KorAP: Find »[drukola/base=poetă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...256 257 258 ...299 >

7,468 matches

Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752

1990, p. 35. 45Ana Blandiana, La cules îngeri, București, Editura Cartea Românească, p. 1970, p. 23. 46Academia Română, Dicționarul general al literaturii române. Coordonator general: Eugen Simion, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004, p. 554. 47Vezi, Alex Ștefănescu, op. cit., p. 402. "Poeta este una dintre ființele cele mai autentic spiritualizate, din câte evoluează, azi, pe scena vieții. Nu întâmplător, peudonimul Ana Blandiana a devenit, de multă vreme, mai real decât numele din acte, Otilia-Valeria Rusan. Identitatea literară a luat, definitiv, locul identității

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Emil Constantinescu, președinte al României, în perioada 1996-2000, dar nu se sfiește să-i critice lipsa de fermitate, în promovarea valorilor democrației. Volumul de versuri Soarele de apoi, publicat în 2000, dovedește că Ana Blandiana a rămas, înainte de toate, o poetă, chiar dacă, animată de sentimentul răspunderii față de ce ve întâmplă în țara ei, s-a lăsat absorbită, multă vreme, de politică". Vezi Alex Ștefănescu, op. cit., p. 397. 82Vezi Alex Ștefănescu, op. cit., p. 397. 83Vezi Ibidem, p. 400. 84Vezi Iulian Boldea, Neomodernismul

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
viei, plătind vămile perfecțiunii cu adevărurile, uitate, unul câte unul, ale butucilor". (Ana Blandiana, Calitatea de martor, București, Editura Cartea Românească, 1970, p. 112)". 101"Poate că puritatea și eleganța discursului poetic blandian sunt în mare parte moștenite din familie poeta nu a ascuns niciodată că este fiica preotului Gheorghe Coman, om de înaltă cultură, prigonit de autoritățile comuniste (îndreptând astfel ocheanul neiertător al cenzurii și asupra cărților ei) oricum, acest amănunt biografic nu vine decât să certifice o dată în plus

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
cultură, prigonit de autoritățile comuniste (îndreptând astfel ocheanul neiertător al cenzurii și asupra cărților ei) oricum, acest amănunt biografic nu vine decât să certifice o dată în plus o sensibilitate artistică deosebită, materializată excelent în expresia poeziei". Liliana Armașu, Ana Blandiana, poeta prin excelență, în "Clipa" nr. 5, 1997, p. 26. 102 Ibidem, p. 26. 103"Ar fi prea simplu. Ar fi o formă de cochetărie ca oricare alta, care ar arunca poezia Anei Blandiana în categoria privită mai mult cu indulgență

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
1997, p. 26. 102 Ibidem, p. 26. 103"Ar fi prea simplu. Ar fi o formă de cochetărie ca oricare alta, care ar arunca poezia Anei Blandiana în categoria privită mai mult cu indulgență decât cu admirație a "poeziei feminine". Poeta este, cum spuneam, vulnerabilă, dar nu naivă. Faptul că nu-și ia măsuri de apărare nu înseamnă că nu este conștientă de primejdiile existenței de acele "nesfârșite primejdii", cum le numea Mircea Horia Simionescu, care planează mereu asupra fragilei ființe

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
de primejdiile existenței de acele "nesfârșite primejdii", cum le numea Mircea Horia Simionescu, care planează mereu asupra fragilei ființe omenești. Luciditatea intensă, arzătoare este, de altfel, o altă însușire care ne place la Ana Blandiana. Ea se definește ca o poetă care știe și care se simte copleșită de ceea ce știe". Alex Ștefănescu, Istoria, p. 398. 104 Ibidem, p. 399. 105 Vezi Interviul "Acoladei": Ana Blandiana, realizat de Ion Zubașcu, în "Acolada", nr. 13, octombrie 2008, p. 14. 106Ileana Oancea, Poezie

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
http://cis01.central.ucv.ro/lucrari dr/show domain.php?dom=12&p no=3/accesat august 2012. 136Ibidem, p. 1. 137Ibidem, p. 2. 138Ibidem, p. 3: " Am putea spune că acest poem este un pamflet politic văzut ca o expresie a capacității poetei de a cristaliza în simboluri spiritul epocii, fără însă a pierde în vedere dezideratul artei veritabile". 139Despre care autoarea conchide că: sunt greu de încadrat într-o formulă narativă. Criticii au propus formula oniricului, dar ar putea fi socotite în

