67,494 matches
-
cu Emil Bodnăraș, pe de altă parte. În conformitate cu afirmațiile lui Berry, Groza și Dej ar fi fost mulțumiți cu un procent de 60% și o mai scăzută fraudă electorală, în vreme ce Bodnăraș visa la un rezultat de 90% W. Averell Harriman, amintindu-și de discuțiile sale cu Vîșinski, afirmă că ministrul sovietic considera că un procent de 70% ar fi fost cel mai credibil. În schimb, ambasadorul sovietic Serghei Kavtaradze afirmase că "prin anumite tehnici, BPD poate câștiga 90% din voturi". Ana
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
discuțiile sale cu Vîșinski, afirmă că ministrul sovietic considera că un procent de 70% ar fi fost cel mai credibil. În schimb, ambasadorul sovietic Serghei Kavtaradze afirmase că "prin anumite tehnici, BPD poate câștiga 90% din voturi". Ana Pauker a amintit și ea de aceste "technici" într-o conversație cu oficialii sovietici. Ea avea însă credința că rezultatele finale nu vor trece de 60%. Pauker își mai exprima de asemenea temerea că, în ciuda rezultatelor bune ale coaliției BPD, populația avea să
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
urmând să fie supravegheată personal de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ambasadorul Kavtardze aprecia că aceste măsuri s-au dovedit un succes limitat. Pauker a afirmat mai târziu că, în timpul campaniei electorale, cei mai mulți foști țărani fără pământ au devenit neîncrezători în BPD. Ea amintea că în mai multe județe, neprezentarea la urne a fost o formă de protest a acestei categorii sociale fața de politica guvernamentală pe care o considerau ostilă. ("Țăranii, fiind întrebați pentru cine vor vota, răspundeau: «Ne mai gândim...» ori « Nu
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
județe, neprezentarea la urne a fost o formă de protest a acestei categorii sociale fața de politica guvernamentală pe care o considerau ostilă. ("Țăranii, fiind întrebați pentru cine vor vota, răspundeau: «Ne mai gândim...» ori « Nu o să votăm»"). Pauker își amintea că țăranii fără pământ împroprietăriți considerau că guvernul Groza făcuse ultima reformă agrară doar ca pe un pas premergător al colectivizării ("Țăranii răspundeau că și în Rusia Bolșevică, la început pământul a fost împărțit, doar pentru a fi luat mai
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
a fi luat mai apoi de "colhozurile" nou înființate. Nu avem nici un contraargument convingător împotriva acestor obiecțiuni ale țăranilor"). BPD s-a preocupat de mobilizarea femeilor de la sate pentru vot, în special a celor știutoare de carte. Un document sovietic amintea că au fost organizate mai multe campanii propagandistice printre sătence, în timpul cărora activiștii comuniști puneau accentul pe aspectele pozitive ale acțiunilor guvernului Groza. Pauker afirma: "foarte multe lucruri vor depinde de felul în care președinții birourilor electorale tratează alegătorii-femei, de vreme ce
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
generală executate de detașamente ale BPD-ului. Într-un caz, la Pitești, membrii BPD au ucis un lider local al PNȚ-ului. Mai înainte de alegeri, libertatea de asociere a fost drastic redusă printr-o serie de legi. Burton Y. Berry amintea că Groza recunoștea caracterul limitativ al decretelor cu putere de lege inițiate de guvern, dar le considera ca fiind necesare pentru asigurarea ordinii și liniștii în țară. Dezvoltând ideea, premierul român ar fi afirmat că guvernul încerca să prevină "provocările
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
Într-un context semioficial, premierul român a mai afirmat în februarie 1946: "Dacă reacționarii câștigă, credeți că noi îi vom lăsa să trăiască [încă] 24 de ore? Vom reacționa imediat. Vom apuca în mâini ce putem și vom ataca". Berry amintea că premierul afirmase că evalua angajamentul României față de organizarea de alegeri libere diferit de cererile Aliaților occidentali, bazându-se pe "interpretarea rusească a «libere și neîngrădite»". Un efect al măsurilor legislative a fost reducerea intervenției autorităților judiciare în supravegherea procesului
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
fost reducerea intervenției autorităților judiciare în supravegherea procesului electoral. Aceasta a căzut în sarcina autorităților locale, cele mai multe dintre ele controlate deja de sprijinitorilor comuniștilor. Încă de la începutul campaniei electorale, toate resursele statului au fost mobilizate în ajutorul BPD-ului. Cifrele amintite de Victor Frunză includ, printre alte investiții, peste 4 milioane de broșuri de propagandă, 28 de milioane de foi volante, 8,6 milioane de caricaturi tipărite și 6,6 milioane de afișe. Există dovezi că armata a fost cel mai
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
