7,127 matches
-
nu reușesc să-l înțeleg, Tocmai pentru ca să înțelegem am fost trimiși aici, avem știința și sper că restul nu ne lipsește, Norocul, Da, norocul, Noroc, atunci, domnule comisar, Noroc, inspectore, și dacă acea cutăriță căreia îi spun prostituată îți aruncă săgeata vreunei priviri seducătoare sau dacă te lasă să-i vezi jumătate din coapsă, fă-te că nu pricepi, concentrează-te asupra intereselor investigației, gândește-te la înalta demnitate a breslei pe care o servim, Va fi acolo, cu siguranță, bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
era acolo, alergase să prindă un taxi care apăruse la primul colț și acum, cu nervozitate, după ce dăduse adresa de la providențial, s.a. și ceruse scuze pentru scurtimea parcursului, scotea ziarele din pungă și le desfăcea. În afară de fotografia grupului, cu o săgeată semnalând-o pe soția medicului, era alături, într-un cerc, o imagine mărită a figurii ei. Iar titlurile erau, scrise cu negru și roșu, S-a Descoperit În Sfârșit Chipul Conspirației, Această Femeie N-a Orbit Acum Patru Ani, S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
la știre, o reciti, i se păruse ciudat că în ea nu se identificaseră persoanele care apăreau în imagine, în special soția medicului și soțul ei. Abia atunci observă explicația fotografiei, redactată în acești termeni, Suspecta e semnalată printr-o săgeată. După câte se pare, deși încă nu există confirmarea totală a acestei date, soția medicului a luat grupul sub protecția sa în timpul epidemiei de orbire. Conform unor surse oficiale, identificarea completă a acestor persoane se află în fază înaintată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și el curentul ăsta, când îl văzuse prima dată, numai lacrimile lipseau. Oare dacă nu-ți vine să plângi mai poate fi vorba de frăție? 5 Intrară la Universul, și nea Cercel, care, de o vreme, avea dureri ca de săgeată în burtă, se sculă cu geamăt. În timp ce străinul se scutura de zăpadă, surpriză, portarul îi comunică cu voce joasă băiatului că are în sfârșit biletul de loterie. 98.38.51. Adică: anul care vine, cum îi ceruse Nicu, anul nașterii
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mătăluță mă gândeam. Da ce-i, ce s-a petrecut? întrebă speriat, când văzu că băiatul, alb tot de viscol, cară colivia cu o Pestriță foarte necăjită înlăuntru. Nicu arăta la fel de jigărit ca pasărea, sprâncenele i se uneau ca vârful săgeții și, cu tot frigul de afară, obrajii nu i se îmbujoraseră deloc. Nu-i place la mine nu m-a-ndrăgit io o iubesc cred că-i bolnavă i-e dor de casa ei! Vorbise ca din pușcă, fără pauze. Stai jos
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Dar de rostit nu rosti nimic, iar doctorul Margulis amână consolarea, fiindcă trebuia să meargă la un bolnav. Din păcate, cum se știe, boala n-are zi de odihnă. LUNI 29 DECEMBRIE Timpul trece 1 Anul a trecut ca o săgeată pe lângă mine. Și,cu toate că din el mai sunt numai două zile,ce-am făcut eu azi? Am cântat și-am tot cântat la pian, am luat la rând partiturile. Apoi am cântat fără partitură, din amintiri. Am cântat mai prost
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
siguri că spiritul a plecat și de aceea accesoriile și costumele șamanice abandonate în pădure lângă mormântul stăpânului lor defunct inspiră o anumită teamă. Robă a spiritelor, costumul este în egală măsură o armură care îl protejează pe purtător contra săgeților trimise de spiritele malefice ambuscate pe drumurile din lumea de dincolo, pe care costumul o poartă simbolizată în broderiile de pe pieptar, de pe tichie și de pe mâneci. La unele grupuri de pe Ienisei mânecile sunt divizate în trei părți de șiraguri colorate
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
La primele confruntări cu absurdul, viața pare de o inutilitate monstruoasă. Metafizica de cârciumă are, deocamdată, cea mai largă răspândire. Pilonii metafizicii sunt turnați din tulburătoare semne de întrebare. Stăm de mii de ani precum Sf. Sebastian în bătaia tuturor săgeților metafizice. Artei i se trage nemurirea îndeosebi de la filonul metafizic. Pentru credincioși glasul clopotului este cel mai tulburător e-mail transcendental. Nu-mi găsesc sufletul nici acum, d-apoi când voi fi nevoit să-l recuperez din bolgiile ... Paradisului? Poate cea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
