6,946 matches
-
contactării părinților firești/rudelor copilului până la gradul al patrulea, să îi informeze periodic pe aceștia asupra locului în care se află efectiv copilul și asupra modalităților concrete în care pot menține relații personale cu copilul, precum și asupra demersurilor necesare în vederea reintegrării sau integrării. ... Articolul 27 (1) În situația copilului pentru care s-a instituit plasamentul la o rudă până la gradul al patrulea, planul individualizat de protecție poate avea ca finalitate adopția internă numai în situația în care a trecut minimum un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258245_a_259574]
-
numai după depunerea de către direcția în a cărei rază teritorială locuiește acesta a unui raport de consiliere și informare în conformitate cu prevederile art. 9. ... (2) Efectuarea unei noi anchete sociale care să vizeze situația actuală a părinților firești, precum și potențialul de reintegrare a copilului în familia biologică este obligatorie. Efectuarea anchetei sociale și întocmirea raportului sunt de competența direcției în a cărei rază teritorială locuiește părintele firesc. ... (3) Dispozițiile art. 8 sunt aplicabile în mod corespunzător. ... Articolul 33 În cazul în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258245_a_259574]
-
întocmească planul individualizat de protecție. ... ────────── *) Legea nr. 47/1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 8 iulie 1993 a fost abrogată prin Legea nr. 273/2004 . (2) Dacă planul individualizat de protecție are ca finalitate reintegrarea copilului în familie sau în familia extinsă, direcția solicită instanței judecătorești redarea exercițiului drepturilor părintești sau, după caz, delegarea acestora membrilor familiei extinse unde copilul urmează să fie plasat. ... (3) Instanța competentă să soluționeze cererile privind redarea sau, după caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258245_a_259574]
-
de 60 de ani pentru bărbați și 55 de ani pentru femei, condamnații pot presta o muncă numai la cererea acestora, dacă sunt apți pentru muncă. Toate mijloacele folosite în cadrul regimului executării pedepselor privative de libertate trebuie să contribuie la reintegrarea în societate a celor condamnați și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către aceștia. ------------- Art. 53^3 a fost introdus de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 278 din 4 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 601
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
obligațiile condamnatului Articolul 86^3 Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor; ... b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; ... c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; ... d) să comunice informații de natură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
în cazul în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu. Capitolul IV REABILITAREA Efectele reabilitării Articolul 133 Reabilitarea face să înceteze decăderile și interdicțiile, precum și incapacitățile care rezultă din condamnare. Reabilitarea nu are ca urmare obligația de reintegrare în funcția din care infractorul a fost scos în urma condamnării ori de rechemare în cadrele permanente ale forțelor armate sau de redare a gradului militar pierdut. De asemenea, reabilitarea nu are efecte asupra măsurilor de siguranță, cu excepția celei prevăzute în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
că România va trebui să participe la campania Germaniei împotriva Rusiei. În iulie 1941, forțele române erau din nou stăpîne pe tot teritoriul Bucovinei și Basarabiei pierdut cu an înainte. Deși a existat o aprobare publică generală a luptei pentru reintegrarea celor două regiuni, un mult mai mic entuziasm s-a manifestat față de continuarea războiului după atingerea acestui obiectiv. În ciuda faptului că, în caz că Germania nu ieșea victorioasă din conflict, România nu se putea aștepta să păstreze aceste ținuturi, mulți se temeau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la o disociere post festum... Încă la 16 martie 1848, într-o notă către Kotzebue, cancelarul Nesselrode avertiza despre hotărârea țarului de a nu îngădui pătrunderea în Principate a propagandei revoluționare, ce avea drept scop „o emancipație politică după principiul reintegrării naționalităților”. În circulara aceluiași Nesselrode, din 19/31 iulie 1848, se încrimina faptul că românii din toate provinciile pregăteau o ridicare ce țintea la „unirea celor două Principate într-un singur stat”, fără nici o legătură cu Rusia sau Poarta otomană
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai tîrziu, pe parcursul tratamentului, și vor fi prezentate ulterior. Intervențiile comportamentale sînt indicate la rîndul lor, fiind adaptate la nevoile specifice ale pacienților. Deoarece reacțiile asociate cu stresul traumatic implică adesea retragerea și izolarea socială, intervențiile includ programarea activităților și reintegrarea socială (asemenea strategiilor utilizate în tratamentul depresiei). De obicei, acestea implică încurajarea persoanei să reia rutina normală cît mai repede posibil după traumă. Deși trebuie urmărit ca implicarea excesivă în muncă să nu devină o strategie de evitare, reluarea rutinei
