64,843 matches
-
regimului comunist nu a antrenat instantaneu o restructurare majoră a înțelegerii colective a trecutului românesc. Pentru aproape un deceniu de la Revoluția română din 1989, modul de raportare la trecut a fost caracterizat de inerție discursivă. Apoi, pe măsură ce s-au întețit eforturile de integrare în structurile euroatlantice (finalizate cu aderarea României în NATO în 2004 și în UE în 2007), vechea imagine naționalist-eroizantă a trecutului autohton a fost succesiv revizuită. În primul rând, prin introducerea manualelor alternative începând cu anul școlar 1997-1998
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
către un mod critico-reflexiv, post-eroic, de înțelegere a trecutului românesc. Tranziția paradigmatică reperabilă în rândurile literaturii didactice a fost accelerată prin asumarea oficială de către statul român a responsabilității față de păcatele trecutului (Raportul Wiesel, 2004; Raportul Tismăneanu, 2006). Angajându-se în efortul de clarificare a trecutului în vederea așezării unei noi temelii morale pentru construirea unei societăți inspirate de principiile politice ale democrației liberale, autoritățile statale românești au adoptat norma europeană a "politicii regretului". Toate aceste deplasări, prefaceri și chiar rupturi în gestiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimbarea numelor străzilor, ridicarea de statui, construirea de memoriale și elaborarea de ceremonii comemorative (vezi și Stan 2013, p. 1). Alături de politicile de ordin juridic, o componentă majoră a justiției tranzițională o reprezintă "politicile memoriei", prin care noul regim depune eforturi de reconfigurare a memoriei colective a trecutului pe liniile interpretative aprobate de noile condiții politice. Memoria colectivă, prin care se poate înțelege sistemul retro-proiectiv de reprezentări sociale pe care ordinea socială curentă le promovează despre propriul său trecut, devine subiectul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în contextul organizațional al școlii. Faptul că un procent atât de important dintre elevi nu au avut (sau cel puțin nu au reținut că au avut) ca subiect de discuție tema comunismului cu profesorii lor relevă eșecul societății postcomuniste "în efortul deliberat de a transmite informații și atitudini despre regimul totalitar comunist" (Gheorghiță, 2010, p. 69). Eșantionul investigat în studiul "Elevii și cultura civică" a fost alcătuit în întregime din elevi. Părinții nu au fost incluși în eșantion, astfel că transmiterea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vehiculate în spațiul non-public al familiei și în contextul vieții cotidiene a indivizilor). Rezistența nostalgică, chiar dacă pasivă, a populației României față de îmbrățișarea narativei oficiale a comunismului ca traumă societală și regim criminal evidențiază disensiunea atitudinală existentă în societatea românească, precum și eforturile elitei anticomuniste, încununate cu succes odată cu publicarea Raportului Tismăneanu, de definire a memoriei publice a comunismului împotriva curentului nostalgic. Intentând "procesul comunismului" în cadrul mai amplu al justiției tranziționale, statul român postcomunist a reușit să statueze prin decret în cultura publică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care au cerut confruntarea oficială a trecutului comunist au rămas fără ecou în coridoarele puterii politice, populate în mare parte de foști membri ai Partidului Comunist convertiți la o formă sau alte de social-democrație și extremist naționalist. Cele mai sistematice eforturi de recuperare a memoriei traumatice a comunismului au fost depuse de victimele directe ale fostului regim, prin intermediul literaturii memorialistice de detenție. Doar până în anul 2005, pe piața cărții românești erau vehiculate nu mai puțin de 150 de testimoniale de acest
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
piața cărții românești erau vehiculate nu mai puțin de 150 de testimoniale de acest gen (Cesereanu, 2005). Nu ar fi deloc exagerat să vorbim despre o adevărată "avalanșă memorialistică" declanșată în cultura română, care a continuat să capete amploare până când eforturile literare ale victimelor directe ale regimului comunist au fost preluate de statul român. Odată ce, în 2006, președintele României a comisionat un raport de condamnare a regimului comunist, statul român a inițiat un glissando de la strategia evitaționistă la o strategie de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2005, pp. 271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers a pledat pentru necesitatea de asumarea a responsabilității și recunoaștere a vinovăției germane pentru atrocitățile și tragedia cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei postbelice. După cum arată și datele prelevate din diverse sondaje realizate în anii '40 și '50, germanii nu erau dispuși încă să își confrunte trecutul și să își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de stat, dobândind hegemonie discursivă în sfera publică, este reflectată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub forma unui "Raport pentru condamnarea regimului comunist ca nelegitim și criminal". Capetele de acuzare formulate în acest document sunt reluate în Raportul final publicat în 2006. 