6,816 matches
-
de acțiune pe scena politică. Printre oamenii de știință ce s-au ocupat cu studiul istoriei contemporane italiene, în general, și al sistemului parlamentar, în special, nu există unanimitate cu privire la natura pozitivă a stabilității partidelor politice. Partidele politice italiene au subscris la capacitatea de a reînnoi sistemul democrației parlamentare în ultimele decenii. E. Țările scandinave și Olanda. Scandinavia este vechiul nume latin utilizat pentru a indica o vastă zonă cuprinzând teritoriile Danemarcei, Norvegiei și Suediei. Finlanda și Islanda nu erau în
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
28. 31 Parlamentul englez își are originile în anglo-saxonul witenagement: în 1066 William de Normandia a introdus un sistem feudal bazat pe Consiliul seniorilor feudali și baronilor, sistem care se află la baza ratificării legilor. În anul 1215 baronii au subscris la Magna Carta, prin care s-a stabilit că regele nu are dreptul să pretindă taxe (cu excepția celor feudale), fără aprobarea Consiliului regal, care încet s-a transformat în Parlament S.B. Chrimes, English Cosntitutional History, Oxford University Press, Londra, New York
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
conducătorilor, statului) În promovarea propriilor interese de maximizare a utilității. Explicația este teleologică, dar la nivelul acțiunii individuale a anumitor actori (conducătorilor politici) și nu la nivelul societal general (funcționalistă). 6. Construcția contractuală și instituțională a relațiilor sociale. Autorii care subscriu paradigmei noii economii instituționale sunt interesați de aranjamentele contractuale formale ce guvernează tranzacțiile economice, În special cele care manifestă un grad ridicat de dependență mutuală non-trivială, adică cele În care există o investiție specifică relației respective. În termeni sociologici, acești
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
capital diversificată. Autorii introduc termenul de „proprietate difuză” exprimată atunci când există o diversitate având ponderi relativ egale a intereselor financiare (și deci a scopurilor) actorilor constitutivi. Pentru cei doi autori Însă, actorii constitutivi sunt doar deținătorii de capital: acționari ce subscriu capital, acționari interni (manageri) și creditori, revendicările asupra „proprietății” fiind Împărțite doar Între acești actori. Forța de muncă, comunitatea sunt omise În analiză Între grupurile ce ar avea „investiții” În organizație Întrucât autorii consideră că aceștia Își tranzacționează aportul la
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
managerială. Nu În ultimul rând, scăderea influenței acționarilor ca furnizori de capital, pentru dezvoltarea afacerilor, așa cum prevede teoria economică clasică, explică diminuarea controlului deținut de aceștia. Pentru finanțarea activităților și dezvoltare, companiile se bazează Într-o mică măsură pe capitalul subscris de către acționari, și mai cu seamă pe capitalul obținut din vânzări și credite bancare. Rolul atribuit de teoria economică clasică deținătorilor privați de capital - de investitori ce Își asumă riscuri financiare - este tot mai puțin vizibil În economia reală. Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale (adoptând, de exemplu, un comportament prosocial) dând astfel posibilitatea celuilalt să reciprocheze și să-și manifeste credibilitatea, consolidând relația socială. Astfel, rețelele sunt depozitarele resurselor sociale produse de actori și permit capitalizarea și mobilizarea lor În sprijinul acțiunii intenționale. Subscriind diferenței sesizate de Lin, am putea spune că rețelele sociale sunt rezultatul macrosocial al investițiilor sociale ale actorilor, În timp ce capitalul social este beneficiul obținut de aceștia de pe urma propriilor investiții. Resursele implicate În rețele sociale Îmbunătățesc rezultatele acțiunilor actorilor În special
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
alienare. Între 1974 și 1979 ține cronica literară la revista „Flacăra”, ulterior la „Vatra”. A mai colaborat la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Familia”, „România literară”, „Tomis”, „Euresis” ș.a. Prima carte, Semnele realului, îi apare în 1981. Modalitatea critică la care subscrie M. se poate desprinde mai degrabă din cronici decât din articolele sale programatice. Nici nu e de mirare, de vreme ce autorul se arată mefient față de tehnicizarea excesivă a criticii românești din anii ‘70-’80. Totuși, această mefiență nu provine din inadaptare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
Arhivele Naționale, studiată de mine încă din 1994, se regăsește în dosarul Primăriei Iași adresa 23789/13 oct. 1920, însoțită de planurile casei, prin care "Institutul de Arte Grafice și Editură - Librărie și Papetărie - Viața Românească, Societate Anonimă cu capital subscris de 20 milioane lei, Str. V. Alecsandri nr. 3 (numărul străzii a variat în funcție de planurile urbanistice de la 3 la 6 și 10), Tel. Iași nr. 421, cu trei sucursale în București (Calea Victoriei 37; Str. Lipscani 88; Matei Millo 6) Tel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
