6,791 matches
-
mai mare sau mai mică. În această perspectivă se poate înțelege una dintre limitele importante ale structuralismului în varianta sa franceză: el a considerat doar sistemele statice, care se reproduc în timp, și nu cele dinamice, evolutive. Într-un sistem static evident, evenimentul nu are nici o influență asupra structurii. Nu acesta este însă cazul sistemelor evolutive. Capitolul 15 EVOLUȚIE SAU PROGRES?tc "Capitolul 15 EVOLUȚIE SAU PROGRES?" Câteva precizări conceptualetc " Câteva precizări conceptuale" Există mai multe concepte care se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și evoluție" Dacă ideea de istorie este mai veche, cea de progres și, în special, cea de evoluție sunt mult mai noi. Ideea de istorie a fost generată de perceperea variațiilor semnificative în timp a comunităților umane. Chiar comunitățile stabile (statice) au avut o origine. Din această cauză se pare că nu există comunitate umană care să nu aibă conștiința cel puțin a originii sale. Miturile originii, atât de frecvente în conștiința societăților arhaice, reprezintă prima formă a conștiinței istorice. Odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realitatea prezentă) și să spere că viitorul îi va aduce îmbunătățiri fundamentale pentru a formula ideea de progres. Este nevoie totodată să existe ideea unei procesualități. Atitudinile utopice sunt foarte vechi. Utopia nu este caracterizată printr-o viziune progresivă, ci statică asupra societății. Structura sa este complet atemporală. Pe de o parte, avem realitatea trecută și cea actuală care din foarte multe puncte de vedere sunt insatisfăcătoare. Pe de altă parte, avem un model ideal de organizare socială care este net
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bază. Omenirea în ansamblul ei devine unitate a istoriei. Ea a progresat treptat de la sălbăticie la civilizație. Instrumentul progresului său este rațiunea. Filosofia secolului al XVIII-lea avea chiar asupra rațiunii o viziune distinctivă. Imaginea antică asupra rațiunii era una statică. Modelul ei preferat era înțelepciunea morală. Omul poate fi rațional sau nu. A fi rațional înseamnă a gândi corect. Viziunea antică asupra cunoașterii era, în consecință, complet statică, de tipul totul-sau-nimic. Modelul rațiunii înfilosofia secolului al XVIII-lea devine știința
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
chiar asupra rațiunii o viziune distinctivă. Imaginea antică asupra rațiunii era una statică. Modelul ei preferat era înțelepciunea morală. Omul poate fi rațional sau nu. A fi rațional înseamnă a gândi corect. Viziunea antică asupra cunoașterii era, în consecință, complet statică, de tipul totul-sau-nimic. Modelul rațiunii înfilosofia secolului al XVIII-lea devine știința, cu caracteristica sa de cumulare treptată, în timp, evolutivă. Rațiunea umană nu este dată, ci ea sporește neîntrerupt, prin cumulări care cer timp. Științele naturii reprezentau un nou
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai redusă. Este semnificativ și faptul că unele studii recomandă finanțarea investițiilor firmelor preponderent din Împrumuturi, deoarece costul efectiv al acestor resurse ar fi mai redus față de acela al capitalurilor proprii datorită deductibilității fiscale a dobânzilor. Potrivit ipotezei de compensare statică, structura financiară optimă corespunde unui grad de Îndatorare aflat la egalitatea valorii prezente a beneficiilor fiscale rezultate din deductibilitatea dobânzilor cu mărimea prezentă a costurilor de faliment și agent. Spre deosebire, În teoria ordinii de selecție nu se regăsește definită
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
solicită o remunerare cât mai redusă a capitalurilor lor. Acest lucru se poate concretiza prin realizarea unui raport optim Între cele două mari 199 categorii de capitaluri (proprii și de Împrumut), constatare exprimată cel mai pregnant În ipoteza de compensare statică, ea fiind evidențiată și În teoria ordinii de selecție din perspectiva riscului financiar majorat pe măsura creșterii Îndatorării Întreprinderii. Totodată, se poate admite că rentabilitatea solicitată pentru deținerea de acțiuni (capitaluri proprii) poate fi mai ridicată decât cea a capitalurilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
rentabilității solicitate de furnizorii de capitaluri se află În relație directă cu gradul de risc al investițiilor agreat de acționari și creditori, reprezentând un punct de divergență al teoriilor alternative privind structura financiară. Așa de pildă, spre deosebire de ipoteza de compensare statică, teoria ordinii de selecție admite că rata rentabilității solicitată de Împrumutători este superioară ratei de rentabilitate solicitată de acționarii existenți ai firmei urmare a primei de risc Încorporată În mărimea acesteia ce este datorată, În mare măsură, costurilor de agent
