KorAP: Find »[drukola/base=rector & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...256 257 258 ...304 >

7,598 matches

Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734

și de partid, era om serios. S. B.: Cum ați colaborat cu Camelia-Margareta Bogdănici? D. T.: Camelia era vicepreședinte pe Centru, a fost președinte la UMF. Ea a fost lider ASC în perioada în care decan era dr. Vancea Petre, rector Lorica Gavriliță și secretar de partid Nicolae Cozma. A știut să colaboreze cu toți aceștia. Dăscălescu Cerasela era la propagandă, era de la Drept. Gliga Geta era de la Textile, am pus-o la Cultural. Gosav Ionel, foarte bun vicepreședinte la Politehnică

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
să se îngrijească, să-și pregătească seminariile. D. T.: Asta a fost principala observație după un an de activitate și de aceea am ridicat-o și eu, și președinții din institute și chiar șefii de institute. S. B.: Chiar și rectorul Todosia spunea pe la începutul anilor '70 că sunt prea multe ore, mai trebuie scoase, pentru că între timp au apărut orele ca urmare a ideologizării învățământului, acele ore de științe sociale. D. T.: Să nu uităm nici faptul că o zi

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
pe Niculina, ia cheam-o și pe Bogdănici!". S. B.: Ca să nu vă împacheteze cei de acolo cu ce vor ei. D. T.: Bujor avea și un ascendent asupra IMF, pentru că a reușit să obțină pe vremea nu mai știu cărui rector niște ore de sociologie medicală. El preda acolo, stătea de vorbă cu studenții, cu stilul lui de a descoase, de a fi foarte politicos, mieros. Și Bujor ani buni a fost foarte OK, până l-au debarcat după ce a plecat

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
care a fost gestionată diferit acolo. S. B.: Vorbim de o altă epocă a ceaușismului, de presiune venită din partea partidului și de alte generații. D. T.: De asta spun: comunismul trebuie judecat secvențial, pe perioade. Barbu nu a fost un rector care să cheme oamenii să îi apostrofeze, să îi dea afară, să îi nenorocească. El a lăsat democrația la maximum în universitatea pe care o conducea. El venea o oră-două, semna hârtii și apoi se întorcea la ecuațiile lui, pleca

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Într-o ședință de Birou din 12 ianuarie 1, Elena Jeanrenaud, conferențiar la UAIC, semnala faptul că în partid se primesc studenții prea târziu și că aceștia nu au timp pentru a fi educați până pleacă în producție. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului Politehnic de atunci, semnala faptul că nu sunt primiți destui tineri din rândul cadrelor didactice în partid. Doru Tompea: Problema va rămâne de-a lungul timpului. S.B.: În ședința biroului Comitetului de partid pe Centru din 25 martie 1974

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
știu că erau mulți care lucrau ca strungari și mergeau și făceau un curs de electronică, de reparații de televizoare, și se lăsau de prima meserie și deveneau altceva. Iată care era componența Consiliului științific al Universității cultural-științifice31: Petre Mâlcomete (rector), asistat de 10 prorectori: Maria Platon, Elena Pipernea, Nicolae Calinicenco, Ion Hăulică, Ion Gologan, Lorin Cantemir, Leonid Boicu, Vasile Șerb, Antoaneta Macovei, Constantin Gîlea. Ați fost implicat în activitățile ideologice de la această instituție? D.T.: Nu. S. B.: În fine, cu

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
directorul Centrului de îndrumare), Iancu Elena (instructor la UJCAP), Lt. col. Nicoară Florin (reprezentantul Garnizoanei militare), Vîlcu Teofil (directorul Teatrului Național), Tăbăcaru Dimitrie (directorul Operei Române), Baciu Ion (dirijorul Filarmonicii "Moldova"), Dănăilă Natalia (directorul Teatrului pentru copii și tineret), Cozmei Mihai (rectorul Conservatorului), Iacoban M.R. (secretarul Asociației Scriitorilor), Ruști Ion (reprezentantul Filialei Iași a Uniunii Compozitorilor), Bîrleanu Iftimie (președintele Filialei Iași a UAP), Pavel Emilia (specialistă în artă populară), Juncu Stelian (directorul Școlii populare de artă), Dumitriu Mihai (redactor-șef al ziarului

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
le cunoaștem. S.B.: La scurt timp după acea ședință, Secția propagandă va emite propuneri privind înființarea colegiului de redacție lărgit al revistei Cronica 99. Ciudată aducerea aceasta în comitetul lărgit a clasei muncitoare. Era un comitet uriaș, o amestecătură: și rectori, și oameni din presă - Liviu Leonte era redactor-șef -, și profesori, și scriitori. Probabil urmăreau să o aducă mai aproape de clasa muncitoare. S-a înregistrat o schimbare? D.T.: Nu, a rămas tot așa. S-a bifat o sarcină. S.B.: În

