64,642 matches
-
și Lubomirski. La acel moment, în interioarele castelului au fost făcute doar mici modificări (căminele, tavanele). Construirea unei curți arcade a început în 1635 și a fost finalizată în 1637. Invazia suedeză-brandenburgă din 1655 a pus capăt măreția clădirii. În timpul ocupației, castelul a fost transformat într-un magazin de produse alimentare. În secolul al XVIII-lea a fost achiziționat de către regele August al II-lea cel Puternic și Augustu al III-lea. Reconstrucția fostei reședințe regale a început în 1991, când
Castelul Niepołomice () [Corola-website/Science/329294_a_330623]
-
și Varșovia. Falat moare în Bystra Śląska la 9 iulie 1929. Un muzeu din Polonia, numit Fałatówka, este dedicat lui. Din cei trei copii doar Kazimierz (Togo) (1904-1981), a continuat să picteze în acuarelă. Unele lucrări, au fost jefuite sub ocupația germană. Falat obișnuia să spună:
Julian Fałat () [Corola-website/Science/329322_a_330651]
-
Mediu, regiunea făcea parte statul sârb Raška. Capitala a fost Râs, localizat în apropiere de actualul Novi Pazar. Ulterior, regiunea a făcut parte din mai multe state sârbe, până a fost cucerita de Imperiul Otoman în secolul XV. În perioada ocupației otomane, Sângeacul Novi Pazar făcea parte din Pasalâcul Bosnia, ulterior fiind încorporat în Provincia otomană Kosovo în 1878. Congresul de la Berlin din 1878 a permis garnizoanelor militare austro-ungare să fie plasate în Sandžak unde au rămas până în 1909. În octombrie
Sandžak () [Corola-website/Science/329317_a_330646]
-
Sandžak a fost ocupat de trupele sârbe și muntenegrene în Primul Război Balcanic, iar teritoriul a fost împărțit între Regatele Șerbiei și Muntenegrului. Mulți bosniaci și albanezi din Sandžak au emigrat în Turcia că muhajiri. În timpul Primului Război Mondial, Sandžak era sub ocupația Austro-Ungariei din 1914 până în 1918. Din 1929 până în 1941, Sandžak făcea parte din nou provincie înființată, Banovina Zeta, cu reședința la Cetinje. O mare parte din regiune s-a aflat sub ocupație italiană în cel de-al Doilea Război Mondial
Sandžak () [Corola-website/Science/329317_a_330646]
-
Turcia că muhajiri. În timpul Primului Război Mondial, Sandžak era sub ocupația Austro-Ungariei din 1914 până în 1918. Din 1929 până în 1941, Sandžak făcea parte din nou provincie înființată, Banovina Zeta, cu reședința la Cetinje. O mare parte din regiune s-a aflat sub ocupație italiană în cel de-al Doilea Război Mondial, apoi sub Guvernoratul Muntenegrului (orașul Novi Pazar a fost inclus Șerbiei iar Plav și Rožaje au fost incluse Albaniei sub conducerea italiană), iar din 1943 sub ocupația Germaniei. După sfârșitul războiului, Sandžak
Sandžak () [Corola-website/Science/329317_a_330646]
-
regiune s-a aflat sub ocupație italiană în cel de-al Doilea Război Mondial, apoi sub Guvernoratul Muntenegrului (orașul Novi Pazar a fost inclus Șerbiei iar Plav și Rožaje au fost incluse Albaniei sub conducerea italiană), iar din 1943 sub ocupația Germaniei. După sfârșitul războiului, Sandžak a fost împărțit între Șerbia și Muntenegru, potrivit acordului inițial din 1913 între cele două state. Războaiele iugoslave din anii 1990 nu au afectat regiunea Sandžak, desi războaiele din Bosnia și Kosovo au dus la
Sandžak () [Corola-website/Science/329317_a_330646]
-
a călăuzit pe surori încă de la începutul carierei lor muzicale. sunt recunoscute ca fiind “cinci voci gemene” care au promovat și continuie să promoveze valoarea, autenticitatea folclorului românesc atât în Republică Moldova, cât și peste hotarele ei. Încă din perioada ocupației sovietice, surorile Osoianu au fost primele care au îndrăznit să aducă pe scena cântecele pascale și colindele, primele care au adus poporului acest tezaur național. Repertoriul Surorilor Osoianu include cântece de joc, colinde, cântece pascale, cântece de dragoste, balade și