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a muri pentru celălalt, pentru a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și prin celălalt. în contrast cu identitatea statică centrată pe ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii, a călătorului spiritual care, abandonînd mărcile identității statice, tinde spre acea completitudine echivalentă cu trecerea la limită a persoanei, atrasă de plenitudinea, liberă de condiționări, a divinului. în cazul religios, tema întîlnirii cu celălalt se pune simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
argumente religioase. și mai important e faptul că dominate de atmosfera pluralistă societățile occidentale pot oferi un bun teren pentru ca persoana umană să se pună la încercare față de exigențele propriu-zis spirituale ale diversității. Atenția față de semenul diferit, tensiunea dintre identitatea statică și cea dinamică a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot căpăta un profil acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui nu are ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana umană mobilizează, dimpotrivă, cunoașterea spre Unitatea de dincolo de lume. Fiecare persoană e menită, în această concepție, să depășească iluzia de a fi un centru static, obiectivat, e îndemnată să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea și creativitatea persoanei pe care Cusanus le gîndește cu o îndrăzneală foarte modernă aici se investesc, aici își găsesc cîmpul de dezvoltare nelimitată : în dialogul propriei perspective cu Privirea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contrariilor, fără ca posibilitățile ei să fie antrenate, ele înseși, într-un proces de trecere la limită. Simpla caracterizare prin negații a transcendenței riscă să mai adauge un capitol (strălucit) la gîndirea prin dihotomii care sortează realul în mod disjunctiv și static, întreținînd, după expresia lui Andrei Pleșu, bomba cu ceas a unui sistem fără aromă intelectuală sau teologală. Căutînd să formuleze experiența isihastă a participării la divin, Grigore Palama declară insuficiența demersului negativ în măsura în care el rămîne schemă rațională : știm că intelectul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
insuficiența demersului negativ în măsura în care el rămîne schemă rațională : știm că intelectul înțelege negreșit ceea ce teologia negativă neagă. Prin ea coborîm, nu urcăm spre misterul ultim. Dacă e să spioneze acest mister, gîndirea trebuie să renunțe la confortul clasificărilor disjunctive și statice, după ce le va fi asimilat, desigur, beneficiul cognitiv. Ea devine cu atît mai adecvată față de subiectul de care se ocupă cu cît îi înțelege mai riguros de neînțelesul, de-necuprinsul (incomprehensibilitatea), care se revarsă peste inteligibil. Peste, în sensul că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privește dualismul ca etapă necesară, ca pas pregătitor pentru întîlnirea cu libertatea apofatică a divinului. Etajînd realul într-o ordine fără fisură al cărei supremum e Unul, monismul sistematic poate fi tot atît de odihnitor pentru rațiune ca și dihotomiile statice. Dar el riscă să rateze ruptura de nivel între creat și increat, să instaleze, între Principiu și manifestare, o molcomă continuitate, prăpăstii ușor de trecut, imposibile identități. El riscă să fie de două ori nerealist. întîi inadecvat față de majestatea Unului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este atât de „simplu” ca cel în legătură cu o boală organică, pentru care se poate defini un început și un sfârșit. In tulburările psihologice există o serie de parametri care trebuie înțeleși, reperați și acceptați: - fluctuația intensității bolii (tulburările nu sunt statice); - progresele oscilante, mai ales la debut; - fenomenul normal al recăderilor, mai mult sau mai puțin importante; - perioade de stagnare a progreselor; - alte momente în care progresele se realizează ușor și rapid. Vindecarea ca urmare a unui tratament prin TCC înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
senzitivo-motorie cât și cea autonomă, cu atrofia mușchilor interosoși și retracția aponevrozelor și tendoanelor, apariția degetelor în flexie (degete “în ciocan”), scurtarea și lățirea piciorului, boltă plantară prăbușită astfel încât piciorul devine plat și orientat în afară, fiind prezente tulburări de statică osoasă. Piciorul este roșu, cu edem pe fața dorsală și treimea inferioară a gambelor și pot apare tulburări trofice cutanate, ulcerații tegumentare datorită apariției zonelor de presiune nefiziologice. Aceste soluții de continuitate se pot suprainfecta cu germeni patogeni. Radiologic se
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
