KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...256 257 258 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

pomii < Privesc modul cum înfloresc pomii. (207') Ascult cum îmi bate inima < Ascult felul cum îmi bate inima. 5.3. Verbele de percepție intențională în structuri cu predicat secundar Verbele a privi și a asculta pot apărea, mai limitat decât verbele de percepție nonintențională, în structuri cu predicat secundar. Predicatul secundar se poate realiza prin grup adjectival (208-209), prin propoziții non-finite gerunziale (212) sau prin propoziții (pseudo-) relative introduse prin conectorul cum (214-215): * Grup adjectival: (208) Îl privesc îngândurat. (209) Îl

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
secundar se poate realiza prin grup adjectival (208-209), prin propoziții non-finite gerunziale (212) sau prin propoziții (pseudo-) relative introduse prin conectorul cum (214-215): * Grup adjectival: (208) Îl privesc îngândurat. (209) Îl ascult îngândurat. Față de structurile ternare în care se angajează verbele de percepție nonintențională, unde predicatul secundar se raportează de regulă la obiectul direct al verbului de percepție, în aceste tipare, predicatul secundar realizat ca adjectiv se poate raporta doar la nominalul subiect 142. Să se compare exemplele (210) și (211

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
propoziții (pseudo-) relative introduse prin conectorul cum (214-215): * Grup adjectival: (208) Îl privesc îngândurat. (209) Îl ascult îngândurat. Față de structurile ternare în care se angajează verbele de percepție nonintențională, unde predicatul secundar se raportează de regulă la obiectul direct al verbului de percepție, în aceste tipare, predicatul secundar realizat ca adjectiv se poate raporta doar la nominalul subiect 142. Să se compare exemplele (210) și (211): (210) Îl văd supărat < Văd că e supărat. vs (211) O privesc îngândurată < O privesc

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
142. Să se compare exemplele (210) și (211): (210) Îl văd supărat < Văd că e supărat. vs (211) O privesc îngândurată < O privesc și sunt îngândurată. * Propoziție non-finită gerunzială: (212) Îli privesc [PGerînotând ti]./ Îli ascult [PGercântând ti]. Structurile cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială permit două interpretări: subiectul gerunziului este coreferențial cu subiectul verbului din matrice (213); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului din matrice (213'). (213) Eli măj privește râzând PROi./ (213') Eai măj

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vs (211) O privesc îngândurată < O privesc și sunt îngândurată. * Propoziție non-finită gerunzială: (212) Îli privesc [PGerînotând ti]./ Îli ascult [PGercântând ti]. Structurile cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială permit două interpretări: subiectul gerunziului este coreferențial cu subiectul verbului din matrice (213); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului din matrice (213'). (213) Eli măj privește râzând PROi./ (213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu verb de percepție intențională și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
gerunzială: (212) Îli privesc [PGerînotând ti]./ Îli ascult [PGercântând ti]. Structurile cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială permit două interpretări: subiectul gerunziului este coreferențial cu subiectul verbului din matrice (213); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului din matrice (213'). (213) Eli măj privește râzând PROi./ (213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială și în ceea ce privește valorile semantice ale gerunziului: dacă în exemplul (212

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
este coreferențial cu subiectul verbului din matrice (213); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului din matrice (213'). (213) Eli măj privește râzând PROi./ (213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială și în ceea ce privește valorile semantice ale gerunziului: dacă în exemplul (212) interpretarea construcției este Îl privesc cum înoată/în timp ce înoată, gerunziul exprimând o valoare temporal-durativă, în exemplul (213), construcția gerunzială are valoare asociativă: El mă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
privește și râde143. * Propoziție (pseudo-)relativă introdusă prin conectorul cum: (214) Îmi place să îi privesc [cum zboară] (www.latifa.ro) (215) A fost fain să îi ascult [cum vorbesc despre un eveniment la care parti- cipă din pasiune]. 6. Verbele de percepție evidențială Verbele de percepție evidențială se disting de celelalte verbe de percepție prin semantica inerent modală, evaluativă. Acestea exprimă observarea pe cale perceptuală a unor proprietăți cu un grad variabil de subiectivitate ale referenților din poziția subiectului sau a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pseudo-)relativă introdusă prin conectorul cum: (214) Îmi place să îi privesc [cum zboară] (www.latifa.ro) (215) A fost fain să îi ascult [cum vorbesc despre un eveniment la care parti- cipă din pasiune]. 6. Verbele de percepție evidențială Verbele de percepție evidențială se disting de celelalte verbe de percepție prin semantica inerent modală, evaluativă. Acestea exprimă observarea pe cale perceptuală a unor proprietăți cu un grad variabil de subiectivitate ale referenților din poziția subiectului sau a locativului: (216) Ioana arată