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
doctorat, domenii în care nu ar avea competență. De asemenea, se arată probleme ce apar în componența senatelor din care, din cauza numărului de membri stabilit, nu fac parte personalități ale vieții academice. Pentru limitarea votului studenților în senate pledează și rectorul Institutului Agronomic, Mihai Răvăruț, care a cerut ca studenții din Senat să nu voteze în problemele ce îi privesc pe profesori. Prezent la ședință, I. Bondrea, director general în cadrul Ministerului Învățământului, a respins propunerea, susținând că studenții trebuie să voteze

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
decembrie 19757, cere ca studenții să fie consultați în problemele învățământului, în întocmirea planurilor de învățământ, pentru că "avem de-a face cu oameni maturi din punct de vedere politic și ideologic". Care era relația studenților cu cadrele de conducere (cu rectorul, cu decanii), care dintre șefii institutelor pe linie didactică erau mai apropiați de studenți? Cu siguranță, de la o generație la alta a circulat un anumit folclor despre cum stăteau lucrurile într-o altă perioadă sau se spunea "bine că am

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
fie că reprezentanții studenților erau dintr-o categorie, după cum spunea domnul Zolyneak, de obedienți, de ghiocei în fața organului de învățământ. Deci treaba aceasta trebuie privită din mai multe ipostaze. S. B.: Dacă ați lua la rând fiecare institut mare, pe rectori, pentru că ei erau cei mai vizibili și pentru că față de ei se raportau toți, și cadrele didactice și studenții, care vi s-a părut cel mai apropiat în relația cu cadrele și cu studenții, care a fost mai apropiat de ei

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
de savant, de academician, și avea și aura aceea de conducător de doctorat al Elenei Ceaușescu. Iar calitatea sa de academician impunea o prestanță instituțională, nu numai la catedră. Pe domnul Gafițeanu l-am prins la începutul funcției sale de rector. După 1979, mi-am făcut o temă în programul meu, și anume ca ASC-ul să fie prezent în structurile de conducere ale învățământului și pentru asta am fost foarte activ. El a simțit asta. S. B.: În ședința organizației

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
a uitat că a fost șef la UTCși ASC. S. B.: Conta cine era șef la partid. D. T.: Conta foarte mult cine era șef la partid, pentru că acesta imprima o anumită conduită. S. B.: Nu punea presiuni absurde asupra rectorului și nici acesta nu transmitea mai departe. D. T.: Iliescu a impus o anumită conduită și în raport cu profesorii, o conduită intelectuală: organiza des întâlniri cu aceștia, conferințe pe teme de specialitate. Umplea aula fie la "Al.I Cuza", fie la

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Verde" de la Prefectură, cu liderii studenților din Centrul universitar și președinții pe facultăți și de institute. El dorea să cunoască direct probleme lor. S. B.: Un soi de democrație directă. D. T.: Da, pentru că prezența organului de partid sau a rectorului aveau efecte inhibante pentru studenți. Ne vedeamcu activul ASC înainte cu o zi-două de aceste întâlniri și discutam, la noi, la sala "Tricolor" de la Casa Studenților, concret, pe probleme. Nu voiam să mergem la el cu fleacuri și de aceea

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
el comisii. S. B. Actul didactic era influențat nu doar de relația studenților cu profesorii și cu cei din conducerile institutelor, ci și de actele Ministerului. În cadrul Conferinței de dare de seamă și alegeri din 29 noiembrie 1972, Mihai Todosia, rectorul universității, "propune ca MEI să revadă organizarea universității. Este necesară modificarea structurii învățământului universitar... Consideră necesar ca la fiecare institut să existe posibilitatea de a se înainta MEI sugestii și propuneri în această direcție. Planurile de învățământ nu sunt perfecte

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
ajuns cadru universitar? D. T.: Da, pentru că se făceau și analize și rapoarte și informări. Ele erau sub egida Universității "Al.I. Cuza". S. B.: Astfel de comisii erau la toate institutele. D. T.: Da, ele se aflau în subordinea rectorului și a responsabilului cu activitatea didactică și științifică. S. B.: Erau probabil pe domenii. D. T.: Prorectorul avea în subordine prodecanul cu activitatea didactico-științifică. Era o schemă bine organizată și pe orizontală, și pe verticală. S. B.: Cât timp ați

