67,494 matches
-
la liceul "Mihai Viteazul" (1943). În anul 1935, minor fiind, s-a înscris în organizația ""Mănunchiul de prieteni"", organizație legionară a tineretului școlar. În anul 1936 era deja încadrat în ""Frăția de Cruce"", organizație superioară celei dintâi. Peste ani își amintește Înalt Prea Sfințitul : ..." Nu am apucat să devin legionar din două motive, unul formal și altul de fond: în ianuarie 1941, la vremea când eu încă nu eram major (la aceea vreme majoratul era la 21 de ani) , "Frăția de
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
Luceafărul", "Magazin Istoric", "Ateneu" și altele. A publicat în revistele centrale bisericești, "Glasul Bisericii", "Mitropolia Olteniei", buletinul și calendarul "Credința" din Detroit, "Renașterea" din Cluj (unele sub pseudonimul Vartolomeu Diacul). Din punct de vedere al scrisului duhovnicesc, din multele lucrări amintim "Filele de acatist" (1976), "Acțiunea catolicismului în România interbelică" (1992) penultima lucrare, "Cartea deschisă a Împărăției", o tâlcuire competentă a Sfintei Liturghii izvorâtă din experiența sa. În anul 2008 a publicat un volum de memorii. Vorbind de activitatea sa de
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
reper care a structurat cromatic și compozițional operele din ciclul “Gutui” și “Floarea Soarelui, iar violetul din “Metaforma” (1990), “Ușa” (1996), Dimineața” (1997) impresionează prin intentisitatea sa și se impune în tablourile cu titlul “Metaformă/1990” în care rigurozitatea formelor amintește de abstracționismul lui Kandinsky și al lui Malevici”. Andrei Sârbu a utilizat cu multă dibăcie și limbajul “Op Art”-ului (Artei Optice), în spiritul maestrului ei consacrat, pictorului francez Victor Vasarely. Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice la sfârșitul anului 1991, participarea
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
vechi sunt mai puțin exacte. Cercetătorii numesc acest tip de „profeție” "vaticinium post eventum". În Mesopotamia din timpul lui Hammurabi sunt menționați profeți, unii dintre ei îndrăznind chiar să îl critice pe rege. În secolul al IX-lea î.Hr. este amintit în Siria profetul Isaia care prezice asediul asirian. Profeți asirieni din secolul al VII-lea î.Hr. prezic viitorul dinastiei Sargon. In lumea antică erau Sibilele care preziceau prin Oracole, sau preoți, vrăjitori și prezicători. Cea mai recentă colecție de scrieri
Proroc () [Corola-website/Science/299998_a_301327]
-
nu sunt totdeauna considerate ca binevenite de credincioșii tradiționaliști. În Islam, Mahomed este considerat cel mai mare profet și trimisul „Domnului” (Allah) care a dat mai departe învățătura prin Coran, versurile acestuia fiind numite Sure. Ca profet în Islam este amintit și Iisus, numit „Isa”. Amintiți sunt și Ioan Botezătorul, numit „Yahiya” și Ioan, numit „Yunus”. Despre profeții
Proroc () [Corola-website/Science/299998_a_301327]
-
12 iulie 1848, alături de Iosafat Snagoveanul și Cezar Bolliac (document original la Muzeul Național de Istorie a României). Din 1856 a fost venerabilul unei loji masonice bucureștene. Devine un apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Dintre descendenții cunoscuți se poate aminti scriitoarea Alice Voinescu (1885 - 1961) născută la Turnu Severin. Fosta stație de metrou "Semănătoarea" îi poartă acum numele. Articole biografice
Petrache Poenaru () [Corola-website/Science/300003_a_301332]
-
