67,111 matches
-
îndeplinirea sarcinilor ce le revin, vor fi pregătite să execute la cererea comandamentului și alte misiuni specifice profilului lor de activitate. III.MĂSURI PE LINIE DE MILIȚIE 14. Inspectoratul General al Miliției, prin unitățile și formațiunile subordonate, potrivit competențelor, va acționa pentru: a.intensificarea măsurilor de apărare a avutului obștesc, activizarea măsurilor de prevenire și combatere a faptelor antisociale, asanarea centrelor universitare de elementele infractoare parazitare; b.controlul permanent al stării de legalitate și ordine în obiectivele economice, în mod deosebit
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
infracțiuni comise cu violență, îndeosebi a celor cunoscuți cu comportament anarho-protestatar sau cu alte manifestări de natură să tulbure ordinea și liniștea publică; e.punerea în permanentă stare de acțiune a subunităților de intervenție-miliție pentru a fi în măsură să acționeze în orice moment. În județele limitrofe județului IAȘI se va asigura permanența la organul de miliție a cel puțin două grupe din plutoanele de intervenție; f.organizarea de controale îndeosebi în zonele frecventate de străini, pentru depistarea elementelor care nu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
supravegherea tuturor persoanelor care au preocupări sau sunt pretabile la acțiuni dușmănoase, a celor cunoscute cu manifestări violente sau de tulburare a ordinii publice, precum și a altor categorii de persoane care pot săvârși infracțiuni. Împreună cu Direcția Pază și Ordine vor acționa pentru depistarea celor care intenționează să se adreseze pe căi neoficiale conducerii superioare de partid și de stat, luând măsuri pentru asigurarea lor în localitățile de domiciliu. 18. Direcția Circulație va asigura în detaliu circulația în zonele ce urmează a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
oricăror evenimente rutiere. 19. Direcția Evidenței Populației și compartimentele teritoriale de profil vor organiza controale pe linia regimului domicilierii, în scopul depistării celor care nu-și justifică prezența în zonele unde se desfășoară activități în cadrul acțiunii. 20. Brigada Transporturi va acționa pentru executarea ireproșabilă a misiunilor specifice, luând măsuri pentru întărirea controlului în stații și triaje, asigurând ordinea și liniștea în locurile și mediile din competență. 21. Serviciul Arme, muniții, substanțe toxice și compartimentele corespondente din județe, împreună cu organele de securitate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Controlul Trecerii Frontierei va întări măsurile specifice la toate punctele de trecere în vederea prevenirii introducerii în țară de armament, muniție, explozivi, materiale de propagandă cu conținut ostil, precum și pătrunderii persoanelor indezirabile ori a celor date în consemn. De asemenea, va acționa cu intensitate sporită pentru obținerea informațiilor referitoare la fapte și persoane care pun în pericol securitatea statului în zona de frontieră. În cooperare cu Comandamentul Trupelor de Grăniceri și cu departamentele specializate din Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor, va executa acțiuni de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a lungul întregii vieți au pus accente variabile pe trei planuri, la al căror progres își aduce contribuția învățarea de-a lungul întregii vieți: planul individual, cel democratic și cel adaptativ. La nivelul individului, învățarea de-a lungul întregii vieți acționează prin sprijinul oferit acestuia de a se „elibera” de ignoranță (prin „iluminare” - dezvoltare mai ales în plan cognitiv), de dependență (prin abilitarea sa), de constrângeri (prin transformarea perspectivei asupra lor, în urma reflecției; vezi teoria învățării transformative, în subcapitolul 1.4
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în continuă schimbare. Față de aceste considerente mai generale cu privire la aria de cuprindere a învățării de-a lungul întregii vieți, este important să repunctăm că învățarea de-a lungul întregii vieți este un concept integrativ, ce articulează toate demersurile educaționale ce acționează asupra individului, concept apărut ca efect al faptului că este necesară repunerea în discuție a competențelor pe care sistemul formal de educație școlară le asigură indivizilor, pentru a-i pregăti să facă față schimbărilor continue din lumea muncii, diferitelor tranziții