31 Peter Berger a formulat această prescripție vizându-l pe sociolog. Fără niciun efort prescripția lui Berger poate fi universalizată la nivelul tuturor membrilor "comunității de cercetători" despre care vorbește C.S. Peirce care aspiră la descoperirea de adevăruri. 32 Pentru anul 1993, datele au fost preluate din P. Câmpeanu (1993, p. 186). Nu știu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Aderare la N.A.T.O; 29 martie 2004 România devine membru cu drepturi depline al N.A.T.O; Avantajele aderării României la NATO: securitate sporită; participarea directă la luarea unor decizii importante pentru securitatea Europei; creșterea credibilității pe plan internațional; un efort financiar mult mai redus decât cel pe care România ar trebui să-l facă pentru a-și asigura singură securitatea; c) Etapele aderării României la Uniunea Europeană 1993 România devine membru asociat al Uniunii Europene; 1995 România depune oficial candidatura pentru
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
membru în Comitetul Național Român ( 1949-1952); a contribuit la înființarea „Ligii Românilor Liberi” (1949, la New York), el fiind cel care stabilea legătura cu Departamentul de Stat al S.U.A. în problemele referitoare la românii exilați peste Ocean; recunoașterea internațională deplină a eforturilor depuse de Grigore Gafencu a avut loc în anul 1956, când acesta a fost ales președinte al Uniunii Europene a Federaliștilor; b) Europa Unită în viziunea lui Grigore Gafencu Aflat în exil, Grigore Gafencu a devenit un membru al mișcării
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în 1949, la câteva luni de la înființare, și s-a retras în 1961; RDG (1950); Mongolia (1962), Cuba (1972),Vietnam (1978); China nu a făcut parte niciodată din această organizație; Iugoslavia a avut statut de stat asociat (din 1964); în ciuda eforturilor de integrare între economiile socialiste, C.A.E.R.-ul nu a devenit „piața comună a Europei de Est”; prăbușirea regimurilor comuniste a condus la dispariția C.A.E.R.ului în iunie 1991; Regimuri pragmatice sunt dictaturi de consolidare națională, de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a fost eliberat de trupele germane (25 octombrie e ziua armatei). După eliberarea teritoriului național, până la sfârșitul războiului, România a luptat în Vest, pentru alungarea trupelor germane din Ungaria, Cehoslovacia, Austria. România și Conferința de pace de la Paris (1947). Ca efort uman și material de război, România s-a situat pe locul 4 după U.R.S.S., S.U.A. și Anglia. Totuși, la Conferința de pace de la Paris, efortul României depus în campania din Vest nu a fost recunoscut. Principalele prevederi ale Tratatului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
germane din Ungaria, Cehoslovacia, Austria. România și Conferința de pace de la Paris (1947). Ca efort uman și material de război, România s-a situat pe locul 4 după U.R.S.S., S.U.A. și Anglia. Totuși, la Conferința de pace de la Paris, efortul României depus în campania din Vest nu a fost recunoscut. Principalele prevederi ale Tratatului de pace de la Paris au fost: anularea Dictatului de la Viena; cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Herței către URSS; cedarea Cadrilaterului către Bulgaria; plata unei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
gardurilor și a celorlalte instalații și obiecte folosite în antrenament/lecție; * de timp-necesar activităților profesorului: pentru explicație; demonstrație; corectări și recomandări generale și individuale; evaluare; analiză, necesar elevului pentru: a înțelege; formarea reprezentării mișcării; exersare; deplasare în spațiu; revenire după efort; autoevaluare. În cadrul acestei componente a procesului instructiv educativ, profesorul trebuie să desfășoare o serie întreagă de activități preliminare, care asigură eficiență întregii triade predare învățare evaluare (I. Cerghit, 2002); activitățile respective se concretizează în: * pregătirea suporturilor didactice: proiectare, planificare, programare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