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
la Medicină, la Conservator, iar până în 1980, când s-au făcut aceste construcții, și la Politehnică. Didactic și politic în promovarea cadrelor didactice S. B.: Într-un document ce cuprinde nomenclatura Comitetului județean Iași este precizat faptul că funcțiile de rectori și de decani ai facultăților de științe sociale erau cele pentru a căror "confirmare (numire) sau eliberare" era nevoie de aprobarea secretariatului CC al PCR. De aprobarea din partea biroului Comitetului județean de partid, cu acordul Comisiei CC a PCR pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
indicatoare foarte clare, anumite funcții trebuia să meargă la județ și se opreau acolo la cadre și la propagandă, când era cazul. S. B.: Asta pentru funcțiile de conducere, dar pentru cele didactice, de exemplu, se ajungea până la nivel de rector. D. T.: Rectorii ajungeau și până la comisia de cadre unde era tovarășa. S. B.: Mă refeream la dosarul de promovare didactică a unui om. Unde interfera partidul pe traseul acesta? D. T.: Partidul interfera când se aproba în consiliul profesoral

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
anumite funcții trebuia să meargă la județ și se opreau acolo la cadre și la propagandă, când era cazul. S. B.: Asta pentru funcțiile de conducere, dar pentru cele didactice, de exemplu, se ajungea până la nivel de rector. D. T.: Rectorii ajungeau și până la comisia de cadre unde era tovarășa. S. B.: Mă refeream la dosarul de promovare didactică a unui om. Unde interfera partidul pe traseul acesta? D. T.: Partidul interfera când se aproba în consiliul profesoral al facultății. Se

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
și șefii de palier, dar din rândul studenților. D. T.: Da. În perioadele cum au fost în '77, s-au introdus șefi de palier. Ibănescu, în '87, a cerut responsabili pe camere, urla ca fiecare cadru didactic, de la asistent până la rector, din toate universitățile, să ia în subordine 6 studenți. S. B.: Probabil a luat numărul cadrelor, a împărțit la numărul studenților și i-a ieșit un cadru la șase studenți. D. T.: Și am făcut un documentar, o anchetă al

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
în atenția organelor de Miliție și riscam, aici la Iași, un scandal uriaș. Schimbați atunci au fost Anghel Stanciu, Nicolae Badea; din Complexul Pușkin, doamna Pipernea; unul la Agronomie... cam zece în total. După acest moment, m-a chemat domnul rector Gafițeanu și mi-a spus: "Băi, Tompea, nu uita că nu ieși la pensie de la Centrul Universitar, ai să te întorci aici și tu ești un pârlit de asistent. Ai să vrei să promovezi și vei avea nevoie de recomandări

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
ședința extraordinară a biroului Comitetului județean de partid din 9 februarie 198521, Leonard Constantin, întors de la o discuție foarte apăsată cu Ceaușescu, îi critică pe toți cei ce au depășit cota de energie electrică.Printre cei prezenți se afla și rectorul Barbu. Iată ce spune Leonard: "S-a stabilit ca învățământul să înceapă activitatea între orele 8.30-9.00 și să-și desfășoare activitatea numai pe zi-lumină, iar seralul să se desfășoare numai sâmbăta și duminica și acest lucru este pe

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
între orele 8.30-9.00 și să-și desfășoare activitatea numai pe zi-lumină, iar seralul să se desfășoare numai sâmbăta și duminica și acest lucru este pe baza ordinului dat de către primul ministru. [...] Am invitat aici și pe tovarășul Barbu, rectorul Universității, care a început activitatea de la ora 7.00. [...] De ce la Institutul Politehnic sunt 400 MW depășire, iar la Universitate, 200 MW depășire?". Mai departe atrage atenția că la Păun ardeau 5 becuri de câte 1000 de wați, că grajdurile

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Pe 7 februarie 1987, Consiliul de Stat emite un decret care prevedea reducerea cu 20% a utilizării energiei în unitățile neproductive. În vederea aplicării prevederilor acestui decret, la începutul lui 1987 a fost emis de către Comitetul de partid pe Centru, Consiliul rectorilor și CUASC un Program de măsuri cu privire la consumul de energie și gaze22. Voi prezenta extrase din acest document foarte important pentru a înțelege ceea ce s-a întâmplat pe 17 februarie 1987. În program se arăta că în toate spațiile de

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
pentru apă și pentru lumină. Și așa s-a dus informarea: pe apă și pe lumină. S.B.: Dar au fost și profesori în stradă, pentru că într-un proces-verbal se notează ce spune Cora: "De ce nu l-au ascultat pe tovarășul rector Barbu?". Deci rectorul Barbu a ieșit în stradă și a încercat să-i convingă. D.T.: Am auzit și eu că a încercat să-i convingă că nu aceea era calea. Să nu uit un lucru important: înainte cu o zi

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]