6,499 matches
-
măcinarea boabelor de cafea procesate (prăjite și răcite) . Râșnita de podea, formată dintr-o singură parte, seamănă mult cu râșnita de mână , ca și metodă de măcinare cât și mecanism. După cum reiese din nume, măcinarea propriu-zisă nu se realizează în poala, ca în cazul râșnitei de mână, ci direct pe podea. "Cezve"-ul este un vas mic de bronz sau alama, care de obicei are un mâner fix sau pliabil de diverse dimensiuni. Cafeaua turcească este făcută din cafea prăjită mediu
Cafenelele și cafeaua în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/331937_a_333266]
-
dintr-un serial pentru copii, aceasta mărturisind despre experiența dublajului: Protagoniștii serialului sunt cei patru copii ai familiei Taffertshofer, Hannes, Stefan, Andrea și Nicola, care trăiesc împreună cu părinții lor într-o fermă veche de peste 500 de ani, din Tirol, la poalele pitorești ale Alpilor, în localitatea bavareză Uffing. Cei patru copii, cu vârsta cuprinsă între 8 și 15 ani, îl inițiază pe spectator în viața cu zi cu zi de la fermă: la unison cu natura, ei experimentează noi aventuri, departe de
Muuu și Beee: Povești de la fermă () [Corola-website/Science/332016_a_333345]
-
transylvanica" și "Peucedanum tauricum" (alte două specii endemice pentru această zonă), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic ("Allium albidum"), sipică ("Cephalaria uralensis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), popilnic ("Asarum europaeum"), crestată ("Aposeris foetida"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), omag galben ("Aconitum anthora"), salvie ("Salvia transsylvanica"), gălbinare ("Serratula radiata"), mărgică ("Melica nutans"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum latifolium"), veronică ("Veronica teucrium"), cinci-degete ("Potentilla alba"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), bălbișă ("Stachys sylvatica"), spânz ("Helleborus purpurascens
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.693 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea alpină a Depresiunii Ciucului (unitate geomorfologică aflată la poalele vestice ale Munților Harghitei și cele estice ale Munților Ciucului), din bazinul superior al Oltului. Acesta include rezervațiile naturale Mlaștina Valea de Mijloc, Mlaștina Beneș, Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni, Mlaștina Nádaș și Mlaștina Csemő - Vrabia. a fost desemnat ca sit Natura
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.480 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică (continentală a Podișului Getic) aflată la poalele Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali), ce cuprinde bazinul hidrografic al Văii Vâlsanului (cu afluenții: Izvorul Dimei, Izvorul Popii, Robaia, Toplița, valea Bunești, Valea Zănoguța, Dobroneagu și Valea Cheii). Acesta include rezervația naturală Valea Vâlsanului. Arealul
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
și Demir Hisar către platoul Prilep. Defileul nu este meandrat, dar este adânc, și are maluri abrupte. În platoul Prilep, ajunge la satul Bucin, de la care zona și-a tras denumirea de „cheile Bucinului”. În platoul Prilep, Cerna curge pe la poalele muntelui Krusevo, prin defileu. Albia este superficială. În satul Cepigovo, dinspre stânga primește apele râului Blato. În satul Topolceani, Cerna intră în platoul Bitola și continuă să curgă pe la poalele capătului sudic al Muntelui Selecika. Imediat după acest punct, râul
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
denumirea de „cheile Bucinului”. În platoul Prilep, Cerna curge pe la poalele muntelui Krusevo, prin defileu. Albia este superficială. În satul Cepigovo, dinspre stânga primește apele râului Blato. În satul Topolceani, Cerna intră în platoul Bitola și continuă să curgă pe la poalele capătului sudic al Muntelui Selecika. Imediat după acest punct, râul cotește spre sud și face un unghi mare. Cerna are aici caracter montan, dar pe o scară mult mai mare ca mai sus. Pe timp de iarnă, este un râu
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București. Începând din sec.XVI, Domnia a dat locuri de casă diferiți lor boieri și negustori care aduceau slujbe Domnului și Țării. Aceste locuri au fost date din locurile domnești care plecau de la poalele viei de lângă Curte și au alcătuit pe Podul Beilicului (Calea Șerban Vodă) Mahalaua Slobozia Domnească. În 1...82, Alexandru Coconul, fiul lui Radu Mihnea, înființează aici o “pepinieră de meseriași”- împământenește cioplitori în piatră din Dalmația Venețiană, pentru utilizarea lor
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