A jucat în peste 25 de filme, într-o perioadă în care numărul realizărilor cinematografice era redus. Printre rolurile care l-au făcut celebru se numără: A interpretat un număr de 13 personaje din opera marelui dramaturg Ion Luca Caragiale. Amintim rolurile: Crăcănel și Candidatul în "D-ale carnavalului", Spiridon și Rică Venturiano în "O noapte furtunoasă", Brânzovenescu și Dandanache în "O scrisoare pierdută", Coana Efimița în "Conu Leonida față cu reacțiunea", Lefter Popescu în "Două loturi", Costăchel Gudurău în "Telegrame
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
se unesc într-un por comun. Reproducerea și dezvoltarea platheminților-fecundarea este internă și încrucișată având loc prin copulare sau depunerea spermatoforului la suprafața corpului. La speciile cu gonadă femelă unitară ouăle sunt de tip ectolecit. La unele turbelariate marine larva amintește de larva trocoforă, prezentă la grupul spiraliilor (Filum Annelida, Filum Mollusca, Filum Nemertini). Speciile parazite au cicluri evolutive mult mai complexe în care apar mai multe generații (și la un număr mare de specii și schimb de gazde). Clasa Turbellaria
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
pe peliculă alb-negru de 35mm. În cele din urmă, în forma sa finală, filmul a fost avantajat prin decizia de a utiliza modul de filmare în alb și negru, denumit de istoricul de cinema Joseph Maddrey „cinematografie tip guerilla”, care amintește de „autoritatea nealterată a jurnalelor cinematografice din timpul războiului”. Maddrey mai adaugă: „pare a fi în egală măsură un film documentar despre pierderea echilibrului social și un film de exploatare”. Membrii Image Ten erau ocupați cu filmările și post-producția, participând
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
fiind un simplu șofer de camionetă. Vorbele sale erau acelea ale unui om din clasa de jos / om needucat. Duane Jones era un om foarte educat [...] pur și simplu a refuzat să joace rolul așa cum era scris. Din câte îmi amintesc, chiar Duane și-a modificat replicile pentru a reflecta personajul, așa cum credea el că ar trebui să fie”. Scenele de dialog dintre Helen și Harry Cooper au fost de asemenea modificate de Marilyn Eastman. Potrivit actriței principale, Judith O'Dea
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
Mondorf este o localitate de pe Rin cu 6500 de locuitori ce aparține de orașul Niederkassel. Localitatea este amintită pentru prima oară sub numele de „Munnendor” în anul 795 într-un document istoric al mănăstirii Casius din Bonn. Așezarea exista deja în timpul francilor. Biserica catolică din Mondorf St. Laurentius este clădită în secolul XVII, pe locul capelei care a
Mondorf (Niederkassel) () [Corola-website/Science/313006_a_314335]
-
audiență al acestora. Pentru natura îndoielnică a notorietății sale, publicația "Gardianul" o numește pe Nikita o „nonvedetă”. Pentru aceleași motive, Ispas a fost deseori menționată de tabloide și publicații de scandal de pe întreg spectrul media românesc, iar ocazional a fost amintită de jurnale ca una dintre reprezentantele proeminente ale „prostituției” mass-media și „bălăcărelii televizate” ale acestei perioade. Dată fiind disponibilitatea Nikitei de a face afirmații gratuite doar de dragul senzaționalului, mare parte din informațiile autobiografice existente sunt incerte. Conform declarațiilor Nikitei, părinții
Nikita (vedetă din România) () [Corola-website/Science/313014_a_314343]
-
a respectat îndemnul călugăriței: nu mânca niciodată până la orele 15-16 ale zilei, ținea post negru și se ruga permanent. În timp ce picta, el nu vorbea cu nimeni și nu accepta să se vorbeasă nici sub schele, în biserică. Părintele Paisie își amintește că a urcat odată pe schele, pentru a-l vedea de aproape cum pictează, iar Protcenco i-a spus următoarele: ""Dacă ai venit, eu nu mai pot picta!" și se pregătea să coboare de pe schele" . Ivan Protcenco a urmat studii