viața. Artiștii rămân marii făcători de sens ai vieții. Bate vânt de telenovele prin cultura mapamondului actual. Pe obrazul artei nu se aștern grimasele timpului. Scrisul relaxează aproape cât o înjurătură. În artă, ori valsezi, ori falsezi. Arta poate fi săgeata care pleacă din arcul unei insatisfacții majore. Autorul se clarifică prin receptori. Imediat, ori la depărtări de secole. În artă, estetica este regină, iar etica - o incomodă damă de companie. Poezia avangardistă e un amalgam de confuzii și de contuzii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
altul. Până nu le încearcă pe toate, nu se lasă. Doar când îl răzbește foamea... La vreo două mii de kilometri un altul, deși blond și cu ochi albaștri e un apaș veritabil, mascat pe față, cu arcul și tolba de săgeți pe spate. El, înarmat până în dinți în mijlocul munților Schwarzwald, chiar acolo unde izvorăște Dunărea, se luptă cu invadatorii și întotdeauna el iese învingător. Deși are doar șapte ani, vechii goți erau mici și neputincioși pe lângă el. Iar acum... acum fetița
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
peste tot: în aer, în vânt, pe pământ, pe întinderile de zăpadă și în apa mării. Toate spiritele însă se întâlnesc pentru sfat și odihnă deasupra muntelui de gheață ce se confundă cu cerul acolo sus de tot, unde nici săgețile celor mai iscusiți vânători nu ar reuși să ajungă vreodată. Ocrotiți de ele, sufletele bătrânilor, depuși la poalele acestui munte de gheață, se reîncarnează în nepoți sau strănepoți ce nu pot fi ocărâți, pedepsiți sau loviți atunci când greșesc, ci din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai importanți stăpâni sau șamani. Ele îi ocrotesc pe eschimoși din milă, îi apără de fiare, de vânturile negre și de gerurile cumplite, îi vindecă de boli și, când sunt mulțumiți, aduc și peștele la copcă sau vânatul în bătaia săgeții sau a alicelor. În adâncul mării, pe care se sprijină acest minunat munte, trăiește marele spirit de sex feminin Sedna, stăpâna unui regat subacvatic, fără de început și fără de sfârșit, în care trăiesc toate animalele marine ce sunt trimise eschimoșilor ca
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
singure, fără a fi trase de câini sau de reni. Se spune că pe atunci era cald peste tot, din cer nu cădea zăpadă, ci apă, iar jur-împrejur, cât vezi cu ochii câmpuri de vânătoare. Nu trebuia decât să slobozi săgeata și vânatul cădea la picioare, iar iarba, pe care renii o caută pe sub zăpadă, creștea mai mare ca omul. Pe ierburile acelea creștea și hrană din belșug, iar oamenii trebuiau numai să o culeagă și să o bage în gură
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cunoscut. Eu sunt mentorul și îndrumătorul tău. Sunt sigur că, în primul rând, tu trebuie să-ți reamintești unde te afli! Unde?... uimit și dezorientat, bâigui fără să vrea. În timp ce pronunță cuvântul mai sus amintit, un junghi fierbinte, ca o săgeată aprinsă, trimisă de mâna unui iscusit vânător direct în măruntaiele vânatului, îi străpunse întregul organism, începând cu creierul. Deși în întreaga sa viață nu a pus piciorul pe altceva decât pe zăpadă și nu s-a deplasat decât cu schiurile
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
privește cu grijă și duioșie, aplecată asupra ei, de acolo de sus din Ceruri... Când l-a întrebat pe bunicul ei... el a tăcut ca un mormânt. ...Mai târziu, la 13 ani, bunicu îi făcu un arc de răchită și săgeți din lemn de corn, și mergeau îa pădure la vânat. Atunci, fata bălăioară, cu arcul întins, cu trupul înalt și zvelt, încordat ca și arcul... crea o splendidă imagine de artă și vis. O adevărată Diana... zeiță a vânătorii... Își
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bătrânului Toma Și, iarăși începură să se scurgă zile și săptămâni întregi... Veni toamna, o toamnă târzie și caldă. Era năbușeală. S-a întunecat, așa, deodată, ca seara... și nu erau decât două ceasuri după amiază. Păsările despicau văzduhul ca săgeți sclipitoare spre adăposturi... Rândunelele din cuibul de sub streașină, de deasupra ușii, speriate, stau amorțite. Cerul se întunecase ca de un fum gros. O scăpărare pe cer, de amânar pe cremene, fu urmată de o bubuitură tărăgănată, ascunsă, apoi vântul înălță