devenit un scriitor extrem de prolific după război, publicând volume de versuri ("Reportaj liric", "Poem în marș", "Ctitorie în albastru", "Voievod de stea", "Poemele de-acasă", "Arboroasa", "Poeme sub drapel"), volume de povestiri ("Roiul de aur", "Se risipește negura", "Huțulca", "La poalele Ceahlăului", "Povestiri la umbra cetinii", "Drumuri ostășești", "Cicatricea", "Dinamica", "Poveștile pădurii", "Dincolo de azur", "Bătrânul și livada", "Cerbul singuratic"), romane ("Valea Fierului", "În munții de miezănoapte", "Omul de la ora 13", "Flăcări în Vest", "Camera 210", "Nopțile dinspre ziuă", "Drumul spre Mai
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
margini stâncoase și deschideri largi, uneori umplând lacuri (sub Gutinul Tomnatic se află ); văile au declinații inegale (uneori cascade, de exemplu ), și morene laterale și terminale. Marginea Muntelui Negru este acoperită cu păduri. La marginea de nord în dealurile de la poalele masivului, cresc păduri de fag (până la 1300 m), și mai sus — brad (exclusiv până la 1600 m); în marginea de sud este foarte răspândit fagul, care, preponderent, creează limita superioară a pădurii. În peisajul Muntelui Negru, limita superioară a pădurii atinge
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]
-
Dunării în Budapesta (Ungaria). El este inclus în sectoarele I. și XI.. a fost numit după Sfanțul Gerard (în ), care, conform legendei, a fost împins în anul 1046 de pe o stâncă abruptă de către păgânii maghiari ce luptau împotriva creștinătății. La poalele dealului se află trei dintre numeroasele băi termale ale Budapestei. La nord est, în cartierul Tabán se află Băile medicinale Rác; la est, în imediata vecinătate a podului Elisabeta, între peretele stâncos al dealului și faleză Dunării se află Băile
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
în cartierul Tabán se află Băile medicinale Rác; la est, în imediata vecinătate a podului Elisabeta, între peretele stâncos al dealului și faleză Dunării se află Băile Rudas; faimosul Hotel Gellért și Băile Gellért se află în Piață Gellért, la poalele dealului, lângă Podul Libertății. Peșteră din dealul Gellért este situată pe partea sudică a dealului, orientată spre Hotelul Gellért și fluviul Dunărea. În vârful dealului se află Citadela ("Fortăreața"), de unde se deschide o panoramă superbă în ambele direcții ale Dunării
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
pisc de munte. Numele, grafiat prin "Gellérthegy" nu este identic cu numele dealului, ci desemnează cartierul care se întinde pe versanți și împrejurimi. În secolul al XVIII-lea terenurile de pe Dealul Gellért au fost acoperite cu vii. Cartier Tabán de la poalele dealului a fost un important centru de vinificație din Buda. Conform registrului terenurilor din 1789, viile ocupau o suprafață de 128 de hectare pe deal (doar 7,62 hectare au fost folosite ca pășuni). În secolul al XVIII-lea a
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
este un complex balnear medical din Budapesta, situat în sectorul I al Budapestei, la poalele dealului Gellért. Se află amplasată între versantul dealului și faleza Dunării, în imediata vecinătate a Podului Elisabeta în piața "Döbrentei" nr. 9. Este una din cele mai vechi băi termale din Budapesta, fiind construită inițial în 1556 de către turcii otomani
Băile Rudas () [Corola-website/Science/328474_a_329803]
-
deputat în Knesset și în anii 1948-1952 a fost ministrul pentru asistența socială al Israelului în primele două cabinete Ben Gurion. În prezent, ministrul sănătății al Israelului este rabinul Yaakov Litzman, hasid Gur.În 1960-1961 rabinul Binyamin Mintz din partidul Poalei Agudat Israel (Muncitorii lui Agudat Israel) a îndeplinit funcția de ministru al poștei. Rabinul Yaakov Arie Alter, actualul rabin din Gur, este membru in Sfatul Maimarilor Torei, forumul conducător al partidului Agudat Israel. Hasidimii Gur poartă costume întunecate, așa numiții
Hasidimii Gur () [Corola-website/Science/336538_a_337867]
-
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 181 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pășuni, păduri de foioase) montană (aflată la poalele Ciucașului, grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților Orientali. Aceasta se întinde de-a lungul văii Tărlungului (afluent de de stânga al râului Negru) și adăpostește o comunitate importantă de anin ("Alnus glutinosa" și
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
202 hectare. Situl reprezintă o zonă montană de-a lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara (râuri, plaje de nisip, pajiști, păduri de conifere, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele sudice ale Munților Iezer-Păpușa; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)" care adăpostesc arboret de fag, frasin, paltin de munte sau arin alb și protejază o gamă variată