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
place să îi privesc [cum zboară] (www.latifa.ro) (215) A fost fain să îi ascult [cum vorbesc despre un eveniment la care parti- cipă din pasiune]. 6. Verbele de percepție evidențială Verbele de percepție evidențială se disting de celelalte verbe de percepție prin semantica inerent modală, evaluativă. Acestea exprimă observarea pe cale perceptuală a unor proprietăți cu un grad variabil de subiectivitate ale referenților din poziția subiectului sau a locativului: (216) Ioana arată bine./ Toyota asta arată a Skoda. (217) Muzica

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
flori de iasomie. Această relație semantică de tipul "percepție non-veridică/distorsionată" se explică prin faptul că trăsături ca imaginea/sunetul/mirosul nu au aceeași reprezentare pentru toți cei care le percep, putând suferi modificări de la perceptor la perceptor. Cele trei verbe de percepție evidențială sunt eterogene sintactic, admițând tipuri diferite de compliniri, așa cum vom arăta mai jos (vezi infra, 6.2). 6.1. Delimitări și analize În lingvistica străină există o tradiție a studiilor despre verbele de percepție pe care le-

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
perceptor la perceptor. Cele trei verbe de percepție evidențială sunt eterogene sintactic, admițând tipuri diferite de compliniri, așa cum vom arăta mai jos (vezi infra, 6.2). 6.1. Delimitări și analize În lingvistica străină există o tradiție a studiilor despre verbele de percepție pe care le-am denumit în lucrarea de față "evidențiale". Rogers (1974: 38) menționează că Lees (1960)144 consideră verbele de mai jos verbe copulative: (219) Reuben looks stoned to me. 'Reuben îmi pare șocat' (220) Fotheringay sounded

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vezi infra, 6.2). 6.1. Delimitări și analize În lingvistica străină există o tradiție a studiilor despre verbele de percepție pe care le-am denumit în lucrarea de față "evidențiale". Rogers (1974: 38) menționează că Lees (1960)144 consideră verbele de mai jos verbe copulative: (219) Reuben looks stoned to me. 'Reuben îmi pare șocat' (220) Fotheringay sounded interesting to me. 'Fotheringay mi s-a părut că sună interesant' (221) The soup tasted funny to me. 'Pentru mine, supa avea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
6.1. Delimitări și analize În lingvistica străină există o tradiție a studiilor despre verbele de percepție pe care le-am denumit în lucrarea de față "evidențiale". Rogers (1974: 38) menționează că Lees (1960)144 consideră verbele de mai jos verbe copulative: (219) Reuben looks stoned to me. 'Reuben îmi pare șocat' (220) Fotheringay sounded interesting to me. 'Fotheringay mi s-a părut că sună interesant' (221) The soup tasted funny to me. 'Pentru mine, supa avea un gust straniu' (222

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
lui Karnofsky mi se pare dur la atingere' (apud Rogers 1974: 38) Chomsky (1965: 97) propune o analiză similară, enunțuri ca John looks sad ' Ion arată trist', John looks like a nice fellow 'Ion pare un tip de treabă', cu verbul de percepție look 'a arăta', fiind generate pe baza următoarei reguli de concatenare, în care este specificată schema de subcategorizare a verbului și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
looks sad ' Ion arată trist', John looks like a nice fellow 'Ion pare un tip de treabă', cu verbul de percepție look 'a arăta', fiind generate pe baza următoarei reguli de concatenare, în care este specificată schema de subcategorizare a verbului și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație "complexă", nominală, guvernată de prepoziția like: * look [+V, + - (Prepositional-Phrase) #, + - Adjective, + - like^Predicate Nominal] Rosenbaum (1965: 175-178) propune o altă analiza a acelorași

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a nice fellow 'Ion pare un tip de treabă', cu verbul de percepție look 'a arăta', fiind generate pe baza următoarei reguli de concatenare, în care este specificată schema de subcategorizare a verbului și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație "complexă", nominală, guvernată de prepoziția like: * look [+V, + - (Prepositional-Phrase) #, + - Adjective, + - like^Predicate Nominal] Rosenbaum (1965: 175-178) propune o altă analiza a acelorași verbe, bazată pe mai multe reguli de transformare

