6,610 matches
-
Berlin: Starea înfloritoare a spitalelor, atât a celor din capitală, cât și a celor din orașele de provincie, sub domnia actualului principe, a determinat pe medicii de aici (din Iași), să exprime prin baterea unei medalii (la Voigt din München) recunoștință celor 21000 persoane vindecate în spitale în cursul acestei domnii. Ea are 2" în diametru; pe fata (fig. 67av) se află portretul bine reușit al principelui cu inscripția latină «MICHAELI GREGORIO / STOURDZA PRINC.MOLDAVIAE». Pe revers (fig. 67rv) Higieia lângă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblemă Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșa și coif, susținând o facla), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / ȘOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub această, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor dedicate memoriei acestuia. Atunci, soția celui dispărut, Doamna Elenă, dispune baterea unor medalii cu toarta, de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
său se leaga demni urmași de talia anatomistului Ion Iancu și a chirurgilor Vladimir Buțureanu și Vasile Dobrovici. NICOLAE HORTOLOMEI O creație medalistica originală cum este cea dedicată, în anul 2005, marelui chirurg Nicolae Hortolomei, prin legendă reversului (fig.118rv) RECUNOȘTINȚĂ / CHIRURGILOR / ROMÂNI, la 120 DE ANI DE LA NAȘTERE și două simboluri de largă accesibilitate (toiagul lui Esculap, respectiv șarpe încolăcit pe un baston, si ram de laur), fără intenția celor care au conceput-o, este o replică la medaliile despre
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în sensul respectiv, exprimată testamentar(fig. 137rv). Medalia machetata de sculptorul Gheorghe Adoc are pe avers(fig. 138av) chipul cu bust orientat spre stânga, iar pe revers (fig. 138rv), pe două ramuri de lauri dispuse simetric, legenda pe cinci rânduri RECUNOȘTINȚĂ / PENTRU / CONTRIBUȚIA LA DEZVOLTAREA / RELAȚIILOR CU / ROMÂNIA. Mesajul legendei reversului devine explicit, dacă îl corelam cu o reprezentare a aversului - globul pământesc profilat pe imaginea din plan secund a clădirii care a adăpostit, în perioada interbelică, Societatea Națiunilor. Deși ar
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reversului devine explicit, dacă îl corelam cu o reprezentare a aversului - globul pământesc profilat pe imaginea din plan secund a clădirii care a adăpostit, în perioada interbelică, Societatea Națiunilor. Deși ar părea că sună bombastic, noi percepem mesajul medalistic drept recunoștință pentru contribuția adusă de cel ce a fost ales de două ori consecutiv ca președinte al sesiunii ordinare a Adunării Societății Națiunilor, la dezvoltarea relațiilor cu România a popoarelor lumii. Cât privește reprezentarea medalistica a chipului, credem că cei trei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și de la ideea că Dumnezeu, nu oamenii, «l-a sădit cu înțelepciunea Sa și l-a rânduit în lume ca exemplu». În fratele Giordano nu există nostalgii și regrete pentru trecutul eroic, a cărui caracteristică este peregrinarea și cerșitul, ci recunoștință pentru milostivirea divină ce a săvârșit această minune prin «neputința mea și a altora care, ca și mine, au fost trimiși în Germania». Fratele Giordano, în timp ce se arată fericit de realizările sale și ale însoțitorilor săi, este convins că situația
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu satisfacție: «Cât aș vrea ca această provincie să se afle în centrul lumii pentru a sluji ca exemplu tuturor!» (nr. 126: FF 2565). Nu este în favoarea nostalgiei și a fidelității rigide de la început, dar le amintește cu emoție și recunoștință, așa cum își amintește de propria copilărie. Dacă, pe de o parte, privește cu admirație la primele timpuri eroice, pe de altă parte, nu-și exprimă nostalgia pentru acestea. Este mândru și fericit de începuturi, ca de un fundament cu aureolă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de mine. Când gândești, spui sau faci ceea ce este drept, atunci să știi că tu meriți omagiile divine. Ești mulțumit de aceste semne?». Francisc a răspuns: «O, Doamne milostiv, sunt foarte mulțumit de ele și le accept cu o imensă recunoștință». Atunci, Fericitul Francisc l-a chemat pe fratele Leon, un om sfânt, pe care el îl numise guardian și confesor al său, și a spus: «Îți poruncesc ca ori de câte ori mă vei vedea că nu respect chiar și într-o mică
