hotărâta sa ajung, chiar și cu o ocazie dacă nu este autobuz, cu toate că nu am mers niciodată așa. Afară ploua foarte tare. Mi-am luat umbrela și am
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pot afla cu ce pot ajunge, iar afară plouă tare, nu știu ce să fac!” La ora 16,00 am ieșit în stradă hotărâta sa ajung, chiar și cu o ocazie dacă nu este autobuz, cu toate că nu am mers niciodată așa. Afară ploua foarte tare. Mi-am luat umbrela și am plecat. Am stat în stație cam o jumătate de oră și nu a venit niciun autobuz sau maxi-taxi. Nu puteam să fac semn sa oprească cineva , îmi era rușine: cum să merg
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
invitat sa revin în sala de discuții și mi-au spus că sunt de acord, în unanimitate, ca să primesc botezul. Am gândit că Dumnezeu mi-a dat, nu numai un semn: iată-l și pe al doilea. Deși afară încă ploua, m-am grăbit să mă întorc la autogară ca sa prind autobuzul spre casă. Când am ajuns în autogară a stat ploaia. Am urcat în maxi-taxi și tot cu gândul la cum o să primească cei de acasă vestea, priveam îngândurată pe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Suhar, că meriți”. Roxana! Draga mea! Ești pe drum și eu în cameră, și mă gândesc la tine. De fapt cele două luni am fost atât de fericite. Sper ca prietenia noastră să dureze cât vom dura și noi. Afară plouă cu tunete și fulgere. A venit greu, dar a venit, furtuna. De ce spun așa? Pentru că de trei ori, când i-am spus Doinei C., Simonei și lui Ana-Maria, recitalul (în aprilie și de două ori în mai) am declanșat furtuna
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
23,15), n-aș vrea să le povestesc în amănunt, deși s-au întimpărit și ele undeva și-n timp se vor transforma în amintiri dragi pentru că au fost puntea de plecare înspre „Paradise”. Ne-a fost frig, ne-a plouat (nu ne-am luat haine groase, sau umbrele, pentru a nu ne încărca prea mult cu bagaje). A doua problemă care era în aer și nelămurită se lega de ceva mai practic: pașapoartele noastre, și-ale familiei cu care am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]