suplini calculatorul, rolul profesorului rămâne primordial. Asigură modernizarea actului didactic, Încurajează inovația didactică. Poate atrage elevul către studiul științelor biologice; astfel, sistemul AeL trebuie privit ca un material didactic eficient, caz În care, În loc să utilizăm planșele, mulajele, desenele, care sunt statice, se utilizează animația și simulările; biologia, ca și fizica sau chimia, este o disciplină care nu se poate realiza fără o parte practică bine organizată; de multe ori, această parte este greu de realizat În lecția tradițională, din cauza lipsei de
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
sălii de grupă pe zone/sectoare/arii (precum: ”Biblioteca”, ”Arta”, ”Construcții”etc), spații care Încurajeză copiii În jocurile și activitățile libere să se desfășoare În mod natural. 2. Desfășurarea activităților din grădinițe Într un mod echilibrat În ceea ce privește raportul Între activitățile statice și cele de mișcare. Uneori, se Întâmplă să nu fie Încurajată atmosfera de joc, care este activitatea de bază a preșcolarului și care l-ar integra mult mai repede În atmosfera lucrului În grupă. 3. Formele de organizare a activității
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
panel (1995-1997), lucrarea de față, susține că excluziunea multidimensională (identificată prin analiză cluster pe diferite variabile - locuire, bunuri de lungă durată, educație, participare pe piața muncii) este mai bine prezisă dacă privim indivizii longitudinal decât dacă utilizăm doar o perspectivă statică (folosind anchete transversale). Mai mult decât atât, relația slabă dintre sărăcie și excluziune se datorează în principal perioadei „prinse” de către date, devenind mai puternică pe măsură ce lărgim intervalul de observație. Introducere Cele două teme abordate în studiul de față sunt probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai slabă dacă suprapunem simultan mai multe dimensiuni ale excluziunii cu „sărăcia”. Creșterea volumului de date-panel la nivel mondial (și implicit al analizelor ce le utilizează) a permis relevarea unui răspuns potențial la problema semnalată: studiile ce măsurau sărăcia erau „statice” (surprinzând realitatea doar la un moment dat) și din această cauză puteau genera concluzii eronate. În studiile transversale, chiar dacă ratele sărăciei sunt prezentate în dinamică (de-a lungul anilor), nu știm în ce măsură observăm aceiași săraci de la an la an și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
panel survey data (1995-1997), tries to demonstrate that poverty and social exclusion (in different aspects - housing, durable ownership, education, and labor market participation) are better predicted if we monitor the individuals on longer time intervals than if we adopt a static perspective (based on cross-sectional surveys). Moreover, the weak relationship between them is mainly due to the period the data covers, becoming clearer as we enlarge the observation time. Primit la redacție: iunie 2005 ANEXĂ Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Diferența
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
OSA - Working paper WP 2000, 4. Hulme, David; Moore, Karen; Shepherd, Andrew. (2001). Chronic poverty: Meaning and analytical framework. Chronic Poverty Research Centre Working Paper, 2. Jeandidier, Bruno; Kop, Jean-Luc. (1998). The convergence between different measures of poverty in a static versus dynamic perspective. An empirical illustration in France. In Hans-Jurgen Andreb. Empirical Poverty Research in a Comparative Perspective. Edited by Aldershat, Hampshire: Ashgate Publishing Ltd McKay, Andrew; Lawson David. (2002). Chronic poverty: A review of current quantitative evidence. Chronic Poverty
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prelucrarea limbajului natural. g. Tehnologia multimedia prevede reprezentarea în ansamblu a diferitelor tipuri de date<footnote A. Tudose, Sisteme multimedia, Editura Moldavia, Bacău, 1999. footnote>. Multimedia înseamnă utilizarea calculatorului electronic pentru prezentarea informațiilor prin combinarea de texte, grafice, sunete, imagini statice, animate sau video, folosind instrumente care permit utilizatorului să navigheze, să interacționeze, să creeze și să comunice. Această definiție cuprinde cele patru componente importante ale multimediei: calculatorul electronic, legăturile între documente, numite link-uri, instrumente de navigare și metode de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
care definește cât mai fidel, reproduce modelul intern de reprezentare, obiectul pe care îl reprezintă. Precizia depinde de zona de memorie afectată datei. Ea poate fi simplă precizie sau dublă precizie; valoarea inițială; modul de alocare a memoriei pe parcursul prelucrării (static, dinamic). Valorile datei pot fi precizate prin enumerare sau printr-o proprietate comună și pot fi numere, valori logice, șiruri de caractere. În funcție de valoare, datele se clasifică în: date variabile (variabile) - date care pe tot parcursul procesului de prelucrare pot
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]