s. Aceeași autori prezintă și modalitățile de determinare a evaluării aferentă procesului de pregătire, în sensul că valoarea acesteia este exprimată de cel puțin trei parametrii: * eficiența economică (E.E.); .. Strategi evaluării în atletismul competițional este foarte complexă datorită faptului că efortul specific diferitelor probe de atletism poate fii de tip anaerob, aerob sau mixt, mecanismul de bază al tehnicii diferitelor probe este specific acestora și vârsta atleților impune evaluări diferențiate.Complexitatea problematicii atletismului competițional, determină necesitatea abordării evaluării aspectelor multiple pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atletice; lanțul triplei extensii. b) închise acele lanțuri cinematice ale căror segmente terminale nu sunt libere - ex. poziția ,,gata” a startului de jos; c) parțial închise acele lanțuri cinematice în care segmentele componente sunt închise parțial, altele fiind libere - ex. efortul final la aruncarea greutății. În funcție de tipul forțelor musculare motoare care acționează, lanțurile cinematice pot fi: * de împingere - acel lanț cinematic care cuprinde toate segmentele situate între două rezistențe terminale; * de avântare - acel lanț care cuprinde atât segmentele unui membru aflat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de materialele sportive acest aspect este valabil în situația în care, în cazul unei mișcări atletice, un corp (corpul omenesc) suportă și greutatea altui corp (ex. a mingiei de oină, greutății, discului, etc.); în acest caz este necesară depunerea unui efort suplimentar față de cel pe care îl efectuează atletul pentru începerea, accelerarea sau frânarea mișcării, întrucât obiectul reacționează cu o forță egală și de sens contrar cu greutatea acestuia (sau cu forța rezultată din mișcarea acestuia). c) frecarea în atletism se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
care va răspunde cu o forță de sens contrar, denumită reacția reazemului și care face parte din categoria forțelor exterioare. Atunci când reazemul se realizează pe o suprafață fermă (dură), forțele de reacție a reazemului au următoarele caracteristici: * iau naștere din efortul muscular care poate produce extensia, flexia membrelor sau trunchiului, pendularea membrelor; * se dezvoltă la nivelul contactului cu solul (suportul) și se manifestă sub forma unei presiuni în punctele de contact cu suprafața de sustentație; * există egalitate între cantitățile de mișcare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de pendulare. Perioada de sprijin a pasului alergător cuprinde momentele când corpul alergătorului este în contact cu solul, alternativ, pe un picior și pe celălalt. Aceasta este singura perioadă, datorită reazemului pe sol, în care alergătorul poate să acționeze, prin eforturi proprii, asupra corpului său, deplasându-l cu viteze diferite pe direcții și sensuri determinate. Perioada de sprijin este structurată astfel (fig. 14): * faza de amortizare (a); * momentul verticalei (b); * faza de impulsie (c). Din punct de vedere al eficacității alergării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de elvețianul A. Nicola în anul 1862. Aceste alergări fac parte din categoria probelor ciclice ale atletismului, se execută cu viteză maximală (9 - 12 m/s) și se mai numesc și alergări (probe) de sprint. Din punct de vedere fiziologic, efortul caracteristic acestor probe este de tip anaerob alactacid sau lactacid și de tip mixt în cazul probelor de 400 m și 400 mg. Studiile cinetice au pus în evidență faptul că din analiza curbei de viteză realizată pentru un sportiv
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mecanismul de bază al tehnicii, analitic: * startul și lansarea de la start; * alergarea pe parcurs; * sosirea. Necesitatea obținerii vitezei maxime în cel mai scurt timp posibil a determinat căutarea și găsirea unor poziții favorabile, joase, grupate care să favorizeze dezvoltarea unui efort de accelerare. De la alergarea cu start ,,de sus”, din picioare, startul utilizat în întrecerile grecești până în anul 1887 în toate alergările, s-a cristalizat tehnica startului de jos (în anul 1886 la New York, după unii istorici sau în anul 1884
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
anul 1886 la New York, după unii istorici sau în anul 1884 în Scoția, după alții). Element tehnic al alergării de viteză, ,,startul de jos” permite obținerea în momentul plecării a unor unghiuri optime, favorabile, între segmentele picioarelor care participă la efort, în scopul ieșirii din poziția statică cu eficiența cea mai mare. Fazele (pozițiile) startului de jos se adoptă la comenzile starterului: * poziția corespunzătoare comenzii ,,pe locuri” are următoarele caracteristici: * așezarea mâinilor înapoia și lângă linia de plecare cu degetul mare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fond: probele de peste 10.000 m, semimaratonul și maratonul (42,195 m). Aceste alergări se desfășoară pe pistă, pe șosea, în teren variat (crosul) și peste obstacole (proba de 3.000 m obstacole). Alergările din această categorie sunt probe de efort mixt și aerob. Sportivii care participă la acest gen de probe trebuie să-și însușească tehnica de alergare care să le permită parcurgerea distanțelor de cursă, de la semifond la mare fond, cu o viteză optimă cât mai mare, prin adaptarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]