6,630 matches
-
Punctajul final la sărituri în libertate este dat de suma notelor de │ │la puntele C și D. 4.4. Proba Dresaj, progresie dresaj 1 (Anexă nr. 3 și Anexă nr. 5). Se punctează mersurile (franchețea și regularitatea), impulsia, │ │ elasticitatea, suplețea, supunerea, lejeritatea trenului anterior. │ │ Sistem de punctare de la 5 - 1 (se regăsește înscris pe fișa de │ │ dresaj). Notă finală se exprimă pe scală 10-1 și reflectă procentajul│ │ realizat din maximul posibil (100% = 10) │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Obligatoriu se vor susține probele: 5.1. Proba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182138_a_183467]
-
da notă. Punctajul final la sărituri în libertate este dat de suma notelor │ │de la puntele C și D 5.3. Proba de obstacole (5 obstacole de 70 - 110 cm, izolate, │ │3 staționate și 2 oxere). A. Se apreciază docilitatea calului, supunerea la comenzi modul de │ │abordare a obstacolului, stilul de săritură și se punctează pe o │ │scară de valori de la 5 la 1, rezultând notă. │ │Parcursul se realizează în ordine crescătoare a înălțimii │ │obstacolului, si se ia în considerare punctajul obținut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182138_a_183467]
-
Între 1'19"1/10-1'20" │ 3 Între 1'20"1/10-1'21" │ 2 7. Cal de Sport 7.1. Proba de obstacole (5 obstacole de 70 - 110 cm, izolate, │ │3 staționate și 2 oxere). │ ├───────────────────────────────────��──────────────────────────────────┤ │ A. Se apreciază docilitatea calului, supunerea la comenzi modul de │ │abordare a obstacolului, stilul de săritură și se punctează pe o │ │scară de valori de la 5 la 1, rezultând notă. │ │Parcursul se realizează în ordine crescătoare a înălțimii obstacolului│ │și se ia în considerare punctajul obținut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182138_a_183467]
-
notă. Punctajul final la sărituri în libertate este dat de suma notelor │ │de la puntele C și D. 7.3. Proba dresaj, progresie dresaj 1 (Anexă nr. 3 și Anexă nr. 5). Se punctează mersurile (franchețea și regularitatea), impulsia, │ │elasticitatea, suplețea, supunerea, lejeritatea trenului anterior. │ │Sistem de punctare de la 5 - 1 (se regăsește înscris pe fișa de │ │dresaj). Proba de tracțiune, înhămare în doi, pe 10 km cu 800 kg │Puncte │ │greutate tractata. Între 42'01"-44' │ 9 Între 44'01"-46
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182138_a_183467]
-
și 44' │ 8 Între 44'01" și 46' │ 7 Între 46'01" și 48' │ 6 Între 48'01" și 50' │ 5 Între 50'01" și 52' │ 4 Între 52'01" și 54' │ 3 Proba de călărie agrement Se apreciază docilitatea, supunerea la comenzi, lejeritatea mersurilor│ │sub să, schimbarea alurilor. Distanță pe care urmează să fie susținute│ │probele de calificare, rămâne la aprecierea comisiei, dar nu mai mare │ │de 300 m. Nu se cronometrează. (3) Pentru cabalinele de rasă importate, aprecierea capacității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182138_a_183467]
-
de │ │ordine în registrul comerțului/registrul societăților agricole/registrul asociațiilor și fundațiilor/alte │ │registre .......................................................... (după caz). │ │ │ │ PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII Admite planul de reorganizare a activității debitorului ...................... propus de ......................; Dispune convocarea adunării creditorilor și debitorului la data de ................ în vederea supunerii planului│ │la vot; Dispune convocarea la ședința de votare a planului a debitorului și a administratorului judiciar, │ │ Dispune publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență și în doua ziare cu larga răspândire a unui anunț │ │referitor la propunerea planului, cu indicarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179292_a_180621]
-
și mai eteric. Legitimitatea guvernului Statele Unite ale Americii este, În cel mai bun caz, bazată Încă pe noțiunea convențională de control asupra unui teritoriu, dreptul de a taxa și cel de a exercita forța, dacă este necesar, pentru a asigura supunerea față de legile sale. Uniunea Europeană nu se bucure de nici una dintre prerogativele convenționale ale statelor. Legitimitatea sa se bazează În mod exclusiv pe Încrederea continuă pe bunăvoința membrilor care o formează și pe tratatele și directivele - și În curând pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ale Americii de Uniunea Europeană și mai vechiul vis american de noul vis Împărtășit de majoritatea europenilor. Cui Îi datorăm În ultimă instanță loialitate? Unde rezidă autoritatea În lumea globalizată? Statele Unite ale Americii se reîntorc la o epoca anterioară În care supunerea este datorată statului-națiune, iar autoritatea finală este deținută de guvernul suveran. Statul conferă totalitatea drepturilor cetățenilor și determină rolul națiunii În comunitatea internațională. Nu există o autoritate superioară. În interiorul statului-națiune, oamenilor li se acordă drepturi civile, politice și sociale, care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu ne apare doar ca distrugător politic, sau nu numai politic, ci ca o forță ce invadează cu cea mai mare brutalitate tocmai în zona cea mai puțin controlabilă a ființei umane dragostea. Forța politică totalitară nu se mulțumește cu supunerea fizică, și nici măcar cu cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care și le ia sînt, doamne