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
accesat august 2012. 144Ibidem, p. 1. 145Ibidem, p. 1. 146Ana Blandiana, Cine sunt eu, București, Editura Dacia, 2001, p. 78. 147Idem, Calitatea de martor, București, Editura Cartea Românească, 1970, p. 112. 148Ibidem, p. 123. 149Vezi Luiza Bratu, op. cit., p. 18: "Poeta se plasează, în fața realității, nu ca în fața unui spectacol, ci ca în fața unui text". 1Vezi Oana Boc, op. cit., p. 17. 2 Ibidem, p. 252. 3Cf. Alexandru Piru, Poezia românească contemporană. Generația mijlocie. Generația tânără, București, Editura Eminescu, 1975, p.51

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
p. 622. 91Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272 92Luiza Bratu, op. cit., p. 64. 93***, Literatura română contemporană, p. 622. 94Luiza Bratu, op. cit., p. 70. 95Ibidem, p. 70. 96"Soluție necesară a unei sensibilități amenințate de autocontemplare, retorica intimă a poetei se constituie ca suport tensional al discursului, desfășurat în spațiul ipotetic al unei aventuri nu lipsite de riscuri". ***, Literatura română contemporană, p. 623. 97"care amintește de ataraxia mioritică a ultimelor cicluri blagiene". ***, Literatura română contemporană, p. 622. 98***, Literatura

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
1984, p. 5. 115Luiza Bratu, op. cit., p. 90. 116Ibidem, p. 91. 117 Luiza Bratu, op. cit., p. 97. 118Luiza Bratu, op. cit., p. 91. O poezie sugestivă, în acest sens, face parte din volumui Cincizeci de poeme, publicat în 1970, în care poeta afirmă următoarele: "Să lăsăm să cadă cuvintele/ Numai ca fructele, numai ca frunzele,/ Numai cele în care moartea s-a copt./ Să le lăsăm să cadă/ Aproape putrede,/ Abia îmbrăcând în carnea lor/ Osul sfânt./ Sâmburul gol desfăcut,/ Ca din

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
logosul semantic și logosul apofantic, Ediție, traducere și cuvând înainte de Cristian Pașcalău, Cluj-Napoca, Editura Scriptor și Argonaut, 2011, p. 11, Cuvânt înainte. 130Ibidem, p. 11. 131Ibidem, p. 67. 132 Ibidem, p. 67. 133Luiza Bratu, op. cit., p. 54. 134Dumitru Micu, Blandiana, poeta, după '89, în "Nord Literar", nr. 2(93), februarie 2011, p. 53. 135Ibidem, p. 53. 136 Luiza Bratu, op. cit., p. 109. 137 Ibidem, p. 111. 138Luiza Bratu, op. cit., p. 118. 139 Ibidem, p. 119. 140" În fiecare scorbură era așezat

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
poetica. Ana Blandiana nu scrie întocmai ca romanticii, nu scrie nici ca moderniștii, nici ca poeții generației sale, ci scrie câte puțini din toți și mai mult, însă ceea ce este interesant, așa cum rezumă Dumitru Micu, constă tocmai în faptul că "poeta nu comunică decât rareori idei ca atare, reflecții; comunică emoții intelectuale. Și o face în termeni inediți, insoliți, în formulări neașteptate, în imagini și reprezentări ce învederează actualizarea în conștiința proprie a unora dintre experiențele de cunoaștere ale umanității. Manipulează

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
poemul, este alunecos și nu i se supune. A ales să scrie, dar, pe nesimțite, oamenii au întors privirea, s-au risipit, s-au lăsat atrași de alte oferte și poemele au devenit strigăte mute, într-o țară de surzi. Poeta a rămas singură, în agora". 161Vezi sursa: http://www.autorii.com/scriitori/ana-blandiana/aprecieri-critice.php/ accesat iunie 2010. 162Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, București, Editua Humanitas, 1999, p. 323. 163Nicolae Steinhardt. Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
fapt, întrebarea completă, care îi e adresată, este în felul următor: "Puternica ta personalitate a făcut casă bună cu originalitatea ta artistică. Antigona, au spus criticii, ar fi tiparul în neclintirea căruia se vede clar Poezia... Cum te înțelegi cu poeta care te locuiește și te pune la atâtea încercări ale cuvîntului?" 167 Ibidem, p. 20. 168 Alex Ștefănescu Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Mașina de Scris, 2005, p. 506. 169 Ibidem, p. 506: "Asemenea unei dansatoare, Ileana Mălăncioiu face

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
pentru orice poet care se respectă, pentru mine, un rol esențial îl are felul cum mă raportez, atât la lumea din jur, cât și la limită și la ceea ce se află dincolo de ea. S-a spus adesea că aș fi poeta care a vorbit cel mai mult despre suflet și despre moarte și că poezia mea îți dă sentimentul că aș fi străbătut infernul. Aș preciza că, în accepția mea, viața este valoarea supremă, iar moartea este răul absolut. Dar cred

