6,494 matches
-
refracta. Huygens, Christian 1629-1695 Fizician, astronom și matematician olandez. A construit primul ceas cu pendula îmbunătățit telescopul și a descoperit inelele lui Saturn. A fost, totodată, prima persoană care a sugerat că lumina este alcătuită din unde. Joule, James 1818-1889 Savant englez, a studiat căldură și energia. Împreună cu W. Thompson, a elaborat legea conservării energiei, conform căreia nu poți obține mai multă energie decât investești. Unitatea de energie, joulul, îi poartă numele. Kepler, Johannes 1571-1630 Astronom german care a studiat mișcarea
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
Morse, Samuel 1791-1872 Inventator american care a conceput telegraful electric și a inventat codul Morse. Newcomen, Thomas 1663-1729 Englez, inventatorul primului motor cu aburi care a putut fi folosit practic și care a intrat în funcțiune în 1712. , Isaac 1642-1727 Savant englez care a descoperit legile mișcării, teoria gravitației și multe alte teorii matematice. A descoperit, de asemenea, că lumina albă se compune din toate culorile spectrului și a inventat telescopul cu reflector. Este recunoscut că unul dintre cei mai originali
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
poartă numele. Nipkow, Paul 1860-1940 Inventator german, unul dintre pionierii televiziunii. Nobel, Alfred 1833-1896 Chimist suedez, inventatorul dinamitei și fondatorul Premiului Nobel, care se acordă celor ce obțin realizări deosebite în fizică, chimie, medicina, literatura și pace. Oersted, Hans 1777-1851 Savant danez, a descoperit că magnetismul poate fi produs de curentul electric. A fost unul dintre primii oameni care a înțeles electromagnetismul. Otto, Nikolaus 1832-1891 Inginer german care a construit primul motor cu combustie internă în patru timpi. Pascal, BIaise 1623-1662
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
mașină de adunat (socotit) mecanică. A elaborat multe teorii (teoreme) matematice, inclusiv teoria probabilității. Plank, Max 1858-1947 Fizician german, autorul teoriei cuantelor, care a ajutat oamenii să înțeleagă mai bine energia și a dus la multe descoperiri. Priestley, Joseph 1733-1804 Savant englez care a descoperit oxigenul în 1774. A fost. de asemenea, inventatorul primei băuturi gazoase. Ptolemeu sec ÎI. d. Chr. Savant și astronom grec care credea că Soarele și planetele se învârt în jurul Pământului pe o serie de traiectorii circulare
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
cuantelor, care a ajutat oamenii să înțeleagă mai bine energia și a dus la multe descoperiri. Priestley, Joseph 1733-1804 Savant englez care a descoperit oxigenul în 1774. A fost. de asemenea, inventatorul primei băuturi gazoase. Ptolemeu sec ÎI. d. Chr. Savant și astronom grec care credea că Soarele și planetele se învârt în jurul Pământului pe o serie de traiectorii circulare complicate. Părerile sale au fost infirmate de-abia în secolul al XVI-lea. Röntgen, Wilhelm 1845-1923 Fizician german care a descoperit
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
că Soarele și planetele se învârt în jurul Pământului pe o serie de traiectorii circulare complicate. Părerile sale au fost infirmate de-abia în secolul al XVI-lea. Röntgen, Wilhelm 1845-1923 Fizician german care a descoperit radiațiile X. Rutherford, Ernest 1871-1937 Savant din Noua Zeelandă care a sugerat pentru prima dată că atomii au un nucleu central înconjurat de electroni în mișcare. Sikorski, Igor 1889-1972 Inginer american de origine rusă care a proiectat primul elicopter modern. Stephenson, George 1781-1848 Inginer englez care a
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
