9,918 matches
-
în asemenea treburi și crezând că hatârul se măsoară cu paharul, dete rachiul de dușcă până la fund...” (C. Hogaș, 43), „După ce lepădă și a doua pereche de opinci, care se spărsese și acelea, luă legătura cu oscioarele...” (P.Ispirescu, 52); • temporală: „Malca, îmbărbătată de moș Nichifor, se suie în căruță și se culcă.” (I.Creangă, 102); • de condiție: „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de legitimă apărare.” (C.P., art. 44); • de concesie: „Nemulțumirile acestea crescuseră mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atare: „Lina, înzdrăvenită, golise cârciuma, trăsese obloanele la ferestre și acolo potrivise ospățul...” (E. Barbu, 109) În alte enunțuri, atributul descrie concomitent două sau mai multe caracteristici circumstanțiale; coexistă, cel mai frecvent, sensul de finalitate cu cel de condiție, circumstanța temporală cu cea cauzală: „O pătură groasă de întuneric greu îmi păru că se desprinde, că mi se ridica de pe suflet și de pe inima mea care, ușurată ca de sub lanțurile zgomotoase ale unei grele închisori, începe să bată în voie...” (C.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
definitivă a cauzei, mijloacele materiale de probă se păstrează de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată la care se găsește dosarul.” (C.P.P., art. 109) $compl. de agent$$, „Trebuie să plec astă-seară sau mâine.” (M. Isanos, 230) $circumstanțial temporal$$ „Învinuirea mincinoasă făcută prin denunț sau plângere... se pedepsește...” (C.P.) $circumstanțial instrumental$$ Coordonarea disjunctivă se desfășoară cel mai adesea între doi termeni, de diferite structuri (care pot fi aceleași - ambii termeni propoziționali, infrapropoziționali - sau nu), dar poate implica și mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Acești pași sunt interdependenți și se execută serial în ordinea indicată. Fără mecanismul de pipelining ar fi necesare trei perioade de tact per instrucțiune, dar procesul poate fi modificat pentru a acomoda o structură pipeline conform figurii 2.9. Evoluția temporală a instrucțiunilor din pipeline este evidențiată în figura 2.10. La fiecare ciclu de tact se execută o instrucțiune, astfel că factorul maxim de accelerare față de procesul de execuție serială a instrucțiunilor este N pentru pipeline de instrucțiuni cu N
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
se prezintă modul de lucru al procesoarelor VLIW. Figura 2.13 Procesor cu un cuvânt VLIW de două instrucțiuni Pentru simplitate, cuvântul VLIW cuprinde 2 instrucțiuni care controlează fiecare câte o cale de date. După cum se poate observa în desfășurarea temporală a conținutului cuvântului VLIW, în cazul în care compilatorul nu poate rezolva interdependențele dintre instrucțiuni sau căile de date sunt momentan ocupate, compilatorul poate introduce instrucțiuni nop (no operationă. Exemplu de procesor VLIW este procesorul digital de semnal (DSPĂ Texas
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
fig. 6.11Ă: Controller - supervizează activitatea pe magistrală Master - citește sau scrie date din/în cadrul Slave Slave - interfață ce permite accesul de către Master Figura 6.11 Structura unui sistem cu magistrală VME Standardul definește semnalele, nivelele de tensiune și desfășurarea temporală a transferurilor de date, ca și dimensiunile fizice ale plăcilor și conectoarelor. Dimensiunile posibile ale plăcilor compatibile VME sunt prezentate în figura 6.12. Capitolul 6 Elemente constructive electromecanice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 155 Figura 6
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
clasei I, dar este pregătit prin activități specifice încă de la grădiniță și pe parcursul primului an de școlarizare. Etapă pregătitoare cititului are ca obiective esențiale: elaborarea schemei corporale proprii și a partenerului, corectarea tulburărilor de lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo-motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv-motrice, de organizare și structurare spațio-temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și formarea abilităților implicate
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
enunțuri complete. Pentru a-l ajuta la înțelegerea conținutului textului și la perceperea logică a desfășurării acțiunilor, psihopedagogul poate apela la procedee intuitive. Se oferă elevilor imagini suport, care îl vor ajuta să povestească textul fragment cu fragment, respectând succesiunea temporală și logica desfășurării acțiunii din text. 5. Formularea ideii principale a fragmentului cu sprijin în întrebări și utilizând, daca este cazul, imagini. 6. Reîntregirea textului prin lectură integrală 7. Valorificarea conținutului instructiv-educativ al textului Parcurgerea acestor secvențe se realizează în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Ex: „Desenează norii sus”, „Desenează jos frunze căzute din copac”, „Desenează la stanga copilului un copac”. ¾ „CÂND SE ÎNTÂMPLĂ?” Observație: Acest joc se poate realiza urmărind verbalizarea de către elevi a unor aspecte privind: momentele zilei (dimineață, prânz, seara), zilele săptămânii, aspecte temporale (ieri, azi, mâine, poimâine etc). 46 Scop: Fixarea reprezentărilor de timp dimineață, prânz, seara prin legare de acțiuni reprezentative, cotidiene; exersarea deprinderilor de exprimare corectă în propoziții. Sarcina didactic\: Precizarea momentelor din timpul zilei în care se petrec diferite acțiuni