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vă rugăm pe voi toți, vă povățuim și vă îndemnăm în Domnul, și vă poruncim pentru iertarea păcatelor voastre, ca pentru această operă să oferiți pomeni pioase din bogățiile ce v-au fost dăruite de Domnul și ajutoare dictate de recunoștința carității, și astfel voi, pentru aceasta și pentru alte opere bune ce le veți săvârși, în urma inspirației divine, să puteți ajunge la bucuriile fericirii veșnice. Noi, într-adevăr, încredințându-ne milostivirii lui Dumnezeu cel Atotputernic și mijlocirii sfinților apostoli Petru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
este desfăcută. În pachet se mai află dulciuri și o scrisoare de mulțumire scrisă de mână. Astfel, mulțumirile adresate clientului nu sunt doar speciale, ci și de neuitat. În loc să trimită felicitări de Crăciun, el le trimite clienților felicitări de Ziua Recunoștinței. „Vreau ca clienții mei să știe că Îi apreciez și că le sunt recunoscător pentru faptul că fac afaceri cu mine”, spune el. Iar faptul că scrisorile sale nu se pierd Într-un maldăr de felicitări de Crăciun este la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
lui Suillius să se adreseze tânărului Germanicus, pentru a obține favoarea de la acesta: ar fi de ajuns o adiere de vânt pentru ca barca poetului, pe cale de a se scufunda, să se poată redresa din mijlocul apelor. Naso își va atesta recunoștința față de Germanicus în versurile sale, unica lui bogăție. De altfel, totul trece, dar scrierile triumfă în timp. Mai mult, versurile, dacă se poate spune, îi creează pe zeii înșiși, o asemenea maiestate are nevoie de o voce care să o
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
va apropia de Augustus 265. Oricum, "răzvrătirea" lui nu trebuie să fi fost diferită de cea a lui Asinius Pollio. În jurul anului 3 d.H. Ovidiu dedicase o elegie, azi pierdută, la moartea lui Messalla 266, desigur pentru a-și exprima recunoștința nu numai pentru a-l fi îndrumat pe calea poeziei, ci și pentru viață în general. Semne ale aceleiași recunoștințe trebuie considerate și trimiterile pe care Ovidiu le face în Fasti (respectiv în I, 595 și 601) cu privire la (presupusa) etimologie
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
În jurul anului 3 d.H. Ovidiu dedicase o elegie, azi pierdută, la moartea lui Messalla 266, desigur pentru a-și exprima recunoștința nu numai pentru a-l fi îndrumat pe calea poeziei, ci și pentru viață în general. Semne ale aceleiași recunoștințe trebuie considerate și trimiterile pe care Ovidiu le face în Fasti (respectiv în I, 595 și 601) cu privire la (presupusa) etimologie cognomina Messal(l)a și Corvinus, primul obținut de la M. Valerius Maximus, pentru că l-a eliberat pe Messana (Messina) din
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu le trece în revistă în acel loc printre care cel al lui Augustus, al marelui Pompei, al lui Maximus etc. apare frecvent pentru slăvirea marelui orator și dezvăluie clar atașamentul strict spiritual al poetului față de moștenirea acestuia. Într-adevăr, recunoștința față de Messalla Corvinus se răsfrânge acum și asupra celor doi fii ai acestuia, care se hrăniseră, cum era și firesc, la fel ca și Ovidiu, cu aceleași idei de independență spirituală, pe care le afișase ostentativ și tatăl. Fratele mai
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ostentativ și tatăl. Fratele mai mic se numește M. Aurelius Maximus Messalinus 267; cel mai mare M. Valerius Corvinus Messalinus 268. Ovidiu se arată legat de o strânsă prietenie cu cei doi, datorată, din câte se pare, în primul rând recunoștinței față de tată. Fratele mai mic, după ce a fost adoptat de Aurelius Cotta, în 9 d.H., a fost numit M. Aurelius Cotta Maximus, de aceea Ovidiu i se adresează cu numele de Cotta Maximus. Numai după moartea fratelui mai mare, M.