angajați, familie etc. Această putere implică responsabilitate și trebuie folosită cu grijă. Este adevărat că nu întotdeauna relația etică-profit este una lină, fără asperități, dar managerul trebuie să găsească modul de înțelegere și respectare a puterii pe care o are. Subscriem celor șase sugestii formulate de P. Benson<footnote Benson, P., Marketing. Management, Irwin, Homewood, Illinois, 1985. footnote> și colaboratorii săi pentru a ajuta un manager etic să rămână pe această cale, și anume: să ai bani de buzunar și cheltuieli
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
SNC etc.); domenii de activitate, de bază și auxiliare, dimensiunea acestora și evoluțiile ulterioare; principalele produse conținute în profilul de bază și cel auxiliar, pe structură cantitativă și calitativă; segmentul de piață acoperit, posibilități de dezvoltare în viitor; capitalul social (subscris și vărsat), modificări în timp ale capitalului social, structura acționariatului; suprafața de teren ocupată (schiță) și forma de proprietate, posibilități de dezvoltare în viitor (de extindere). 2) Analiza diagnostic Are ca principal scop evaluarea la zi a societății comerciale, evoluția
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
rezultatele obținute; intercondiționări între trecut, prezent și viitor etc. Creșterile de capital reprezintă o finanțare prin fonduri proprii, dar aduse din afara întreprinderii, de asociații organizației respective. Această creștere se poate realiza prin: creșterea capitalului în numerar (emisiuni de noi acțiuni subscrise în numerar, care asigură lichidități suplimentare); creșterea capitalului ca urmare a operațiunilor de fuziune, absorbție sau ofertă publică de schimb (capitalul permanent și imobilizările cresc deoarece fuziunile și restructurările sunt făcute, în principal, prin aport în natură); creșterea capitalului prin
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
rezultatele obținute; intercondiționări între trecut, prezent și viitor etc. Creșterile de capital reprezintă o finanțare prin fonduri proprii, dar aduse din afara întreprinderii, de asociații organizației respective. Această creștere se poate realiza prin: creșterea capitalului în numerar (emisiuni de noi acțiuni subscrise în numerar, care asigură lichidități suplimentare); creșterea capitalului ca urmare a operațiunilor de fuziune, absorbție sau ofertă publică de schimb (capitalul permanent și imobilizările cresc deoarece fuziunile și restructurările sunt făcute, în principal, prin aport în natură); creșterea capitalului prin
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
dintre planurile de realitate care intră în cadru. Modelul proxim poate fi Mircea Eliade. În Un începător dotat motivul manuscrisului găsit funcționează ca pretext pentru introducerea unor considerații despre SF, precum și a unor embrioni narativi subsumați genului. Noapte bună, Sofia subscrie la vechea interogație privind diferența dintre viață și vis. SCRIERI: Lovituri din umbră, București, 1967; Vocile vikingilor, București, 1970; Incursiuni în literatura de azi, București, 1971; Sfera, București, 1973; Zaharia Stancu, București, 1974; Dispariția unui contabil, Cluj-Napoca, 1977; Patria și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
procesul dezvoltării și al învățării se stabilesc relații dinamice complexe, care nu pot fi cuprinse într-o formă unică, și că „zona proximei dezvoltări” este accesibilă copilului numai în „contextul unui mediu social favorabil integrării” debilului mintal; h) la aceasta subscrie și Pantelimon Golu (1985, pag. 30) care precizează rolul învățării „care devine suport și mecanism al faptului de învățare în fapt de conștiință (de interiorizare) și implicit de dezvoltare”. În concluzie, majoritatea specialiștilor indică pentru toate categoriile de debilitate mintală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Pământului și Steaua Zimbrului, delimitează simbolic o vatră a spiritualității românești, un spațiu al „genezelor”, alcătuind un sistem poetico-filosofic articulat, ale cărui axe de referință sunt folclorul și istoria. În articolul Mitologia românească, inclus în volumul Din spumele mării. A. subscrie la interpretarea pe care Mircea Eliade o dă Mioriței, în care se regăsește „cheia” propriului poem dramatic: „Este vorba de o nouă creație religioasă, proprie sud-estului european, pe care noi am numit-o «creștinism cosmic» pentru că, pe de o parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
tratează toți cetățenii ca liberi și egali, în sensul de a le oferi temeiuri ale autorității sale care "să încorporeze o idee despre ceea ce constituie o exercitare dreaptă a puterii coercitive" și la care, la modul ideal, toți să poată subscrie în mod liber și rațional. Iar filosofia politică, în măsura în care este obligată să răspundă exigențelor modernității, nu poate să ignore sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Altfel spus, în condițiile modernității, filosofia politică nu poate să nu