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
1864, Süriyä în Siria, în 1865, Al-Zaurä’ în Irak, în 1869, Sân‘a în 1879, Al-Maghreb, Al-Gazette în Sudan, în 1899 și Al-Hijäz în 1908. În evoluția să, presa a trecut prin numeroase etape, fiind influențată de diferitele autorități de ocupație, turcești, franceze, britanice sau italiene care au încercat să promoveze politică lor și să mențină legătură cu populațiile locale. A aparut însă foarte repede presă naționalistă care a apărat valorile tradiționale ceea ce a avut un rol determinant în istoria națională
Libertatea presei în lumea arabă () [Corola-website/Science/329354_a_330683]
-
1 dublu și 4, 5, 6, 8, 9, 10, 12, 18, 20, 24, 25, 30, 40, 50, 55, 60, 100 și 105 țechini. Guvernul provizoriu a emis monede de argint de 10 lire în 1797. Acestea au fost urmate, în timpul ocupației austriece de cele de ½, 1, 1 ½ și 2 lire de argint și de 1 țechin de aur, emis între 1800 și 1802.
Liră venețiană () [Corola-website/Science/328567_a_329896]
-
ostașilor români care luptau pe frontul de est, celebrând slujbe religioase, susținând conferințe, îndrumându-i pe preoții militari și tipărind cărți de rugăciuni etc. A sustinut războiul pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. După eliberarea teritoriului Basarabiei de sub ocupația sovietică, PS Părtenie a îndeplinit și funcția de locotenent de Episcop al Hotinului, cu sediul la Bălti (1941-1944). El s-a ocupat cu coordonarea vieții bisericești din Episcopia Hotinului și cu reîncreștinarea ortodoxă în spațiul eliberat de sub bolșevici, manifestându-se
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
Și Stroe și Vasilache au primit de la Goldin un angajament de o săptămână, după ce au ajuns la el, la Paris, la recomandarea lui Constantin Tănase. În 1936 Goldin a fost primit ca membru în Societatea compozitorilor români din București. În timpul ocupației germane în Franța în anii 1940-1944, fiind evreu, a fost concediat și deposedat de bunuri, si a reușit să plece în exil. După Eliberare, în ianuarie 1945 a reluat direcția ABC până în 1949, si a rămas codirectorul ei în asociație
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
Mitropoliei Moldovei a teritoriului încorporat de turci raialei Hotinului și intrarea credincioșilor creștini de aici în jurisdicția Mitropoliei Proilaviei, cu sediul la Ismail între 1758 - 1789 și la Brăila între 1793 - 1810. Episcopia a funcționat cu întreruperi, fiind desființată pe timpul ocupațiilor rusești dintre anii 1769-1774 , 1789-1792 și 1806-1810. Ca episcopi de Hotin au funcționat patru dintre Mitropoliții Proilavi: Daniil, Ioachim, Chiril și Partenie al II-lea, precum și doi episcopi de sine stătători: Neofit și Amfilohie. În urma luptei de la Stănilești (1711) dintre
Episcopia Hotinului (Mitropolia Proilaviei) () [Corola-website/Science/328586_a_329915]
-
fost sfințit de trei arhierei, între care „"Daniil al Proilavului”". Între anii 1768-1774, are loc un nou război ruso-turc, fapt care face ca între 1769-1774 toate teritoriile din jurisdicția Mitropoliei Proilaviei, împreună cu Moldova și Țara Românească să se afle sub ocupația și administrația Imperiului Rus. Orașul Ismail, cu sediul Mitropoliei este asediat și cucerit la 16 august 1770 de trupele rusești conduse de mareșalul Piotr Rumianțev. Soarta mitropolitului Daniil este una incertă, mitropolia, ca și episcopia Hotinului, încetând practic să existe