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
circulație. Și cum "somnul rațiunii zămislește monștri", transferul din real în imaginar, în oniric se produce pe neobservate, "binevoitorii" vecini de bloc ai profesorului devenind creaturi suprarealiste, întruchipări grotești ale fricii funciare, ale spaimelor acumulate pe traiectoriile unei vieți de supunere lașă, de compromisuri și alinieri obediente. Sub agresiunea acestor făpturi goyești, viața de familie a profesorului devine un infern, iar, iar ființa lui e supusă unei devastări catastrofale. Peste toate acestea, piesa lui Const. Popa, în întregul ei, e o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
asupra integrității teritoriale a Moldovei, cu consecințe negative de ordin economic și politic. Cea de a doua amputare a teritoriului Țării Moldovei s-a produs în urma expediției victorioase a sultanului Soliman (Suleyman) Magnificul, din august-septembrie 1538. Pentru a-și asigura supunerea principatului și sub pretextul curmării vechilor „gâlceve” de hotar, Soliman a rășluit din teritoriul Moldovei o parte din sud, cunoscută sub numele de Bugeac, alcătuind noua raia a Tighinei (Bender). Hotarul țării a fost astfel strămutat de la satul Sălcuța, pe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
partizanilor ce sunt în contra crucii Domnului, iar Noi ne făgăduim ca pe acea vreme s-o întreținem cu bani din Visteria Noastră, asemenea ne va ajuta cu prețioasele sale sfaturi despre urmările de acolo și să fie sub protecțiunea și supunerea maiestății noastre imperiale și ai moștenitorilor noștri atât el, cât și urmașii lui. Art. III. Drept aceea, Noi, Marele Domn, Maiestatea Noastră Imperială, îl asigurăm și pentru moștenitorii tronului rusesc că noi nu vom avea dreptul să punem domn în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ai populației care au făcut această treabă, deși urmăreau scopuri patriotice înalte. 2.Că Parlamentul Republicii Moldovenești din Basarabia refuza printr-o întreagă serie de dispoziții și de acte determinate formal, într-o manieră hotărâtă, cu o stăruință încăpățânată, orice supunere politică față de România. 3.Că acest Parlament, „Sfatul Țării”, urma principiul că dreptul de a soluționa problema organizării politice definitive a Basarabiei va aparține în mod exclusiv Constituantei convocată în condiții normale în care va avea posibilitatea să funcționeze în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în sprijinul tezei sale anumite decizii, declarații și acte ale aceluiași „Sfat al Țării” a cărei legitimitate o contestă la nr. 1. 2. Că acelaș „Sfat al Țării” ar fi declinat în diverse reprize în mod formal orice idee de supunere politică față de România. Guvernul Regal nu cunoaște în ceea ce privește politica generală și poziția internațională a Basarabiei decât cele trei declarații făcute de „Sfatul Țării” la datele următoare: 2 Decembrie 1917 — Declarația de autonomie a Basarabiei; 24 Ianuarie 1918 — Declarația de independență
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe pământurile lor din Podolia, devenite în acest fel un azil pentru familiile nobile și princiare, după ce fusese timp îndelungat refugiu pentru popor. În curând legăturile care legau astfel Podolia de Moldova au devenit și mai unite: în 1682, în urma supunerii cazacilor, Sublima Poartă a conferit demnitatea de „Prinț domnitor al Ucrainei întregi de la Nistru până la Bug” principelui Moldovei Gheorghe Duca, precum mai târziu succesorului său Dumitru Cantacuzino, care au domnit în mod efectiv în Podolia, unde au fost construite palate princiare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și suprimarea sau limitarea incitațiilor au condus la sporirea veniturilor fiscale, acoperind astfel cel puțin parțial golul produs de reducerea cotelor de impozitare a societăților. Un aspect neobișnuit, demn de remarcat, În ceea ce privește impozitul pe profit l-a constituit, În Franța, supunerea la plată și a Întreprinderilor fără beneficii, respectiv cele cu pierderi, situație În care se aflau un număr Însemnat de Întreprinderi. S-a apreciat că pe această cale statul putea determina Întreprinderile să-și sporească eficiența activității, punând sub control