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
și se ruga. Ivan Protcenco a pictat la Mănăstirea Sihăstria timp de șase ani (1947-1953), neavând în acest timp nici un ucenic și preferând să lucreze singur. Era ajutat uneori de arhimandritul Ioanichie Bălan, ucenic pe atunci la mănăstire, care își amintea următoarele: "Eu îi cumparam vopsele și îi preparam uleiul. Îi dădeam la mână materialele. Aveam 20 de ani și îl ajutam, el fiind pe schelă. Interesant, în timp ce el lucra, soția lui, Pelaghia, se ruga. Citea o psaltire pe zi, iar
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
în biserică, la Sfânta Liturghie, unde la sfârșitul Vohodului mare, din pragul bisericii, duhovnicul a strigat: ""Pomeniți-o și pe maica Pelaghia, că s-a dus la Rai"" . Maica Pelaghia a fost înmormântată și ea în cimitirul mănăstirii. După cum își amintea arhimandritul Ioanichie Bălan într-un film de televiziune inchinat pictorului, aflăm următoarele: ""După câteva zile de la moartea lui, vine o femeie străină. N-o știa nimeni. Și întreabă: aici e Mănăstirea Sihăstria? Da, i se răspunde. Zice, mai departe: Aici
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
obiecte de podoabă, de harnașament) se încadrează în categoria marilor valori antice descoperite în Romania. Reprezentative pentru cultura și civilizația geto-dacică din câmpie, sunt colecțiile de obiecte descoperite în davae-le din apropierea unor cursuri de apă (Ialomița, Borcea). Printre aceste valori amintim - rhyton din lut și vatra cu decor solar de la Piscul Crăsani, olăria lucrată cu mâna și la roată de la Stelnica-Grădiștea Mare sau Popina-Bordușani. Colecțiile de epocă medievală (sec. VIII-XVIII), provenite din așezări (Dridu, Târgul de Floci) și necropole (Platonești), pun
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
achiziționa diferite suveniruri, pietre semiprețioase, obiecte de artă, cărți în care sunt prezentate istoria și tradiția locului, etc. În centrul cetății a mai fost amenajat și un bar-terasă, unde turiștii se pot odihni după lunga plimbare printre ruine. Trebuie să amintim și de tirul cu arc, unde doritorii își pot exersa priceperea și precizia. Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului "Nemuritorii" - (1974) în regia lui Sergiu Nicolaescu, "Dacii", "Mihai Viteazul", sau "Columna", orașul câștigându-și astfel titlul de
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
stellaris", "Alcidae", "Haematopodidae", "Jacanidae", "Glareolidae", "Rostratulidae", "Thinocoridae", "Ibidorhynchidae", "Pluvianellidae", "Laridae", "Stercorariidae", "Charadriidae", "Dromadidae", "Recurvirostridae", "Chionididae", "Scolopacidae", "Rhynchopidae", "Sternidae", "Pedionomidae", "Burhinidae", ca și "Calidris minuta", "Tringa totanus", "Tringa nebularia", "Ciconia nigra" (barză) și "Grus grus". Din cadrul florei din parc se pot aminti "Cyperaceae" (ierburi din regiuni umede) și "Cladium mariscus". Pe malul de est al lacului Müritz se află păduri din familia "Juniperus" (ienupăr). <br>
Parcul național Müritz () [Corola-website/Science/313050_a_314379]
-
început în anul 1987, atunci când s-a alăturat ca toboșar orchestrei școlii; în curând însă avea să își schimbe opțiunea, alegând să învețe chitara bas, din cauză că își dorea să fie în fața orchestrei, nu în spate. Referitor la asta, Olsdal își amintește: „Așa că am trecut la bas și am exersat la asta în același timp în care învățam să cânt la pian. Prima chitară bas cumpărată a fost un Fender Precision, din cauza lui Steve Harris de la Iron Maiden, care avea unul la