Episcopia Hotinului (Mitropolia Proilaviei) () [Corola-website/Science/328586_a_329915]
-
o reconstruiască în Grinzing. În locul său, el a vrut să construiască un monument al împăratului Franz Joseph I. Constructorul Ludwig Baumann a fost pentru demolarea clădirii, în scopul de a deschide Heldenplatz (până în 1878 „Äußerer Burgplatz“) înspre Ringstraße. În perioada ocupației Austriei de către naziști, a existat o încercare de a lărgi Heldenplatz. În acest scop, axa principală a pieței urma să fie rotită cu 90 de grade, astfel încât din balconul Palatului Imperial, de unde Adolf Hitler a anunțat anexarea Austriei, să se
Äußeres Burgtor (Viena) () [Corola-website/Science/328619_a_329948]
-
duce de Prusia. După stingerea în 1685 a dinastiei majore care conducea palatinatului elector, ramura de Neuburg a moștenit titlul de principe-elector și a transformat Düsseldorf în capitala sa, până când palatinatul elector a moștenit și electoratul de Bavaria în 1777. Ocupația franceză dintre 1794 și 1801 și anexarea din 1801 a Jülich (în limba franceză, Juliers) în Războaiele Revoluției Franceze au separat cele două ducate de Jülich și de Berg, iar în 1803 Berg a fost despărțit de celelalte teritorii bavareze
Comitatul de Berg () [Corola-website/Science/328620_a_329949]
-
consilier expert și vecin de bloc. Devenit pensionar, N.M. Siseanu se teme de perspectiva de a-și pierde puterea asupra celor din jur. El se consideră un „geniu neînțeles și nedreptățit” și devine obsedat de ideea de răzbunare. Rămas fără ocupație, Siseanu își petrece vremea spionându-și și persecutându-și cu sadism vecinii de bloc și dându-i în judecată pentru cele mai bizare învinuiri. El are deschise 16 procese pe rolul tribunalului, în care își acuză unii vecini de spionaj
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
a Tisei, la est de Dunăre și Hron. Cronicile maghiare afirmă cu toate că secuii erau deja prezenți în Bazinul Panonic în momentul în care ungurii au cucerit teritoriul. Gyula Kristó consideră că atât Aventinus cât și tradiția istorică maghiară subliniază o ocupație timpurie a regiunii estice a Bazinului Panonic de către trupele auxiliare ale confederației tribale maghiare Annales Fuldenses descriu evenimentele din 894, când ungurii au traversat Dunărea în Panonia unde „au omorât deopotrivă bărbați și femei bătrâne și au mânat femeile tinere
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
un poet și publicist român. Din 1934, a publicat în diferite reviste, inclusiv reviste naționaliste. În 1937, a început să studieze la Facultatea de Litere și Filozofie de la Universitatea din București. A condus Asociația Studenților Refugiați din Ardealul ocupat, în timpul ocupației horthyiste a Transilvaniei. S-a căsătorit în anul 1943 cu Lucia Stroescu Viitorul poet Ion Șugariu se naște în 6 iunie 1914, fiind primul copil din șase al familiei Ion și Floarea Șugar, mineri-aurari de confesiune greco-catolică, în satul Băița
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
creditată de editor. Cartea constituie un preludiu al bestsellerului "Negurile". Acțiunea romanului "Sanctuarul" se petrece în primul secol, în vestul Britaniei, care pe atunci era parte a Imperiului Roman. Bradley a descris cucerirea triburilor celtice și despre implicațiile pe care ocupația romană le-a avut asupra vieții politice și religioase. În timp ce lucra la manuscris, Bradley a suferit un accident vascular cerebral, care i-a afectat capacitea de concentrare. La sugestia soțului ei, a apelat la ajutorul cumnatei sale, Diana L. Paxson