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
un bun management clinic are o importanță majoră. Schimbările vor fi lente; managementul eficient al cazului este esențial. Trebuie avute în vedere chestiunile de ordin psihosocial diferite de simptomele principale ale SSPT, printre care se numără relațiile, funcționarea ocupațională și reintegrarea socială. Cel mai adesea, managementul eficient al afecțiunilor comorbide reprezintă un factor important în tratamentul SSPT. Cele mai frecvente tulburări de pe Axa I asociate cu SSPT cronic sînt abuzul de substanțe și depresia. Ambele vor fi prezentate pe scurt, deși
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
noul Cod civil (regândite, reevaluate, ancorate în realitățile prezentului). Ea este mai vizibilă acolo unde pare (sau poate că chiar a reușit) să marcheze un sfârșit al dualismului drept civil-drept comercial, în evoluția sistemului de drept românesc. În privința integrării sau reintegrării în noul Cod civil a reglementărilor privind persoanele și relațiile de familie, mai trebuie remarcată situația diferită a acestor reglementări față de reglementările de drept comercial. Cum am arătat, în cele ce au precedat, reglementările în discuție au făcut cândva corp
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
creditoare 57. De asemenea, creditorul asociatului care a subscris aportul cu scopul de a-l sustrage urmăririi creditorului, creându-și sau agravându-și starea de insolvabilitate poate exercita acțiunea revocatorie (pauliană) reglementată de art. 1562-1565 C.civ58. O consecință a reintegrării bunului în patrimoniul debitorului poate fi chiar anularea actului constitutiv în situația în care însăși constituirea societății a fost efectuată în scopul sustragerii bunului urmăririi creditorului. Intenția de fraudare a creditorului trebuie dovedită atât față de asociatul debitor cât și față de
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
poștă, telecomunicații), care permit dezvoltarea umană personală și a familiei, precum și integrarea normală în societate. Spre deosebire de minimul de trai decent, minimul de subzistență prevede aspecte legate doar de supraviețuirea unei persoane, în condițiile unui ajutor public pe termen scurt, în vederea reintegrării persoanei respective în societate; este diferit de minimul decent, tocmai prin aceste elemente de dezvoltare și afirmare socială a unei persoane, care, la supraviețuire, nu sunt prevăzute<footnote Mariana Stanciu (coordonator), Adina Mihăilescu, Cristina Humă, Mihnea Preotesi, Dumitru Chiriac, Cristina
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
școlarizare, pregătire și educare/reeducare profesională, la servicii de consiliere, la asistență pentru încadrare în muncă, precum și la alte servicii care să le permită dezvoltarea și manifestarea aptitudinilor și capacităților de care dispun și să le faciliteze procesul de integrare/reintegrare socială. Având în vedere aceste aspecte, putem afirma că procesul educației în lume a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare: trecerea de la atitudinea și abordarea segregaționistă a procesului didactic la deschiderea și atitudinea integratoare, profund umanistă a școlii. 2
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
include responsabilitatea afirmării ei. • Nu este separată de întreaga personalitate a individului. • Cuprinde și referirile la viața organizației, deci are și o dimensiune colectivă. • Se deosebește competența formată de cea reală cerută de situație, context real și deci trebuie adaptare, reintegrare a diferitelor capacități și experiențe. • Se raportează la normele, regulile activității ce trebuie respectate, dar apare stilul personal de afirmare. • Valoarea lor crește pe măsura afirmării în timp și odată cu intrarea în viața reală complexă, cu nivelul exersării în variate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
erau umede și eu meditam: ce-o mai fi prin lume?”. Există un loc În care romanciera se Întîlnește cu multe dintre colegele sale - notația amar-cinică, punctul unde zvîrcolirile eului se domolesc În drumul spre liniștea de dincoace de lume (reintegrarea În kosmos a balaurului din basme În clipele premergătoare morții). Nu În ultimul rînd, romanul Lorettei Nobécourt poate fi privit la un moment dat, schimbînd ce e de schimbat (adică multe), ca o povestire filosofică În maniera celor dialogate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mângâi cu privirea calmă ochii/ încet precum o gâză pe un ram/ de sufletul meu mut să te apropii". Cu volumul " Între floare și fruct" poetul parcă revine la poezie, versifică clasic, îngrijit și cu migală. Evoluția poetului este ciudată: reintegrări în pământul care respiră și palpită senzual, nostalgii exterior manifestate ca și nevoia de purificare de tot ce-i tehnic, voluptatea reținută sunt prezente ca semne ce se rotunjesc și în emoții. Matei Gavril este poet: "Sufletul meu este plin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