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
importante: suport în comunicare, sprijin în învățare; Folosite în anumite contexte instructiv terapeutice, aplicațiile I.A.O. pot ajuta elevii să-și corecteze vorbirea și scrierea, ortografia, pronunția, auzul fonematic, pot sprijini elevii cu disgrafie și dificultăți de orientare spațio temporală, pot educa concentrarea atenției, coordonarea oculo-manuală etc. Derulând în școala specială un proiect destinat copiilor seropozitivi, cu deficiență mintală și tulburări de limbaj, unul din scopurile noastre a fost cel de a le dezvolta limbajul scris-citit, domeniu în care majoritatea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
trecere peste obstacole, etc.); echilibrul static și dinamic; ritmul general. 3. Conduitele și structurile perceptiv-motrice: a) orientarea-organizarea-structurarea spațială: noțiuni de mărime, notiuni de formă, culoare și consistență, noțiuni de direcție și orientare în spațiu, noțiuni de mișcare; b) orientarea organizarea-structurarea temporală: noțiuni de ordine și succesiune, noțiuni de discriminare a duratei unei acțiuni, noțiuni de ritm și de succesiune în timp; c) relaxarea și autocontrolul mișcărilor: relaxarea globală, relaxarea segmentară, controlul mișcărilor, autocontrolul postural și al mișcărilor; d) relaxarea mișcărilor/activității
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de realizare motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări uzuale sau adaptate unui scop bine definit; b) disgrafia - dificultăți de realizare grafică. 4. Tulburări de schemă corporală. 5. Tulburări de lateralitate. 6. Tulburări de structură spațială și orientare temporală. Tulburările de limbaj Cauzate de anumite afecțiuni de natură organică, funcțională, psihologică sau educațională apărute la vârsta mică, tulburările de limbaj reprezintă rezultatul disfuncțiilor intervenite în receptarea, înțelegerea, elaborarea și realizarea comunicării scrise și orale, cu impact extraordinar asupra structurării
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
persoanei. Tulburările de lateralitate pot conduce, de exemplu, la instabilitate motorie, hiperexcitabilitate la nivel manual, lipsă de îndemânare, lentoare cognitivă generală, dislexiedisortografie, bâlbâială, agresivitate, emotivitate, frică față de școală, etc.. Tulburările de structurare spațial-temporală se manifestă prin ignorarea termenilor spațiali și temporali, perceperea greșită a pozițiilor, duratelor, succesiunilor, orientare greșită în timp și spațiu, incapacitatea de a înțelege reversibilitatea unor fenomene sau evenimente, tulburări de memorare a spațiului și timpului. Instabilitatea psihomotorie are următoarele efecte: în plan intelectual - gândire confuză, deducții superficiale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
este format din două urechi situate de o parte și de alta a capului. Urechea este formată din mai multe părți: Urechea externă este formată din pavilion și canalul auditiv extern până la timpan. Urechea medie se află în interiorul stâncii osului temporal și prezintă în centru cutia timpanului. Trompa lui Eustachio permite menținerea constantă a presiunii pe ambele fete ale timpanului. Tot aici pe peretele intern se află fereastră ovala, fereastră rotundă, iar între timpan și fereastră ovala se află trei oscioare
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
reluandu-si activitatea anterioară. Boală apare numai la copii, până la pubertate, după care este foarte rară. Crizele sunt dese (de la câteva zeci,la câteva sute pe zi). Între crieze, copiii sunt normali și de obicei au o inteligență bună. Epilepsia temporală (psiho-motorie) are crizele mai polimorfe, diferite de la un bolnav la altul. Același bolnav face însă crizele identice. În general, se pierde cunoștință fără cădere, după care apar mișcări fără sens sau sunete neinteligibile. Bonavul își freacă mâinile, se încheie și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
nesinusoidal, armonicile de curent injectate în rețea provocând diferite perturbații: cuplaje parazite cu alte rețele (de telefonie și televiziune), efecte negative asupra funcționării altor sarcini etc. În Fig.3.14 se prezintă schema electrică de alimentare și forma de variație temporală a semnalelor (tensiune, curenți) specifice funcționării unui redresor tip punte trifazată, alimentat prin intermediul unui transformator având conexiuni stea-stea. a) Redresor P3 cu transformator triunghi-stea. În Fig.3.15, sunt prezentate evoluțiile tensiunilor de fază și de linie ale rețelei de
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
poate fi modificat pentru a acomoda o structură pipeline conform figurii 2.9. Capitolul 2 Unitatea centrală de prelucrare a sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 35 Figura 2.9 Implementarea tehnicii pipeline pentru execuția instrucțiunilor unui procesor Evoluția temporală a instrucțiunilor din pipeline este evidențiată în figura 2.10. Figura 2.10 Evoluția temporală a instrucțiunilor din pipeline La fiecare ciclu de tact se execută o instrucțiune, astfel că factorul maxim de accelerare față de procesul de execuție serială a