Sanctuarul (roman) () [Corola-website/Science/328680_a_330009]
-
suferit un accident vascular cerebral, care i-a afectat capacitea de concentrare. La sugestia soțului ei, a apelat la ajutorul cumnatei sale, Diana L. Paxson, care era familiarizată cu opera sa, cu înclinațiile ei spirituale și cu istoria Britaniei sub ocupația romană. Intriga romanului are la bază opera "Norma", a cărei acțiune a fost mutată din Galia în Britania, dar din care s-a păstrat ideea iubirii dintre o preoteasă druidă, servitoare a Zeiței, și un ofițer roman. La acestea, Paxson
Sanctuarul (roman) () [Corola-website/Science/328680_a_330009]
-
așezarea lui Sándor Simo. În 1645, principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi al II-lea, care a luptat mult pentru extinderea posesiunile sale atașează și Volovețul la principat. Localitatea la acel moment era mică, trăind aici doar câteva zeci de familii. Principala ocupație a locuitorilor fiind creșterea animalelor. Războaiele feudale și tulburările civile conduc adesea la ruinări. Astfel, în 1657 trupele poloneze conduse de un oarecare Lubomirski prădează așezarea. Multe sate, inclusiv Volovețul au fost distruse și devastate atunci. După suprimarea răscoalei lui
Volovăț, Ucraina () [Corola-website/Science/328727_a_330056]
-
loc și a întregii Britanii. rescrie legendele Britaniei din perspectiva femeilor aflate în spatele tronului. Prin intermediul unor povestiri a căror acțiune acoperă câteva secole, ea povestește cum a fost creată mistica insulă a Avalonului, istoria acesteia, viața în Britania aflată sub ocupație romană și modul în care au căzut în uitare vechile sale tradiții din cauza unei noi religii, creștinismul. Toate poveștile sunt narate de femei care au deținut puterea în timpul vieții, cum ar fi Eilan, Înaltă Preoteasă a Sanctuarului, Elena, mama împăratului
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
Autoarea a fost influențată de tradițiile neo-păgâne (practicate la un moment dat chiar de Bradley) care se bazează pe zeități organizate într-o structură matriarhală similară. Romanul care a stat la baza creării seriei, "Negurile" (1983), prezintă Britania în perioada ocupației romane. Personajul principal este Morgaine, sora vitregă a Regelui Arthur și preoteasă a Avalonului. Dorința de a păstra religia păgână matriarhală a poporului său o determină să înceapă un conflict cu creștinismul, care se află în plină ascensiune în Britania
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
umpluse Bucureștiul cu bancnote false. Rămas singur, Darie se duce la frizeria lui Dodu din cartierul Tei și-i spune Anghelicăi că soțul ei și bărbatul cu voce siteavă muriseră. Mahalagioaica îl primește în gazdă, iar tânărul își reia vechea ocupație de vânzător de ziare. În prima zi de lucru Darie află din ziarul "Bukarester Tageblatt" că avusese loc o revoluție la Petrograd, iar guvernul provizoriu condus de Kerenski fusese arestat de bolșevici. El prevede că și Kaiserul va fi răsturnat
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
din satul dunărean Lisa. În anul 1917 sosește în Bucureștiul ocupat de armatele germano-austriece, încercând să se angajeze ca vânzător de ziare. În același an face o călătorie de nevoie la sudul Dunării, prin Balcani, fiind silit de autoritățile de ocupație să ducă, împreună cu alți tineri, un transport de oi destinat trupelor germane din Serbia. Acest peregrinaj va fi descris mult mai târziu în romanul "Jocul cu moartea"; el avea atunci vârsta de aproape 15 ani la fel ca și tânărul
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]