dată că atomii au un nucleu central înconjurat de electroni în mișcare. Sikorski, Igor 1889-1972 Inginer american de origine rusă care a proiectat primul elicopter modern. Stephenson, George 1781-1848 Inginer englez care a conceput locomotivă cu aburi. Swan, Joseph 1828-1914 Savant englez care a inventat becul electric aproximativ în același timp cu Edison. Tesla, Nikola 1856-1943 Savant american de origine iugoslavă. A inventat un tip de motor electric numit motor cu inducție. Thompson, Joseph 1856-1940 Fizician englez care a descoperit electronul
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
american de origine rusă care a proiectat primul elicopter modern. Stephenson, George 1781-1848 Inginer englez care a conceput locomotivă cu aburi. Swan, Joseph 1828-1914 Savant englez care a inventat becul electric aproximativ în același timp cu Edison. Tesla, Nikola 1856-1943 Savant american de origine iugoslavă. A inventat un tip de motor electric numit motor cu inducție. Thompson, Joseph 1856-1940 Fizician englez care a descoperit electronul. Thompson, William (Lord Kelvin) 1824-1907 Fizician irlandez, fondatorul termodinamicii, știința care studiază legătură dintre căldură și
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
tip de motor electric numit motor cu inducție. Thompson, Joseph 1856-1940 Fizician englez care a descoperit electronul. Thompson, William (Lord Kelvin) 1824-1907 Fizician irlandez, fondatorul termodinamicii, știința care studiază legătură dintre căldură și celelalte forme de energie. Torricelli, Evangelista 1608-1647 Savant italian care a inventat barometrul. Vinci, Leonardo da 1452-1519 Artist și inventator italian. Multe dintre invențiile sale au depășit într-atât spiritul epocii sale, încât au fost puse în aplicație de-abia câteva sute de ani mai tarziu. Volta, Alessandro
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
și inventator italian. Multe dintre invențiile sale au depășit într-atât spiritul epocii sale, încât au fost puse în aplicație de-abia câteva sute de ani mai tarziu. Volta, Alessandro 1745-1827 Fizician italian, inventatorul primei baterii. Watson-Watt, Robert 1892- 1973 Savant scoțian, inventatorul radarului. Watt, James 1736-1819 Inginer scoțian, a îmbunătățit motorul cu aburi al lui Newcomen. Wattul, unitatea de măsură pentru putere, îi poartă numele. Whittle, Frank 1907- Inginer englez care a inventat motorul cu reacție. Wright, Wilbur 1867-1912 și
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
specie de ciuperci se numește "Auricularia auricula-judae". În est (China, Japonia, Coreea de etc.) este cunoscută sub denumirea "MU-Err" (ciuperci negre), în vest ca urechea lui Iuda sau burete de soc. Asocierea între ciupercă și Iuda a fost făcută de savantul german Joseph Schröter (1837-1894) în publicația lui "Die Pilze Schlesiens" în "Kryptogamen-Flora von Schlesien" din 1888, redând scurtat o legendă, în care se spune că, după ce l-a trădat pe Isus, Iuda Iscariot, unul din cei 12 apostoli, s-a
Urechea lui Iuda () [Corola-website/Science/337646_a_338975]
-
pierdute, în Arca ,Arad ,nr.1-2-3 ,2014, pag.227-232 21.Marian Odangiu , Averea de simțăminte ,Ana Pop Sîrbu,Morfologia nopții ,editura David Press Print, în Orizont ,Timișoara ,nr.3 ,martie ,2014 ,pag.12 22.Gabriel Enache, Poezia locuită și construită savant, Ana Pop Sîrbu ,Versuri &Ilie Gyurcsik ,Reversuri , edit.David Press Print ,Timișoara ,în rev.o nline ,”Cultura de sâmbătă ” . 23.Cristian Pătrășconiu ,Versuri & Reversuri .La patru mâini ,în Rev.de cultură ”La Punkt ” online ,19 aprilie ,2015 24.Tudorel Urian
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