timp, de continuitate și de permanență, în singurătatea munților, aceste elemente ale naturii sunt singurele care pot să-i marcheze înveșnicirea. Prin căderea stelei, simbol al morții în concepția populară, ordinea cosmică se tulbură, dar ea se restabilește tocmai prin reintegrarea omului în circuitul cosmic universal. Agresarea unei părți a întregului duce la destabilizarea acestuia, dar echilibrul se poate restabili, capi destinul ciobanului se împlinește prin nuntirea sa cu natura, steaua căzătoare strălucind de dincolo de moarte. Prin această idee, poetul anonim
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tipului central este dorul. Dorul este sentimentul și nevoia Întoarcerii, a căutării și revenirii la origini, este suferință și iubire, manifestată prin nevoia prezentificării, prin anulare, a trecutului de care e despărțit. Dorul unifică trecutul cu prezentul. Este tendința de reintegrare În tiparele arhetipale originare, dar concomitent este și tendința de refacere a unității, așa cum o vedem În cazul unor cupluri mitologice. Orfeu și Euridice, Făt Frumos și Ileana Cosânzeana. Semnificația morală a modelelor psihobiografice Am prezentat tipurile psihomorale umane și
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a putea intra, trebuie să deschizi perspectiva „trecerii” din lumea de aici, În lumea de dincolo, prin virtuțile creștine ale credinței, speranței și iubirii. Cetatea lui Dumnezeu este imaginea simbolică a „Întoarcerii la origini”. Este regăsirea modelului arhetipal pierdut. Este reintegrarea În starea de inocență morală și spirituală originară. Este un act de restaurare a ființei umane prin purificarea sa sufletească și morală. Este reintrarea În Paradisul originar, pe care omul l-a pierdut. Dar aceasta reprezintă o desprindere de uman
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
responsabilități a societății față de criminal și reabilitarea acestuia constituie una dintre cele mai importante dimensiuni ale evoluției filosofiei penale. La capătul acestui proces, în morala societăților moderne importanța pedepsirii tinde să fie egalată de importanța responsabilității societății în reformarea și reintegrarea socială a infractorilor. Militanții sociali și legislatorii sunt din ce în ce mai mult de acord că privarea de libertate (ca tip de reacție socială ce păstrează o parte însemnată din spiritul originar al pedepsei) nu este singura și nici cea mai adecvată manieră
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
crimei; locul sancțiunilor privative de libertate începe să fie luat, într-o măsură din ce în ce mai mare, de măsurile alternative. Cel puțin teoretic, închisoarea încetează să fie doar locul în care sunt izolați indivizii periculoși pentru societate; la fel de importante sunt reeducarea și reintegrarea socială a deținuților. Sistemele legislative reflectă influența crescândă a noului mod de a gândi relația dintre infractor și societate; cel puțin teoretic, penitenciarul este reconstruit pe ideea că respectarea demnității umane, reabilitarea deținuților și reintegrarea lor în societate sunt la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la fel de importante sunt reeducarea și reintegrarea socială a deținuților. Sistemele legislative reflectă influența crescândă a noului mod de a gândi relația dintre infractor și societate; cel puțin teoretic, penitenciarul este reconstruit pe ideea că respectarea demnității umane, reabilitarea deținuților și reintegrarea lor în societate sunt la fel de importante ca funcția de supraveghere. În pofida acestor schimbări, numeroși critici continuă să considere penitenciarul o sursă criminogenă, recomandând aplicarea cu precauție a sancțiunilor privative de libertate. Lor li se opune constatarea că aplicarea sistemului sancțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestea sunt fundamentele reacției sociale în raport cu crima. Lumea penitenciarelor românești pare să fie spațiul ideal al argumentării perspectivei goffmaniene asupra instituțiilor totale: ruperea legăturilor cu exteriorul, controlul extrem și supravegherea, ostilitatea între cele două lumi, înjosirea și deculturația. „Recuperarea” și „reintegrarea socială” au rămas simple mituri de legitimare a existenței instituției. „Efectul de autoreproducere” a acestei lumi impune însă un nou tip de răspuns social în raport cu infracționalitatea. * * * Proiectul noii legi de executare a sancțiunilor penale este construit pe un set de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
recuperare socială a acestuia. Caracteristicile esențiale ale noului sistem sunt: reconsiderarea muncii, ca instrument de reformare, îndeosebi prin introducerea unor noi tipuri de sancțiuni penale, fără privarea de libertate (sancțiunea muncii în folosul comunității); sistemul progresiv de executare a pedepselor; reintegrarea în societate, ca scop al procesului de reeducare; controlul societății asupra sistemului. Unul dintre cele mai importante elemente ale noii perspective asupra relației societate, infractor este utilizarea muncii ca instrument de reacție socială în raport cu infractorul. Tehnica utilizată are două dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]