65,457 matches
-
când se folosește sub formă de jet compact). Apa care vine în contact cu materialul aprins absoarbe căldura, o transformă în vapori și prin saturarea spațiului înconjurător, limitează accesul aerului spre focarul incendiului. Apa constituie, totodată, un filtru pentru radiație termică, deci cu excelentă capacitate de ecranare și protecție la incendiu. Apa poate fi folosită sub formă de jet compact, pulverizat și abur. Apa se refulează asupra zonelor de ardere sub formă pulverizată (picături fine, ceață sau ploaie).Față de jetul compact
Lupta contra incendiilor () [Corola-website/Science/333653_a_334982]
-
Giovanni Schiaparelli în 1889. Utilizând luneta "Observatorului Pic du Midi", Dollfus a fost capabil, în 1959, să rezolve clar zone cu distanțe de 300 de kilometri între ele. Dollfus a studiat și posibilitatea prezenței unei atmosfere în jurul Lunii. Procentajul disipării termice în spațiu al tuturor gazelor de pe Lună, cu excepția celor mai grele (care sunt foarte puțin abundente) este atât de ridicat încât o atmosferă reală nu poate fi luată în considerare. Prezența unei atmosfere ar trebui să fie detectabilă prin polarizarea
Audouin Dollfus () [Corola-website/Science/333821_a_335150]
-
la gradul de locotenent pilot de avioane de vânătoare. În perioada 1943-1948 Pimsner a activat la diferite unități de aviație ca ofițer pilot. În 1943 s-a înscris la Facultatea Electromecanică a Școlii Politehnice din București la Secția de Mașini Termice, pe care a absolvit-o în 1947, devenind inginer electromecanic cu specialitatea aviație. În 1949 a fost avansat la gradul de căpitan inginer și mutat ca șef birou de studii la Facultatea de Aviație a Academiei Tehnice Militare, care fusese
Victor Editura Pimsner () [Corola-website/Science/333234_a_334563]
-
Capacitatea termică masică, numită și căldura specifică este o mărime fizică intensivă proprie ramurilor termodinamicii ce are caracter de constantă de material și reprezintă cantitatea de căldură necesară unității de masă dintr-un corp pentru a-și modifică temperatura cu un grad
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
numită și căldura specifică este o mărime fizică intensivă proprie ramurilor termodinamicii ce are caracter de constantă de material și reprezintă cantitatea de căldură necesară unității de masă dintr-un corp pentru a-și modifică temperatura cu un grad. Capacitatea termică masică se poate defini și că raportul dintre capacitatea termică (calorica) a unui corp omogen și masa acestuia Unitatea de măsură a căldurii specifice în ȘI este formulă 1 (joule ori kilogram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
ramurilor termodinamicii ce are caracter de constantă de material și reprezintă cantitatea de căldură necesară unității de masă dintr-un corp pentru a-și modifică temperatura cu un grad. Capacitatea termică masică se poate defini și că raportul dintre capacitatea termică (calorica) a unui corp omogen și masa acestuia Unitatea de măsură a căldurii specifice în ȘI este formulă 1 (joule ori kilogram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu). În cazul unui sistem termodinamic care interacționează cu mediul
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
temperatura la schimbul de căldură; cantități egale de substanțe diferite își modifică temperatura mai mult altele mai puțin la schimbarea cu mediul a aceleiași cantități de căldură. Pentru caracterizarea acestei "capabilități" diferite a substanțelor se introduce mărimea fizică denumită capacitatea termică masică : formulă 15 Capacitatea termică masică, pentru un proces în condiții fizice precizate este o constantă de material ce caracterizează comportamentul termic al substanței sistemului termodinamic. Pentru caracterizarea globală a comportamentului termic al sistemului se utilizează mărimea fizică "capacitate termică" C
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
căldură; cantități egale de substanțe diferite își modifică temperatura mai mult altele mai puțin la schimbarea cu mediul a aceleiași cantități de căldură. Pentru caracterizarea acestei "capabilități" diferite a substanțelor se introduce mărimea fizică denumită capacitatea termică masică : formulă 15 Capacitatea termică masică, pentru un proces în condiții fizice precizate este o constantă de material ce caracterizează comportamentul termic al substanței sistemului termodinamic. Pentru caracterizarea globală a comportamentului termic al sistemului se utilizează mărimea fizică "capacitate termică" C care se definește ca
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
mediul a aceleiași cantități de căldură. Pentru caracterizarea acestei "capabilități" diferite a substanțelor se introduce mărimea fizică denumită capacitatea termică masică : formulă 15 Capacitatea termică masică, pentru un proces în condiții fizice precizate este o constantă de material ce caracterizează comportamentul termic al substanței sistemului termodinamic. Pentru caracterizarea globală a comportamentului termic al sistemului se utilizează mărimea fizică "capacitate termică" C care se definește ca fiind căldură necesară pentru a ridica cu un grad temperatura sistemului, fără schimbarea stării de agregare a