schimbat istoria” și ” Teorema vie” au fost tipărite în România. Lansarea va avea loc marți, de la 18,30, la Librăria Humanitas Cișmigiu, în prezența autorului și cu participarea unor invitați de marcă: Magdalena Mărculescu, Vlad Zografi și Liviu Ornea. Trei savanți și un militar au bulversat cursul istoriei Prima carte pune la loc de cinste știința și invențiile care au bulversat cursul istoriei moderne. « Visători picați din lună: patru genii care au schimbat istoria » este fructul creației unui matematician, Cédric Villani
Cédric Villani: ”Visători picați din lună” și ”Teorema vie”, lansare în România by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101149_a_102441]
-
(13 mai 1795 - 26 iunie 1861) a fost un filolog și poet slovac, unul dintre primii savanți slaviști; a fost, de asemenea, istoric literar, istoric și etnograf. Tatăl său, Pavol Šafárik (1761-1831), a fost profesor la Štítnik (Csetnek) și apoi preot protestant în Kobeliarovo, unde s-a născut fiul său. Mama lui, Katarína Káresová (1764-1812), s-a
Pavel Jozef Šafárik () [Corola-website/Science/336014_a_337343]
-
fatalității (contând pentru zilele de azi) acestei ciuperci, ea a căpătat multe denumiri care în majoritatea lor pot fi neglijate ca și ultima, "Pleurotellus porrigens", a autorilor Robert Kühner și Henri Romagnesi (1953). Protagonistul speciei a fost, în anul 1796, savantul suedez Christian Hendrik Persoon la care s-au referit toți succesorii. În volumul 1 al lucrării sale "Observationes mycologicae" i-a dat numele "Agaricus porrigens". Apoi acesta a fost redenumit, între altele de micologul german Paul Kummer în cartea sa
Aripi de înger () [Corola-website/Science/336123_a_337452]
-
exemplare precum în cercuri de vrăjitoare și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin luminișuri ierboase, pe pajiști și pășuni, pe lângă drumuri și margini de ogoare, de la câmpie până la munte, din (mai) iunie până în noiembrie. Primul savant care a descris specia, în anul 1799, a fost micologul englez James Sowerby (1757-1822), denumind soiul, în volumul 2 al lucrării sale "Coloured Figures of English Fungi or Mushrooms", ca "Agaricus dealbatus", redenumit sub numele actual "Clitocybe dealbata" (2016) de
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
dintre primii botaniști și micologi britanici, William Hudson (1734-1793), a descris această specie sub denumirea "Agaricus pratensis", în cartea sa "Flora anglica - exhibens plantas per Regnum Britanniæ sponte cescentes" deja în anul 1778. În anul 1791, compatriotul lui Hudson, renumitul savant James Bolton (1758-1799), i-a dat epitetul "oreades" de citit în volumul 3 al lucrării sale" An History of Fungusses growing about Halifax", până în sfârșit marele Elias Magnus Fries a corectat numele binomial din "Agaricus" în "Marasmius", aceptând epitetul oreades
Burete de rouă () [Corola-website/Science/336165_a_337494]
-
redenumit specia sub numele actual "Lactarius volemus" în cartea sa "Tentamen dispositionis methodicae Fungorum in classes, ordines, genera et familias", editată în anul 1797. În sfârșit, găsim taxonul "Lactarius piperatus" al lui Persoon ca "Lactifluus piperatus" pentru lăptuca iute la savantul francez Henri François Anne de Roussel în cartea sa "Flore du Calvados et des terreins adjacens, composée suivant la méthode de M. Jussieu, comparée avec celle de Tournefort et de Linné". Această denumire a fost considerată ulterior pentru mult timp
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
Colecția botanica, rezultat al acestor călătorii, anume 7.700 din 32.000 de exemplare, a expus-o la Berlin și Kew Gardens (majoritatea exemplarelor de tip aflându-se astăzi în Grădina Botanica din New York). În continuare, între 1891 și 1898, savantul a publicat opera să în trei volume cea mai cunoscută, "Revisio Generum plantarum". Publicația a fost un șoc pentru botanica, fiindcă Kuntze revizuise în acest tratat aproape în întregime taxonomia plantelor și nomenclatura botanica (referitor reviziei din 1867 în "Codul