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 50 hectare. Situl reprezintă o zonă deluroasă (dealurile "Streheanu" constituite pe calcare sarmatice, pajiști, păduri de foioase) încadrată în bioregiune continentală aflată la poalele Subcarpaților de Curbură; ce conservă habitate naturale de tip: "Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Versanți stâncoși
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (cu specii de "Allium saxatile", "Allium moschatum", "Allium albidum ssp. albidum"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), clopței ("Campanula sibirica ssp. divergentiformis"), sipică ("Cephalaria uralensis"), brândușă ("Crocus reticulatus"), fumariță ("Fumana procumbens"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), mușcata dracului ("Knautia macedonica"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), sclipeți ("Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda"), pătlăgină ("Plantago argentea"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), garofiță albă ("Silene rupestris"), jaleș ("Salvia nutans"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), brăndușă galbenă ("Sternbergia colchiciflora"), trifoi de munte ("Trifolium montanum
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
puternic incendiu în urma acestei campanii. Alertați de un spion care a urmărit pregătirile de război ale trupelor regelui la Oradea, invadatorii consideră că pot face față unui atac și se regrupează pe dealul numit în (, ) lângă Chiraleș. Ei trimit la poalele dealului un corp de arcași pentru a opri atacul regelui dar care este dispersat ușor. În armata maghiară participă la atac regele Solomon și verii acestuia, Géza și Ladislau - cei care mai târziu îl vor detrona. Bătălia desfășurată în continuare
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
De pildă, în nordul văii Iordanului din zona Hamam al Malih izvorăsc izvoare de apă termală, din roci de calcar și marnă galbenă din Jurasic, iar acestea din urmă se aseamănă cu calcarul și marna din zona Madjdal Shams de la poalele Muntelui Hermon, care se află pe partea de nord-est a depresiunii, cu 110 km mai la nord. Așa și arama de la Timna, care își găsește replica în cea de la Funun, la 110 km mai la nord pe teritoriul Iordaniei. În
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 109 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, terenuri arabile) ce aparține bioregiunii colinare a Transilvaniei, încadrată în regiunea geografică alpina aflată la poalele Munților Poiana Rusca (grupa montană ce aparține Carpaților Occidentali) și continentală a depresiunii Hunedoarei. Aceasta este constituită din două corpuri separate ce includ rezervațiile naturale: Dealul Colț și Dealul Zănoaga (78,40 ha) și Dealul Cetății Deva (30 ha). În
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
și se întinde pe o suprafață de 274 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, zone umede cu izvoare permanente, peșteri, goluri carstice, stâncării calcaroase și grohotișuri) încadrată în bioregiunea continentală a Hunedoarei, aflată la poalele Munților Metaliferi (grupă muntoasă aflată în extremitatea sudică a Apusenilor, ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Acesta se află în bazinul hidrografic superior al râului Căian și include și rezervația naturală Calcarele din Dealul Măgura. „Măgurile Băiței” conservă patru habitate
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
o clădire construită în 1898, reamenajată arhitectonic în perioada 1978 - 1981 și declarată monument de arhitectură. Colecțiile expoziției permanente sunt dispuse cronologic, dezvăluind vizitatorilor anii de viețuire neîntreruptă pe aceste locuri, care se întind de-a lungul văii Oltului, la poalele Carpaților. Expoziția permanentă se deschide cu mărturii arheologice din epoca paleolitică, neolitică și din cea a bronzului expuse într-o realizare grafică modernă. Din perioada cuceririi romane în expoziție atrag atenția siturile arheologice reconstituite de la Stolniceni, Ocnița, castrul roman Arutela
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
ridică ochii de pe cartea pe care o citea, el se uită pe fereastră și observă ceva ciudat: un monstru gigantic care-i aduce aminte de un elefant cu aripi cobora dealul golaș din apropiere și se pierdea în vegetația de la poalele lui. Monstrul era foarte mare și avea pe piept un craniu, care ieșea în evidență față de restul corpului. Atunci când monstrul a deschis fălcile uriașe și a scos un vaier sfâșietor, protagonistul a cedat nervos și a leșinat. Câteva zile mai
Sfinxul (povestire) () [Corola-website/Science/334176_a_335505]