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
diferite a substanțelor se introduce mărimea fizică denumită capacitatea termică masică : formulă 15 Capacitatea termică masică, pentru un proces în condiții fizice precizate este o constantă de material ce caracterizează comportamentul termic al substanței sistemului termodinamic. Pentru caracterizarea globală a comportamentului termic al sistemului se utilizează mărimea fizică "capacitate termică" C care se definește ca fiind căldură necesară pentru a ridica cu un grad temperatura sistemului, fără schimbarea stării de agregare a unui sistem într-un anumit proces considerat și la o
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
capacitatea termică masică : formulă 15 Capacitatea termică masică, pentru un proces în condiții fizice precizate este o constantă de material ce caracterizează comportamentul termic al substanței sistemului termodinamic. Pentru caracterizarea globală a comportamentului termic al sistemului se utilizează mărimea fizică "capacitate termică" C care se definește ca fiind căldură necesară pentru a ridica cu un grad temperatura sistemului, fără schimbarea stării de agregare a unui sistem într-un anumit proces considerat și la o anumită temperatura. Unitatea de măsură a lui "C
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
a ridica cu un grad temperatura sistemului, fără schimbarea stării de agregare a unui sistem într-un anumit proces considerat și la o anumită temperatura. Unitatea de măsură a lui "C" în Sistemul Internațional de unități este J/ K. Capacitatea termică a unui sistem este o mărime fizică extensiva, prin urmare are caracter aditiv. Cu alte cuvinte dacă un sistem formulă 21 e compus din subsistemele formulă 22, aflate toate în echilibru termic între ele, având capacitățile termice formulă 23, atunci capacitatea termică a
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
C" în Sistemul Internațional de unități este J/ K. Capacitatea termică a unui sistem este o mărime fizică extensiva, prin urmare are caracter aditiv. Cu alte cuvinte dacă un sistem formulă 21 e compus din subsistemele formulă 22, aflate toate în echilibru termic între ele, având capacitățile termice formulă 23, atunci capacitatea termică a întregului sistem este suma capacităților termice ale părților sistemului formulă 24, formula 25. Comparând definția capacității termice cu cea a capacității termice masice, rezultă că relația dintre cele două mărimi este: formulă 26
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
unități este J/ K. Capacitatea termică a unui sistem este o mărime fizică extensiva, prin urmare are caracter aditiv. Cu alte cuvinte dacă un sistem formulă 21 e compus din subsistemele formulă 22, aflate toate în echilibru termic între ele, având capacitățile termice formulă 23, atunci capacitatea termică a întregului sistem este suma capacităților termice ale părților sistemului formulă 24, formula 25. Comparând definția capacității termice cu cea a capacității termice masice, rezultă că relația dintre cele două mărimi este: formulă 26 Cu alte cuvinte, capacitatea termică
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
Capacitatea termică a unui sistem este o mărime fizică extensiva, prin urmare are caracter aditiv. Cu alte cuvinte dacă un sistem formulă 21 e compus din subsistemele formulă 22, aflate toate în echilibru termic între ele, având capacitățile termice formulă 23, atunci capacitatea termică a întregului sistem este suma capacităților termice ale părților sistemului formulă 24, formula 25. Comparând definția capacității termice cu cea a capacității termice masice, rezultă că relația dintre cele două mărimi este: formulă 26 Cu alte cuvinte, capacitatea termică masică reprezintă capcitatea termică
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
mărime fizică extensiva, prin urmare are caracter aditiv. Cu alte cuvinte dacă un sistem formulă 21 e compus din subsistemele formulă 22, aflate toate în echilibru termic între ele, având capacitățile termice formulă 23, atunci capacitatea termică a întregului sistem este suma capacităților termice ale părților sistemului formulă 24, formula 25. Comparând definția capacității termice cu cea a capacității termice masice, rezultă că relația dintre cele două mărimi este: formulă 26 Cu alte cuvinte, capacitatea termică masică reprezintă capcitatea termică a unității de masă al sistemului, ceea ce
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
alte cuvinte dacă un sistem formulă 21 e compus din subsistemele formulă 22, aflate toate în echilibru termic între ele, având capacitățile termice formulă 23, atunci capacitatea termică a întregului sistem este suma capacităților termice ale părților sistemului formulă 24, formula 25. Comparând definția capacității termice cu cea a capacității termice masice, rezultă că relația dintre cele două mărimi este: formulă 26 Cu alte cuvinte, capacitatea termică masică reprezintă capcitatea termică a unității de masă al sistemului, ceea ce justifica terminologia utilizată pentru capacitatea termică masică, de recomandat
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