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
el a obligat pe botaniști să abordeze și să rezolve multe probleme fără răspuns în nomenclatura. Contribuțiile semnificative ale marelui botanist privind taxonomia plantelor, bazate pe călătoriile de colectare la nivel mondial precum monografiile sale sunt bine cunoscute până în prezent. Savantul a denumit extrem de multe plante, licheni și ciuperci. Lista se poate admite aici:
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
Scriitorilor din 1971. S-a născut la 21 iulie 1947 din părinții Ion și Justina Diaconescu (născută Vlad), ambii profesori. Mama (licențiată a Facultății de Limba și literatura italiană, avându-l ca dascăl și mentor pe Alexandru Marcu, profesor și savant italienist )- născută în orașul Roman din părinții Gheorghe și Aurelia Vlad, a fost prietenă și colegă de clasă, la școala primară și apoi la liceul din orașul Roman, cu scriitoarea Antoaneta Ralian. Tatăl, licențiat strălucit al Facultăților de Litere și
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
devenit frumusețea ei matematică. Inevitabil, matematica se află în spatele tuturor fenomenelelor pe care ne străduim să le înțelegem. Dar cum se explică acestă uimitoare eficacitate a ei? De ce lumea este, în esență, de natură matematică?. Ce îi deosebește pe marii savanți de ceilalți oameni de știință nu sunt doar succesele, dar și eșecurile. Charles Darwin, Lord Kelvin, Linus Pauling, Fred Hoyle și Albert Einstein au comis, nu simple erori, ci "gafe strălucite", care au dus la cunoașterea de noi perspective ale
Mario Livio () [Corola-website/Science/336387_a_337716]
-
Pauling, Fred Hoyle și Albert Einstein au comis, nu simple erori, ci "gafe strălucite", care au dus la cunoașterea de noi perspective ale lumii. Cartea lui Mario Livio dezvăluie momente critice din istoria științei și ne apropie de figurile marilor savanți - oameni, și ei, supuși fatalmente greșelii. "„În pofida gafelor, și poate chiar datorită lor, cele cinci personalități pe care le-am urmărit și prezentat în această carte nu numai că au revoluționat domeniile lor științifice, dar sunt și autorii unor creații
Mario Livio () [Corola-website/Science/336387_a_337716]
-
și membru corespondent al "Société linnéenne de Normandie". Gillet s-a interesat în acest context cu interes deosebit pentru ciuperci cu lamele, interesându-se în special pentru diviziunea "Discomycetes" (astăzi subdiviziune a diviziunii "Ascomycota)" și familia "Clavariaceae". În anul 1876 savantul a promovat "Tubaria", inițial catalogat de către micologul britanic Worthington George Smith (1835-1917) subgen al genului "Agaricus", la statutul de gen independent, mai departe și genul "Microglossum" (1879). Gillet a continuat să scrie cu mare succes opere micologice științifice și populare
Claude Casimir Gillet () [Corola-website/Science/336574_a_337903]
-
păstrat postul de bibliotecar, în care i-a succedat lui Fronton du Duc (1623), și și-a dedicat restul vieții sale realizării operei sale principale, "Dogmata theologica". El a murit la Paris. El a fost unul dintre cei mai străluciți savanți încă de la vârsta studenției. Îngrijind și îmbunătățind lucrările cronologice ale lui Joseph Justus Scaliger, el a publicat în 1627 un "Opus de doctrina temporum", care a fost retipărit de multe ori. Un rezumat al acestei lucrări, "Rationarium temporum", a fost
Denis Pétau () [Corola-website/Science/336689_a_338018]