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de care vorbim înțeleg să se devoteze în forme dintre cele mai diferite, dar pe cât le este posibil în afara cadrelor și directivelor culturii oficiale. Ei gândesc și în perspectiva viitorului, știu să continue tradițiile românești pozitive, reale (nu inventate), nu subscriu la doctrina oficială a protocronismului și trec, ori de câte ori au ocazia, dincolo de normativele ideologiei și ale propagandei de partid. 3. Cultura română neînregimentată pe care o putem defini de tip umanist, liberal și pluralist nu pune neapărat în discuție ordinea socială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ordini oficiale devenită conservator-opresivă. Toate acestea sunt binecunoscute, deși Virgil Nemoianu le încadrează, informat și cu claritate, într-un sistem coerent de explicații. Contribuția reală a studiului său pare a sta însă în altă parte. Se afirmă teza (la care subscriu integral) că literatura este totdeauna și intrinsec reacționară (pp. 22, 23). Dar în ce sens? în sensul opoziției față de orice sistem rigid, fie el de dreapta sau de stânga (p. 21). Literatura este totdeauna în opoziție, în disidență, în exil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
noastră politologică nu este posibilă. Dar cum spunea încă de la 1840 M. Kogălniceanu (și încă foarte bine), în prefața de la Dacia literară: Traducțiile nu fac o literatură. Că se traduce Karl Popper, Fr. Furet și mulți, mulți alții, este admirabil. Subscriem integral la această acțiune editorială. Ceea ce nu ne scutește, nu ne dispensează am spune: ne obligă chiar, într-un anume sens să tindem și spre propria noastră reflecție politologică. Românească doar în sensul că se formează și este formulată în cadrul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
are un caracter doar teoretic. Reapare, deci, și la Dan Pavel cu distanțarea lucidă corespunzătoare ideea celor două Românii, în alb și negru, eroi și bestii etc. Soluția Michnik este cea îmbrățișată: înțelegerea, concilierea și iertarea. Cu atât mai mult subscrie în continuare și autorul român , cu cât cei ce n-au luptat sub comunism n-au dreptul moral să fie rigizi, intoleranți, rigoriști, azi. Există totuși persoane care n-au luptat niciodată pentru libertate sau valori morale sub comunism, dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este foarte combativă: Prin urmare, cartea mea este o declarație de război. Prin urmare, la luptă ! împotriva răului, deoarece prețul păcii nu poate fi distrugerea noastră morală. Nuanța retorică se face și ea simțită. Este aproape inutil de adăugat că subscriem integral la acest să recunoaștem: surprinzător militantism etic. în plan teoretic, Dan Pavel a câștigat, în modesta noastră persoană... măcar un singur suflet. Ne îndoim însă profund că s ar mulțumi doar cu acest mic succes. Mai mult decât de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la parametrii universali. Teza, știm bine, este profund nepopulară, deoarece ea pune în lumină nu puține complexe și cauzalități vinovate, în genere ocultate. Cu atât mai mare este meritul lui Ion Vartic, autorul unui tăios și excelent articol (la care subscriem integral): Et in Liliput ego! Ideea sa centrală pune problema în termenii ei fundamentali și fără mănuși: în momentul de faț ă, criza financiară și morală a culturii române se manifestă în neputința noastră de a concretiza și finaliza mari
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Au existat, în sfârșit, reviste de studii românești editate în străinătate, toate de bun nivel: International Journal of Romanian Studies (Sorin Alexandrescu), Dialogue (Jean Lacroix), Miorița (Charles Carlton). Ce-am făcut pentru a le sprijini? Câte abonamente din țară am subscris? Preocuparea sub Ceaușescu era doar de a le controla și a sili să contribuie la cultul personalității. Cu o astfel de mentalitate primitivă mari progrese nu vom înregistra niciodată. Fundația Cultura Română ar putea avea în vedere și astfel de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
locurile natale încă din adolescență, legătura cu intelectualii provinciei s-a menținut în permanență. Nu doar corespondența bogată păstrată în arhivele Academiei Române sunt o dovadă în acest sens, ci și susținerea pe care istoricul a acordat-o celor ce au subscris la concepțiile sale despre cultura națională 28. Pe de altă parte, nu putem contesta faptul că pentru unii autori, colaborarea la ziarul Neamul Românesc și plasarea în grațiile cărturarului a reprezentat cel puțin o speranță de lansare, de pătrundere în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
argint cu cheltuiala acestuia din urmă, în anul 2007 (figura 31), cât si cele două medalii ale Spitalului de Recuperare (fig 32unifață și 33av și 33rv). Subliniem și aici, așa după cum am făcut-o de câte ori am avut ocazia, că nu subscriem și nu vom subscrie niciodată obiceiului asocierii numelui inițiatorilor unor medalii cu cel al personalităților de pe acestea sau cu al artiștilor medalieri. Obiceiul a fost practicat inițial de unele persoane care au susținut material realizarea de medalii. În ultimul timp
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]