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
Unitatea centrală de prelucrare a sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 35 Figura 2.9 Implementarea tehnicii pipeline pentru execuția instrucțiunilor unui procesor Evoluția temporală a instrucțiunilor din pipeline este evidențiată în figura 2.10. Figura 2.10 Evoluția temporală a instrucțiunilor din pipeline La fiecare ciclu de tact se execută o instrucțiune, astfel că factorul maxim de accelerare față de procesul de execuție serială a instrucțiunilor este N pentru pipeline de instrucțiuni cu N nivele. La pornirea programului, în pipeline
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
se prezintă modul de lucru al procesoarelor VLIW. Figura 2.13 Procesor cu un cuvânt VLIW de două instrucțiuni Pentru simplitate, cuvântul VLIW cuprinde 2 instrucțiuni care controlează fiecare câte o cale de date. După cum se poate observa în desfășurarea temporală a conținutului cuvântului VLIW, în cazul în care compilatorul nu poate rezolva interdependențele dintre instrucțiuni sau căile de date sunt momentan ocupate, compilatorul poate introduce instrucțiuni nop (no operationă. Exemplu de procesor VLIW este procesorul digital de semnal (DSPĂ Texas
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
fig. 6.11Ă: Controller - supervizează activitatea pe magistrală Master - citește sau scrie date din/în cadrul Slave Slave - interfață ce permite accesul de către Master Figura 6.11 Structura unui sistem cu magistrală VME Standardul definește semnalele, nivelele de tensiune și desfășurarea temporală a transferurilor de date, ca și dimensiunile fizice ale plăcilor și conectoarelor. Dimensiunile posibile ale plăcilor compatibile VME sunt prezentate în figura 6.12. Capitolul 6 Elemente constructive electromecanice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 155 Figura 6
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
sociale. Adică, nu permit identificarea unei opțiuni cu privire la raportarea față de rețelele sociale: perspectivă, paradigmă, metodă sau metaforă? O posibilă clarificare a conținutului conceptului de rețele sociale se poate realiza printr-o retrospectivă istorică. Astfel, originea analizei rețelelor sociale este plasată temporal la sfârșitul deceniului al doilea al secolului XX, în contextul a trei școli de cercetare: Școala studiilor sociometrice, Școala antropologică de la Manchester și Școala de cercetare de la Harvard (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012; Carrington, Scott și Wasserman, 2005; Degenne și Forse
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a celor trei școli de cercetare se impune a fi rafinată. Freeman (2012, 2004) propune un criteriu de demarcație între analiza premodernă și analiza modernă a rețelelor sociale. Rolul acestui criteriu este de a produce un clivaj sau o ruptură temporală, și nu epistemică între analiza modernă a rețelelor sociale - care începe odată cu apariția celor trei școli de cercetare amintite mai devreme - și analiza premodernă a rețelelor sociale - înțeleasă ca reunind diferite contribuții științifice care pot fi revendicate drept elemente ale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
diade, triade și relațiile sociale (Frisby, 2002; Giuffre, 2013; Marin și Wellman, 2011), au contribuit radical la dezvoltarea fundamentului teoretic pe care a fost construită ulterior analiza modernă a rețelelor sociale. 1.1.2. Școala studiilor sociometrice În contextul clivajului temporal produs între analiza premodernă și cea modernă a rețelelor sociale, prin aplicarea criteriului de demarcație propus de Freeman, devine evident că apariția celor trei școli de cercetare nu s-a produs în lipsa unui bagaj teoretic preexistent. Astfel, sub influența ideilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Matei. Analiza rețelelor sociale la nivel diadic implică avansarea unor explicații cu privire la emergența legăturilor sociale dintre actori. În acest sens, așa cum voi arăta în continuare, sunt propuse ca explicații homofilia (tendința actorilor de a interacționa cu alteri similari), proximitatea (fizică, temporală, socială), afectivitatea (actorii care se plac tind să reproducă interacțiunile) etc. Un alt nivel la care analiza rețelelor sociale se poate realiza este cel al structurilor sociale cognitive (CSS - cognitive social structure). Acestea fac referire la percepțiile subiective ale actorilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de legătură, sensul direcției fiind dinspre legăturile continue (similarități și relații sociale) către interacțiuni și fluxuri. Acest proces poate fi ilustrat printr-un exemplu banal. Să ne imaginăm doi colegi de departament (proximitate fizică și coapartenență), din aceeași tură (proximitate temporală), care sunt fumători (comportament similar). Aceștia obișnuiesc să își petreacă pauzele de fumat împreună (intensificarea comunicării). Discutând mai des, cei doi ajung să se placă (relație afectivă) și, după o perioadă de timp, decid să se căsătorească (relație de rol
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]