Stefan Olsdal () [Corola-website/Science/313057_a_314386]
-
single-uri s-au bucurat de un real succes atât în țară cât și în străinătate, vânzându-se în peste 500.000 de copii. Alexandra Irina Mihai s-a născut la 23 august 1986 în Câmpia Turzii, România. Părinții săi își amintesc cu plăcere despre primele vorbe rostite de Andra, care îngână cântecele auzite de la aceștia. Nu au trecut mult timp și s-a dovedit că un potențial și talent incontestabil avea să îi consolideze micuței o carieră stabilă în peisajul mediatic
Andra () [Corola-website/Science/313054_a_314383]
-
suprapopulat, înrăutățindu-se, iar hrană și apa devenind insuficiente în ciuda eforturilor făcute de Brod, Karako, Malioglu și de Crucea roșie. Căpitanul Garabetenko îi trimite guvernului turc o scrisoare alarmista în care contestă motivele carantinei, cere debarcarea pasagerilor și eliberarea navei, amintind că aceasta este neutră. O delegație a evreilor români din Palestina a venit la Istanbul și a obținut o audiență la președintele Turciei, Ismet Inönü. După aceasta întrevedere, Brod, Karako, Malioglu și Shertok obțin de la britanici doar 28 de vize
Struma (navă) () [Corola-website/Science/313074_a_314403]
-
în orașul Suceava. Fiind stabiliți aici negustori sași, unguri și poloni, Baia a devenit o localitate urbană (civitas) cu populație de religie catolică. Astfel, în secolul al XIII-lea, misionari dominicani au ridicat aici o biserică, iar in 1334 este amintită într-un document și o mănăstire franciscană. În secolul al XIV-lea existau în Moldova două biserici catolice la Baia. Coloniștii sași au construit în oraș o biserică cu hramul „Sfânta Treime”, cu o lungime de doar 6 pași. Pe
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
vizitat Baia la 14 octombrie 1641, scriind că în localitate trăiau 160 de catolici în majoritate sași, dar și câțiva unguri. Vorbind despre bisericile din Baia el scrie următoarele: ""Au o biserică mare și frumoasă închinată Maicii Domnului, sunt de amintit cele cinci altare, în clopotniță sunt trei clopote frumoase, biserica este de zid și lucrată frumos, au preot un misionar dominican. Sub cristelniță în mijlocul bisericii a foszt îngropată o doamnă de odinioară a Moldovei, care a fost catolică, așa cum se
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
artiști profesioniști.” - în „Scînteia”,din 07.03.1979, București, „Urmărind diversele faze de concurs coral în Prahova, am constatat frecvență unor lucrări , scrise la cererea unor colective de artiști- o colaborare rodnica , ce face să crească amploarea și calitatea Festivalului.Amintim cântecele...” Să împlinim al țării program cutezător” de Leonida Brezeanu ,pe versurile luiNicolae Dumitrescu...etc...” CONSTANTIN RĂZVAN-„Cenaclu de creație muzicală” - în Revistă „ ApărareaPatriei”, ,17 noiembrie ,1976, București. „ ...În încheiere, Corul și Fanfara Casei Armatei din Ploiești , dirijor maior Constantin
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
din Ploiești,publicat în „Săptămâna culturală” Nr.470 din 07.XII.1979,București. „La Ploiești la Teatrul de Revista a avut loc un remarcabil spectacol intitulat „Cine-a născocit iubire”? de Victor Bârlădeanu și Titi Dumitrescu, iar dintre compozitorii locali amintim contribuțiile prețioase ale lui LEONIDA BREZEANU,Al.I.Bădulescu și Paul Ionescu...” DORU POPOVICI-recenzia volumului de coruri „Cinstire acestui timp” realizat de Leonida Brezeanu și Al.Bădulescu-în Rev. „ Săptămâna culturală” din 19.08.1983 :...Centrul de îndrumare a creației populare
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]