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ca și cauze în adevăratul sens al cuvântului, ci ca și cauze ocazionale, în sensul pe care noi deja l-am subliniat. Oricum, Messalinus e solicitat să ceară un loc de exil mai bun pentru poet. Misiunea este dificilă, dar recunoștința lui Ovidiu va fi cu atât mai mare. De altfel, Messalinus nu trebuie să se adreseze nici lui Polifem în străfundurile Etnei, nici lui Antifate, celebru pentru cruzimea sa284, ci unui Tată pacific și pregătit să ierte, care adesea tună
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
scrisoare către Sextus Pompeius, Ovidiu declară că-i datorează viața. Acesta își va completa meritele față de poet, dacă îl lasă să-i scrie numele în clar. Altfel, poetul chiar cu riscul de a greși, nu poate să nu-i arate recunoștința sa (cam prea târziu, ce-i drept!). O, de câte ori poetul nu s-a simțit nerecunoscător, pentru că numele lui Sextus Pompeius nu se putea citi nicăieri! ... Sextus trebuie să accepte, așadar, acest semn de gratitudine; altfel o va face în ciuda lui
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pe care a avut-o mai întâi în dar de la înțelegătorul Cezar: în drumul poetului spre locul de exil, Sextus i-a protejat viața în mijlocul barbarilor... și l-a ajutat și cu alte mijloace (financiare). Pentru a-și manifesta această recunoștință, el jura că îl va sevi pentru totdeauna. Recunoștința sa pentru beneficiile primite nu va pieri niciodată". După ce au vorbit astfel, versurile ar trebui să-l mai roage pe Sextus să continuie să-i facă daruri (= lui Ovidiu) și astfel
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de la înțelegătorul Cezar: în drumul poetului spre locul de exil, Sextus i-a protejat viața în mijlocul barbarilor... și l-a ajutat și cu alte mijloace (financiare). Pentru a-și manifesta această recunoștință, el jura că îl va sevi pentru totdeauna. Recunoștința sa pentru beneficiile primite nu va pieri niciodată". După ce au vorbit astfel, versurile ar trebui să-l mai roage pe Sextus să continuie să-i facă daruri (= lui Ovidiu) și astfel misiunea va fi dusă la bun sfârșit. În scrisoarea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
un alt loc de exil. Fie că încrederea pe care și-a pus-o în Sextus Pompeius trebuie să dea roade, fie că inflexibila Parcă îl constrânge pe poet să moară sub polul glacial, el își va aminti întotdeauna cu recunoștință de binefacerile acestuia, iar patria lui Ovidiu îl va auzi spunând că el este al lui Sextus Pompeius. Și toate regiunile îl vor auzi spunând la fel, pentru ca Muza sa să poată să ajungă dincolo de ferocii Geți. Se va afla
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ambiguu. Prieteșug poate Însemna afecțiunea spirituală (agapé) dar și pasiunea erotică. Pentru a desemna diferitele nuanțe ale dragostei (philia erotike), grecii foloseau și noțiunea de eunoïa (bunăvoință și devotament), storge (tandrețe), pathos (dragostea ca dorință), charis (dragostea ca formă de recunoștință), mania (pasiunea erotică dezlănțuită)*. Pasiunea lui Conachi bate mai mult spre mania, deși nu exclude nuanța afecțiunii dezinteresate (agape). Prieteșugul este forma generală a iubirii, o soluție la deșertăciunea lumii: „Că toate trec Într-o clipală, Lăsînd pe om În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA NICU GAVRILUȚĂ Mit, magie și manipulare politică INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Pentru socrii mei, Ileana și Ioan, cu multă dragoste și infinită recunoștință Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală / 15 1. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio- bibliografice / 15 2. Construcția socială a sensului în relația cu Celălalt / 17 3. Reconfigurări actuale în antropologie / 22 4. Filmul etnografic și antropologia
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
parte în revista ieșeană Scriptor. Partea ultimă va apărea la Editura Adenium din Iași, într-un volum colectiv, coordonat de Sorin Bocancea, și consacrat nefericitului eveniment din Franța inceputului de an 2015. Public acestă carte cu reînnoită emoție și vie recunoștință pentru publicul cititor pe care l-am câștigat și (sper) păstrat în ultimii 17 ani ca autor. Mulțumirile mele speciale sunt adresate doamnelor Anca Untu Dumitrescu și Elena Uzier de la Editura Institutul European din Iași. Iași, 17 aprilie 2015 (Vinerea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cea mai profundă și acută preocupare, inspirând un adevărat lirism al progresului luminării și regenerării. Aflat la Londra, în 1831, p. poenaru știe că în țară îl așteaptă: O muncă din cele mai spinoase, pentru a mă sili să întorc recunoștința mea patriei, în schimbul ajutorului primit de la ea și s-o fac să se împărtășească, într-un fel, de la luminile națiunilor civilizate. problemă de esență, de conștiință, de responsabilitate morală ce poate fi satisfăcută numai prin urgentarea și intensificarea acestei integrări
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
jud. Suceava Absolventă a Facultății de chimie, fizică și științe naturale, Universitatea ,,Al. I. Cuza Iași, 1936. Numele profesoarei Titu Eugenia este strâns legat de predarea chimiei de la înființarea liceului nostru, de aceea catedra de chimie evocă cu venerație și recunoștință figura luminoasă și personalitatea puternică acestei profesoare. Orele de chimie ținute de profesor Titu Eugenia erau foarte interesante, pline de conținut și așteptate cu nerăbdare de elevii de la clasele la care preda profesoara de chimie. Era apreciată de elevi
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]