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație "complexă", nominală, guvernată de prepoziția like: * look [+V, + - (Prepositional-Phrase) #, + - Adjective, + - like^Predicate Nominal] Rosenbaum (1965: 175-178) propune o altă analiza a acelorași verbe, bazată pe mai multe reguli de transformare. Autorul consideră că structurile: (224) The meat tastes salty to me 'Carnea are gust sărat' (225) The milk smells good to me ' Laptele îmi miroase bine' (226) The batter feels lumpy to me

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Carnea are gust sărat' (225) The milk smells good to me ' Laptele îmi miroase bine' (226) The batter feels lumpy to me 'Simt aluatul zgrunțuros/Aluatul mi se pare zgrunțuros' sunt derivate din enunțurile de mai jos, (227)-(229), cu verbe de percepție intențională, printr-o regulă de inversare a obiectului direct cu subiectul, care în structura transformată se actualizează ca obiect indirect (echivalentă regulii de transformare Psych-Movement): (227) I taste the meat 'Gust din carne' (228) I smell the milk

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ca obiect indirect (echivalentă regulii de transformare Psych-Movement): (227) I taste the meat 'Gust din carne' (228) I smell the milk ' Miros laptele' (229) I feel the batter. Încerc aluatul' Rogers (1974: XIII) identifică pentru limba engleză patru categorii de verbe de percepție, inventariate în tabelul de mai jos: Cognitive-Stative Cognitive-Inchoative Active Flip hear hear listen sound see see watch look taste taste taste taste smell smell smell smell feel feel feel feel Verbele analizate aici sunt denumite de autor flip

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
identifică pentru limba engleză patru categorii de verbe de percepție, inventariate în tabelul de mai jos: Cognitive-Stative Cognitive-Inchoative Active Flip hear hear listen sound see see watch look taste taste taste taste smell smell smell smell feel feel feel feel Verbele analizate aici sunt denumite de autor flip verbs. Pornind de la analiza lui Rosenbaum (1965), Rogers tratează structurile la care participă verbele de percepție flip tot ca derivate, însă argumentează că structurile de bază din care provin acestea conțin verbe din

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
hear listen sound see see watch look taste taste taste taste smell smell smell smell feel feel feel feel Verbele analizate aici sunt denumite de autor flip verbs. Pornind de la analiza lui Rosenbaum (1965), Rogers tratează structurile la care participă verbele de percepție flip tot ca derivate, însă argumentează că structurile de bază din care provin acestea conțin verbe din clasa cognitive-stative, nu verbe din clasa active. Argumentele pe care le aduce Rogers în sprijinul acestei idei sunt de natură aspectuală

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
feel Verbele analizate aici sunt denumite de autor flip verbs. Pornind de la analiza lui Rosenbaum (1965), Rogers tratează structurile la care participă verbele de percepție flip tot ca derivate, însă argumentează că structurile de bază din care provin acestea conțin verbe din clasa cognitive-stative, nu verbe din clasa active. Argumentele pe care le aduce Rogers în sprijinul acestei idei sunt de natură aspectuală: atât verbele flip, cât și verbele cognitive-stative sunt stative (non-dinamice), în timp ce verbele active sunt dinamice durative. De asemenea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
denumite de autor flip verbs. Pornind de la analiza lui Rosenbaum (1965), Rogers tratează structurile la care participă verbele de percepție flip tot ca derivate, însă argumentează că structurile de bază din care provin acestea conțin verbe din clasa cognitive-stative, nu verbe din clasa active. Argumentele pe care le aduce Rogers în sprijinul acestei idei sunt de natură aspectuală: atât verbele flip, cât și verbele cognitive-stative sunt stative (non-dinamice), în timp ce verbele active sunt dinamice durative. De asemenea, autorul menționează că enunțuri ca

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepție flip tot ca derivate, însă argumentează că structurile de bază din care provin acestea conțin verbe din clasa cognitive-stative, nu verbe din clasa active. Argumentele pe care le aduce Rogers în sprijinul acestei idei sunt de natură aspectuală: atât verbele flip, cât și verbele cognitive-stative sunt stative (non-dinamice), în timp ce verbele active sunt dinamice durative. De asemenea, autorul menționează că enunțuri ca Harry looked drunk to me și Harry didn't look drunk to me nu implică în mod necesar o

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]