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
p. 78. 9 Idem, Calitatea de martor, București, Editura Cartea Românească, 1970, p. 23. 10Luiza Bratu, op. cit., p. 178. 11 Ana Blandiana, Scriitorul român între opoziție și rezistență, în "Revista 22", nr. 21 (1991), p. 54. 506 "Biografia și opera poetei, prozatoarei și eseistei Ana Blandiana (n. 25 martie 1942) comportă o cercetare amplă și profundă spre a identifica universul liric și epic al uneia dintre cele mai talentate scriitoare din literatura română". Cf. Nicolae Scurtu, Întregiri la biografia poetei Ana

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
opera poetei, prozatoarei și eseistei Ana Blandiana (n. 25 martie 1942) comportă o cercetare amplă și profundă spre a identifica universul liric și epic al uneia dintre cele mai talentate scriitoare din literatura română". Cf. Nicolae Scurtu, Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana în "România literară", nr. 11 (2012), p. 33. 507 Alex Ștefănescu Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Mașina de Scris, 2005, p. 396. 508 Tatăl poetei este originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord, în 1944

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
mai talentate scriitoare din literatura română". Cf. Nicolae Scurtu, Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana în "România literară", nr. 11 (2012), p. 33. 507 Alex Ștefănescu Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Mașina de Scris, 2005, p. 396. 508 Tatăl poetei este originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord, în 1944, familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
33. 507 Alex Ștefănescu Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Mașina de Scris, 2005, p. 396. 508 Tatăl poetei este originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord, în 1944, familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România, preotul Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani, până când

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
instaurarea regimului comunist în România, preotul Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani, până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj. Tatăl poetei a murit într-un accident de mașină, în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenția politică. (Informații preluate din sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ana Blandiana/accesat iunie 2012). 509 Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române, p. 396

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
politică, apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi public, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde, în principalele țări europene." Vezi Luiza Bratu, Op. cit., p. 232. 515 Nicolae Scurtu, Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana în "România literară", nr. 11, 2012, p. 33. 516 Vezi Ibidem, p. 33. 517 Sursa: http://www.memorialsighet.ro/accesat iunie 2012. "Cea mai mare victorie a comunismului o victorie relevată dramatic abia după 1989 a fost crearea

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858

adevăr. În: Cronica (Iași), 25, 15 iun. 1990, nr. 24, p. 1, 5. SOROHAN, Elvira. Romanian Universities Look to Europe. În: Academe (Published by: American Association of University Professors), 76, No. 3, May-Jun. 1990, p. 17-19. SOROHAN, Elvira. Leonida Lari, poeta "Anului 1989". În: Cronica (Iași), 26, 8 mart. 1991, nr. 10, p. 4. Leonida Lari, "Anul 1989". Chișinău: Hyperion, 1990. SOROHAN, Elvira. Schiță de autobiografie spirituală. În: Ateneu (Bacău), 28, sept. 1991, nr. 9, p. 3. Despre George Bacovia. SOROHAN

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850

clar și logic în desfășurarea narativă... Adevărul e că Emmanuelle Pireyre are o pasiune pentru titlurile surprinzătoare și provocatoare, volumul precedent spre exemplu numindu-se Cum să faci pămîntul să dispară? (Seuil, 2006), dar ea e în primul rînd o poetă, care s-a mai jucat puțin și prin teatru. Apoi, după cum singură povestește, într-o bună zi, a început să noteze mici momente, anecdote, întîmplări observate pe stradă, auzite, citite, văzute la televizor ; intenția inițială era să le lase așa

[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634

aceea tot ce este terifiant [...] este, în același timp, sublim [...], deoarece este imposibil să privești un lucru periculos ca lipsit de importanță sau demn de dispreț" (1997: 230). Dacă Edmund Burke asociază teroarea cu suferința fizică, nu altfel va gândi poeta și eseista Anna Laetitia Aikin (mai târziu, Barbauld). Durerea (reală, dar, prin aceasta, nu mai puțin seducătoare) pe care o simte lectorul în fața unui spectacol terifiant este subliniată explicit în eseul On the Pleasure Derived from Objects of Terror (1773

Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214

timp, ne-ncearcă. și-n „fumul vremii deslușești / rn sat apus, un răVărit de lună, / Văzute de-un copil apus și el / rnde? și când? - cu luna împreună” (Autoportret în mișcare). Nicicum uitarea nu se va așterne peste numele tău, Poete! Promitem că „aceiași sori căzători depun rotundul stingerii în lacrimile noastre...” (Amintirea poetului) Acum și-ntotdeauna! Dan Plăeșu Incursiune în proza romanescă „Mă aflu înlăuntrul sufletului meu...” De patru decenii și jumătate, pentru DAN PLĂEȘU viața înseamnă mistuire, vibrație, înnobilare

În braţele lecturii by Livia Ciupercă (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]