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscale, iar cel mai des invocate au În vedere, fie perspectiva plătitorului de impozite, fie pe cea a statului (Încasator de impozite), fie teoria economică, respectiv a finanțelor publice. Privită din perspectiva plătitorului de impozite, presiunea fiscală exprimă gradul de supunere a contribuabilului la suportarea sarcinii fiscale stabilite de lege. Chiar denumirea de presiune fiscală este de natură să sugereze că ea semnifică, pentru plătitor, o sarcină, o obligație. De aceea, mărimea presiunii fiscale arată ce parte procentuală din venitul care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
anchetele și/sau experimentele, el uită adesea de poziția de inferioritate a subiecților sau de faptul că el le aplică grila sa de lectură unor indivizi care au evoluat Într-un alt context și registru. El ignoră faptul că simpla supunere la un exercițiu poate fi asimilată cu o intruziune, cu o agresiune chiar. Că afișarea unei superiorități izvorând din stăpânirea unei metodologii poate crea un sentiment de dependență și de inferioritate. Câteva cuvinte despre practica observării. Se invocă adesea condiția
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
zis experiment al Învățării”, acționau În consecință la comanda unei autorități. Cercetătorul menționat făcea următoarea observație: „Voința extremă a adulților de a merge aproape oricât de departe sub comanda unei autorități este constatarea esențială a studiului” (p. 262). Noțiunilor de supunere și loialitate li se acordă o mare importanță În relația lor cu regulile promovate de societate. Robert B. Cialdini opina: „Comportamentul nostru are legătură cu un sentiment adânc Înrădăcinat al datoriei față de autoritate” (p. 260). Supunerea față de autoritate, dovedită profitabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
p. 262). Noțiunilor de supunere și loialitate li se acordă o mare importanță În relația lor cu regulile promovate de societate. Robert B. Cialdini opina: „Comportamentul nostru are legătură cu un sentiment adânc Înrădăcinat al datoriei față de autoritate” (p. 260). Supunerea față de autoritate, dovedită profitabilă de cele mai multe ori, ne face să ne dorim confortul obedienței automate. Dar există și excepții izbitoare, potrivnice, care vin În contradicție cu experiențele acumulate În timp. Profesioniștii tehnicii convingerii caută să creeze aparența autorității pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dat o cinste secundară Fiului, punându-L de-a dreapta, ci să cugete mai degrabă aceasta: Trebuia să fie cu adevărat la dreapta și să aibă un loc nebănuit de nici o micșorare, nu Tatăl, ci mai degrabă Fiul, pentru deșertarea și supunerea de bunăvoie, încât să nu fie nesocotit de cei ce nu puteau înțelege taina referitoare la El. De aceea Tatăl nu poate fi socotit de-a dreapta, ca să se păstreze egalitatea Lui cu Fiul71“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de cult, de acțiune. Peste conținutul acestei libertăți doar conștiința omului rămîne stăpînă. Elaborarea sensurilor ultime ei îi revine. Religios sau nu, omul modernității tîrzii s-a obișnuit să-și construiască singur imaginea lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței. Supunerea față de o doctrină sau o tradiție, supunerea în genere a devenit o atitudine cel puțin neobișnuită, dacă nu chiar suspectă. Atitudinea critică, liberul examen, alegerea, inventivitatea : iată virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al zilelor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertăți doar conștiința omului rămîne stăpînă. Elaborarea sensurilor ultime ei îi revine. Religios sau nu, omul modernității tîrzii s-a obișnuit să-și construiască singur imaginea lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței. Supunerea față de o doctrină sau o tradiție, supunerea în genere a devenit o atitudine cel puțin neobișnuită, dacă nu chiar suspectă. Atitudinea critică, liberul examen, alegerea, inventivitatea : iată virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al zilelor noastre. Simone Weil concepea în L'Enracinement
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a mentalității și a culturii noastre. Această spaimă îl împinge cîteodată să-și potrivească prea supus mesajul după retorica drepturilor omului, a legii naturale, a intereselor colective 2, a dinamicii istorice. în anii '70 ai secolului trecut, Paul Ricur tematiza supunerea religiei în fața secularizării ca o temporalizare a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îi rezumă capacitatea de a se raporta, cognitiv și activ, la real, dar îi indică totodată limitările, parțialitatea, părtinirea inerentă a evaluărilor și a judecății, erorile de perspectivă. Mai mult, condiția de ființă-în lume se poate defini și ea prin supunerea la același regim perspectival. Atîta vreme cît omul se situează doar în sistemul de referință mundan, el rămîne punct, element, poziție în spațiul lumii, se raportează la alte puncte, elemente, poziții din acest spațiu și, ca atare, nu poate produce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]