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Dacă‟i un sămn!? și tot el îi răspunse: „Da, da... rândunelele aduc noroc la casa omului“. Așa auzise el din bătrâni. Păsărica se necăjea să găsească ochiul de geam, zburând roată prin odaie, apoi, se repezi afară ca o săgeată. „Tot așa trebuie să fie și sufletul omului!“, reflectă bătranul, cu răsuflarea tot mai grea. „...Se zbate în strâmtoarea trupului nostru, pân‟ ci scapă... Pân‟ ci scapî, ca șî rândunica, pi urmî, să rătăcească slobod, în adâncu‟ văzduhului albastru nemărginit
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
peri, nici lecții de partid, iar administratorul se numea vechil, parcă. Așteptați să cânte mai întâi cornul, să-i răspundă alt corn și altul și așteptați mai apoi să intre căprioarele. Doamnă contesă, dumneata ochești o căprioară și tragi prima săgeată. Nimerești. Așa scrie în text, de fapt. Vei fi fericită. Dar vei vedea că fericirea dumitale nu va dura totuși, mult. Fericirea aceasta pe care o vei gusta nu-i alta decât fericirea morții. A morții, auzi? Fii tare! Așadar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
zis: 2. "Oh! de ar fi cu putință să mi se cîntărească durerea și să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă, 3. ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie! 4. Căci săgețile Celui Atotputernic m-au străpuns, sufletul meu le suge otrava și groaza Domnului bagă fiori în mine! 5. Zbiară măgarul sălbatic cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6. Poți mînca ce-i fără gust și fără sare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
să-l încerci în toate clipele? 19. Cînd vei înceta odată să mă privești? Cînd îmi vei da răgaz să-mi înghit scuipatul? 20. Dacă am păcătuit, ce pot să-Ți fac, păzitorul oamenilor? Pentru ce m-ai pus țintă săgeților Tale, de am ajuns o povară chiar pentru mine însumi? 21. Pentru ce nu-mi ierți păcatul, și pentru ce nu-mi uiți fărădelegea? Căci voi adormi în țărînă, și cînd mă vei căuta, nu voi mai fi!" $8 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiți și mă aruncă în mîinile celor răi. 12. Eram liniștit, și m-a scuturat, m-a apucat de ceafă și m-a zdrobit; a tras asupra mea ca într-o țintă. 13. Săgețile Lui mă înconjură de toate părțile, îmi străpung rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt; 14. mă frîng bucăți, bucăți; se aruncă asupra mea ca un războinic. 15. Mi-am cusut un sac pe piele și mi-am prăvălit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
va ține. 22. În mijlocul belșugului va fi în nevoie; mîna tuturor ticăloșilor se va ridica asupra lui. 23. Și iată, ca să-i umple pîntecele, Dumnezeu va trimite peste el focul mîniei Lui și-l va sătura cu o ploaie de săgeți. 24. Dacă va scăpa de armele de fier, îl va străpunge arcul de aramă. 25. Își smulge din trup săgeata, care scînteie la ieșirea din fierea lui și îl apucă spaimele morții. 26. Toate nenorocirile sunt păstrate pentru comorile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ca să-i umple pîntecele, Dumnezeu va trimite peste el focul mîniei Lui și-l va sătura cu o ploaie de săgeți. 24. Dacă va scăpa de armele de fier, îl va străpunge arcul de aramă. 25. Își smulge din trup săgeata, care scînteie la ieșirea din fierea lui și îl apucă spaimele morții. 26. Toate nenorocirile sunt păstrate pentru comorile lui; va fi mistuit de un foc pe care nu-l va aprinde omul, și ce va mai rămîne în cortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
despoiat, deschide ochii, și totul a pierit. 20. Îl apucă groaza ca niște ape și noaptea îl ia vîrtejul. 21. Vîntul de răsărit îl ia, și se duce; îl smulge cu putere din locuința lui. 22. Dumnezeu aruncă fără milă săgeți împotriva lui și cel rău ar vrea să fugă să scape de ele. 23. Oamenii bat din palme la căderea lui și-l fluieră la plecarea din locul lui. $28 1. Argintul are o mină de unde se scoate, și aurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ca lăcusta? Nechezatul lui puternic răspîndește groaza. 21. Scurmă pămîntul și, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmați; 22. își bate joc de frică, nu se teme, și nu se dă înapoi dinaintea săbiei. 23. Zăngănește tolba cu săgeți pe el, sulița și lancea strălucesc, 24. fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n-are astîmpăr cînd răsună trîmbița. 25. La sunetul trîmbiței parcă zice: "De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet al căpeteniilor și strigătele de luptă. 26. Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]