formulă 21 e compus din subsistemele formulă 22, aflate toate în echilibru termic între ele, având capacitățile termice formulă 23, atunci capacitatea termică a întregului sistem este suma capacităților termice ale părților sistemului formulă 24, formula 25. Comparând definția capacității termice cu cea a capacității termice masice, rezultă că relația dintre cele două mărimi este: formulă 26 Cu alte cuvinte, capacitatea termică masică reprezintă capcitatea termică a unității de masă al sistemului, ceea ce justifica terminologia utilizată pentru capacitatea termică masică, de recomandat în locul celei de "căldură specifică
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
termice formulă 23, atunci capacitatea termică a întregului sistem este suma capacităților termice ale părților sistemului formulă 24, formula 25. Comparând definția capacității termice cu cea a capacității termice masice, rezultă că relația dintre cele două mărimi este: formulă 26 Cu alte cuvinte, capacitatea termică masică reprezintă capcitatea termică a unității de masă al sistemului, ceea ce justifica terminologia utilizată pentru capacitatea termică masică, de recomandat în locul celei de "căldură specifică" Cunoscând capacitățle termice masice și masele unor cantități de substanțe diferite pentru un anumit domeniu
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
termică a întregului sistem este suma capacităților termice ale părților sistemului formulă 24, formula 25. Comparând definția capacității termice cu cea a capacității termice masice, rezultă că relația dintre cele două mărimi este: formulă 26 Cu alte cuvinte, capacitatea termică masică reprezintă capcitatea termică a unității de masă al sistemului, ceea ce justifica terminologia utilizată pentru capacitatea termică masică, de recomandat în locul celei de "căldură specifică" Cunoscând capacitățle termice masice și masele unor cantități de substanțe diferite pentru un anumit domeniu de temperatură, se poate
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
Comparând definția capacității termice cu cea a capacității termice masice, rezultă că relația dintre cele două mărimi este: formulă 26 Cu alte cuvinte, capacitatea termică masică reprezintă capcitatea termică a unității de masă al sistemului, ceea ce justifica terminologia utilizată pentru capacitatea termică masică, de recomandat în locul celei de "căldură specifică" Cunoscând capacitățle termice masice și masele unor cantități de substanțe diferite pentru un anumit domeniu de temperatură, se poate calcula capacitatea termică masică echivalentă a amestecului format din cantitățile de substanțe. Valoarea
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
că relația dintre cele două mărimi este: formulă 26 Cu alte cuvinte, capacitatea termică masică reprezintă capcitatea termică a unității de masă al sistemului, ceea ce justifica terminologia utilizată pentru capacitatea termică masică, de recomandat în locul celei de "căldură specifică" Cunoscând capacitățle termice masice și masele unor cantități de substanțe diferite pentru un anumit domeniu de temperatură, se poate calcula capacitatea termică masică echivalentă a amestecului format din cantitățile de substanțe. Valoarea calculată va fi una medie pentru ansamblul sistemului format din cantitățile
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
de masă al sistemului, ceea ce justifica terminologia utilizată pentru capacitatea termică masică, de recomandat în locul celei de "căldură specifică" Cunoscând capacitățle termice masice și masele unor cantități de substanțe diferite pentru un anumit domeniu de temperatură, se poate calcula capacitatea termică masică echivalentă a amestecului format din cantitățile de substanțe. Valoarea calculată va fi una medie pentru ansamblul sistemului format din cantitățile date. Astfel, fie un sistem format din amestecul a formula 27 cantități de substanțe diferite de mase formulă 28 și capacități
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
masică echivalentă a amestecului format din cantitățile de substanțe. Valoarea calculată va fi una medie pentru ansamblul sistemului format din cantitățile date. Astfel, fie un sistem format din amestecul a formula 27 cantități de substanțe diferite de mase formulă 28 și capacități termice masice formulă 29. Căldură totală primită de amestecul format de cele formulă 27 componente pentru a-și crește demperatura cu formulă 31 va fi formulă 32. Presupunând că formulă 33 este capacitatea termică masică a întregului sistemului compus din cele formulă 34 componente, căldura totală se
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
amestecul a formula 27 cantități de substanțe diferite de mase formulă 28 și capacități termice masice formulă 29. Căldură totală primită de amestecul format de cele formulă 27 componente pentru a-și crește demperatura cu formulă 31 va fi formulă 32. Presupunând că formulă 33 este capacitatea termică masică a întregului sistemului compus din cele formulă 34 componente, căldura totală se scrie sub forma formulă 35, unde formulă 36 este masă totală a amestecului; prin egalarea ultimelor două relații se gaseste pentru formulă 37, formula: formulă 38 Cu alte cuvnte, capacitatea termică masică
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]