avut loc în noaptea de 11/12 februarie 1866, când a fost înlăturat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, act în urma căruia nimeni nu a fost arestat, iar unii dintre complotiști se aflau pe banca ministerială. Avocatul Nicolae Fleva declara: El a amintit că tot „revoluțiune” s-a numit și actul din 11 februarie 1866, acoperit apoi legal prin organizarea plebiscitului privind aducerea domnitorului străin. La 17/29 octombrie 1870, toți cei 41 de acuzați au fost achitați, fapt ce l-a revoltat
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Progresiv situația politică din București se liniștește și începe dezvoltarea orașului din perioada interbelică. Față de anii 1860 când fusese realizat pasajul situația economică se schimbase radical și puține lucruri din București mai aminteau de perioada lui Alexandru Ioan Cuza. Tirajele ziarelor crescuseră și noile ziare aveau nevoie de tipografii mai mari și de redacții cu personal mai numeros. Treptat redacțiile ziarelor s-au mutat pe Strada Sărindar sau Strada Brezoianu. De asemenea tipografia
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
Tipografiei Lucrătorilor Asociați, aflată pe acest loc, a apărut la 1 august 1865 ziarul Tipograful Român, una din primele publicații muncitorești din România"". Nici măcar mențiunea că ziarul a fost publicat de Petre Ispirescu. De restul activităților din pasaj nu mai amintește nimic. Arhitectura Bucuresteana secolul 19 si 20, Simetria, 2000
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
capacitate maximă de 48 ko, din care 8 ko sunt folosiți pentru memoria grafică. Interfața paralelă programabilă, opțională, este realizată cu circuitul 8255. Ea se utilizează pentru cuplarea unor echipamente convenționale sau a unor echipamente nestandard. Dintre acestea se pot aminti convertoarele analog-digitale și digital-analogice, joystick-ul, imprimanta, diverse contacte, LED-uri, etc. Trebuie, de asemenea, menționată prezența unui circuit 8255, care este folosit pentru cuplarea tastaturii, difuzorului și a casetofonului. Interfața serială programabilă este opțională și este realizată cu circuitul 8251
AMIC () [Corola-website/Science/305975_a_307304]
-
profesor de Teologie, provicar general episcopal I și Prof. Tertulian Langa, provicar general episcopal II, care-și menține delegația din 28 noiembrie 1971 în această calitate. Canonicul Nicolae Pura este autorul a cel puțin 13 lucrări de teologie printre care amintim: Acela pe care voi nu-l știți" (1943, despre Cristos, prezent real în Euharistie); "Pilde apologetico-dogmatice" (3 vol., 1941, 1942, 1943); Viața în iubire"; "Educația curățeniei"; " Spre lumină"; "Meditații pentru preoți" etc. "Azi ca întotdeauna, centrul vieții creștine nu este
Nicolae Pura () [Corola-website/Science/305258_a_306587]
-
fondarea satului — datează din 12 decembrie 1646 — document care ne pune în temă că la acea dată ,locuitori din satul Mihaileni au participat la un proces de judecată la Iași din cauza hotarelor mosielor.’’ În calitate de localitate de acum stabilizata ne mai amintește și un alt document autentic. Este vorba de ,Recesamintul lui Ghica Vodă’’ în care satul Mihaileni apare sub o altă numire — se vede anterioară celei de astăzi — Salcieni ceea ce e aproximativ Mihaileni. Din acel document de recesamint mai aflăm că
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
Pădurilor, Apelor și Mediului (2003-2004). În calitate de ministru al mediului, Lificiu s-a opus proiectului mineritului cu cianuri de la Roșia Montană. Ulterior a declarat: Nu m-am lăsat influențat și n-am plecat niciodată urechea la șoaptele lui Frank Timiș! Îmi amintesc că l-am cunoscut când a venit la minister în audiență. Ținându-mi calea pe hol, s-a aplecat la urechea mea, părând că vrea să-mi spună ceva confidențial. Zicea ceva despre cât de fantastic este proiectul lui minier
Petru Lificiu () [Corola-website/Science/305284_a_306613]
-
expoziții. În colecția de pictură bănățeană (sec. XIX) sunt reprezentați autori de diferite etnii: germani, români, maghiari și sârbi. Ei au fost formați la renumitele academii de artă ale marilor centre culturale europene: Viena, Budapesta, Düsseldorf sau Paris. Dintre aceștia amintim câteva personalități din lumea artei cunoscute pe atunci atât în România cât și peste hotare: Johann Wälder, Nicolae Popescu, Anselm Wagner, Adolf Humborg, Karl Brocky, Anton Fialla și Konstantin Daniel. Cu ocazia organizării unei retrospective, septuagenarul Oskar Szuhanek își depăna
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
activitatea creatoare a profesorilor care activau în cadrul școlii superioare. Alexandru Popp - academistul echilibrat care accepta reformele și deschiderea, parcurgea astfel o a doua etapă, plein air-istă, mai liberă, mai colorată a creației sale. Catul Bogdan - peisagistul liric, autorul portretelor ce amintesc patina vremurilor renascentiste, Anastasie Demian - pastelistul sensibil al portretelor de copii și maestru al graficii legată de tradițiile bizantine, Aurel Ciupe - autorul peisajelor de toamnă bănățeană, al luminilor strălucitoare rătăcite prin țesăturile populare ale naturilor statice... sunt câțiva dintre tinerii
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
pitoresc, căruia i se adaugă notabile calități cromatice. Scena de gen, cea mai pregnantă formă de redare plastică a realității imediate, desprinsă din compoziții pentru a se contura independent, poate fi exemplificată prin câteva lucrări din colecția noastră, printre care amintim „Muzicanți de stradă”, „Scenă de cârciumă”, lucrări de accentuată factură realistă, aparținând unor autori anonimi din secolul al XVII-lea. Urmând aceeași evoluție, natura statică a devenit în pictura Țărilor de Jos din secolul al XVII-lea unul din genurile
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
luna octombrie, 2014, ultima serie (a VI-a), după cartea lui Ion Mocioi Din istoria literaturii Din creația literară Brâncușiologie Monografie Istoria artei Istorie Folclor Alte cărți Comunicările la manifestările culturale și științifice sunt inserate în volumul omagial. Fiind numeroase, amintim doar că: Publicațiile gorjene îi publică frecvent articolele documentare, fie mai vechi, fie mai noi. Ion Mocioi a activat în amândouă legislaturile în Comisia Permanentă de Politică Externă. Ca senator a fost membru plin în Delegația Parlamentului Pomâniei la Adunarea
Ion Mocioi () [Corola-website/Science/305323_a_306652]
-
avut în parlament, 28 luări de cuvânt (în 27 ședințe), 17 declarații politice, 2 întrebari și interpelări, a participat la 10 moțiuni și a fost membru în comisiile de mediere ale inițiativelor legislative conform listei. Din intervențiile și declarațiile politice amintim: Adunarea aniversară Ion Mocioi, la 75 de ani (1) <br> Adunarea aniversară Ion Mocioi, la 75 de ani (2) <br> Medalierea de către Asociația "Semănătorul Tismana" a scriitorului Ion Mocioi Videoclipurile adunării aniversare "Ion Mocioi, la 75 de ani" <br>
Ion Mocioi () [Corola-website/Science/305323_a_306652]
-
despre muzică și reverberațiile ei sufletești, „istorii", false povești-parabole abstracte cu personaje emblematice (filosoful și zeița). Scrisoarea lui Hipparc (1984) este un lung poem ermetic-filosofic în 12 capitole, un babilon livresc scris într-un limbaj abstract, neologic, în cadențe largi, amintind de sonurile peanilor antici. În volumul Pluralitate (1988) se remarcă al treilea ciclu de poeme, cu versuri scurte, distihuri ori terține, în care aceleași teme sunt tratate într-un limbaj care abandonează abstracția pură, optând pentru definiția metaforică. Aspecte naturale
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
într-un limbaj care abandonează abstracția pură, optând pentru definiția metaforică. Aspecte naturale (1989) propune un lirism mai degrabă evaziv, ambiguu, impresionist. Prozele poetice din ciclul Așteptare și hotărâre și lungul poem în proză Orlando, animat de un vizionarism febril, amintesc de un rimbaldian anotimp al „semnelor". Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice ale poemelor și prozelor poetice ale lui Dragomir. Odele morții și alte poeme (1991), volum de proză poetică organizat sub forma unui mozaic compus
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
fete triplete Alexia, Sofia, Mara și Bogdan Ioan, inginer absolvent la Timișoara, actualmente inginer la Chicago UȘA., căsătorit cu Mirela Nicoleta cu care are un băiat Andrew. A organizat și susținut mai multe acțiuni culturale în municipiul Hunedoara printre care amintim Gală Om Bun realizator Victor Socaciu în anul 1995 la Castelul Corvinestilor, singura ediție de vară și la care au participat toți cantautorii de folk din România, două ediții ale emisiunii "Ceaiul de la ora 5”, realizator Marină Almășan cu invitați
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
divorțul”, 17 mai 2003, Roman. În calitatea sa de specialist în drept, Ioan Chelaru a publicat în anul 2003 cartea „Căsătoria și divorțul - Aspecte juridice civile, religioase și de drept comparat”, precum și articole de specialitate pe diverse tematici, dintre care amintim cele din Revista de Drept Public: „Condiția juridică a străinilor în România”, „Aspecte procedurale privind necesitatea punerii de acord cu dispozițiile Constituției a prevederilor neconstituționale din legile sau ordonanțele în vigoare”, „O.U.G. nr. 56/2007 privind încadrarea în
Ioan Chelaru () [Corola-website/Science/305356_a_306685]
-
completări) prin Legea nr. 134 din 04.07.2008 - Modificări legislative privind regimul străinilor în România, precum și cel al încadrării în muncă și detașării străinilor”. În același sens, a susținut și o serie de discursuri pe teme juridice din care amintesc „Profesia de avocat în România; realități și perspective în cadrul procesului de integrare europeană”, „Neutralitatea politică a judecătorului, cerință constituțională” și „Stabilitate și inovație în drept. Rolul educației juridice în funcționarea sistemului judiciar”. În anul 2004, publică o succintă autobiografie, concepută
Ioan Chelaru () [Corola-website/Science/305356_a_306685]