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care să ia măsuri concrete și să aloce resursele adecvate pentru sprijinirea accesului la educație a persoanelor cu nevoi speciale, din grupuri marginalizate social. Sintetizând, este necesar ca direcțiile de politică educațională la nivel european să stimuleze participarea la educație, acționând, în acest sens, pe cel puțin patru paliere/niveluri (Nuissl, 1999): - al cererii: sprijinirea învățării autodirijate, conștientizarea nevoii de educație, prin dezvoltarea capacității (auto)reflexive, creșterea motivației și încurajarea cererii de educație, mai ales în rândul celor social dezavantajați (eliminarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
globală: recunoscând și promovând interdependența și solidaritatea planetară. Deprinderile și competențele necesare pentru exercitarea unei cetățenii democratice sunt parte a deprinderilor de supraviețuire socială și presupun acordarea unei importanțe egale cunoașterii valorilor, exercitării atitudinii pozitive față de acestea, capacității de a acționa și participa într-o societate democratică. Aceasta presupune faptul că fiecare cetățean ar trebui să învețe să fie liber, autonom și creativ, săgândească critic, să fie conștient de drepturile și responsabilitățile sale, să fie capabil să participe în echipe, să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoașterii drepturilor și libertăților sale, fundamentate juridic, a structurii politice, economice și administrative, să-și dezvolte capacitatea de selecție, liberul-arbitru, autenticitatea opțiunilor sale, bazate pe propriul sistem de valori (aflat în concordanță cu valorile, tradițiile, normele sociale), dar și să acționeze potrivit acestora, într-o angajare activă, constantă, responsabilă, avizată în comunitate. Lipsa acestui gen de educație se manifestă prin apatie civică, lipsă de încredereîn instituțiile democratice, creșterea cazurilor de corupție, rasism, naționalism agresiv,xenofobie, intoleranță față de minorități, discriminare și excludere
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
independența, creativitatea și încrederea în sine sunt facilitate de simțul critic și de autoevaluare etc. O simplă enumerare a câtorva dintre principiile dezvoltate de Rogers ne creează imaginea esenței teoriei sale: individul este agentul propriei formări, dacă structura socială nu acționează prea opresiv asupra sa. Autorul dezvoltă tehnici de centrare asupra adultului, unele apropriate de terapie, neputându-se vorbi însă despre o teorie coerentă, abordarea sa fiind unilaterală, care se referă doar la potențialul adultului de autodeterminare. Pornind de la ideile anterior
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
limitele în care indivizii învață, în timp ce învățarea transformativă înseamnă să descoperim și să fim capabili să escaladăm aceste limite. Reflecția critică asupra acestor cadre de referință și reconsiderarea lor, prin învățare comunicativă, este punctul de pornire ce ne determină să acționăm într-o nouă perspectivă, acest nou mod de a acționa fiind indicația clară că o transformare a avut loc. Aceasta poate avea loc dintr-odată, în mod dramatic, sau poate fi un proces cumulativ, pe o perioadă mai lungă. În
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
descoperim și să fim capabili să escaladăm aceste limite. Reflecția critică asupra acestor cadre de referință și reconsiderarea lor, prin învățare comunicativă, este punctul de pornire ce ne determină să acționăm într-o nouă perspectivă, acest nou mod de a acționa fiind indicația clară că o transformare a avut loc. Aceasta poate avea loc dintr-odată, în mod dramatic, sau poate fi un proces cumulativ, pe o perioadă mai lungă. În acest proces de transformare, trebuie să avem în vedere, deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
moment dat poate să fie ambiguă, enigmatică, scăpând parțial controlului conștient. Nimeni nu poate pretinde că este capabil să „citească gândurile”, care, uneori, nu sunt clare nici pentru noi; - autoreferențială: referințele pentru ceea ce este important, semnificativ și relevant pentru noi acționează ca un filtru de decodificare a informațiilor pe care le primim, fiecare atribuindu-le alte semnificații pe baza acestor referențiale. Dacă informația o putem comunica în mod liniar, semnificațiile nu pot fi transmise de la o persoană la alta; - percepție a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu alții, prin dialog care stabilește validitatea) și emancipatoare (vizează forțele sociale facilitatoare sau obstaculare și relația dintre viața cotidiană a individului și sistem) pe care individul le poatevehicula, pentru a înțelege sursa puterii și a diferențierii și pentru a acționa asupra ei, fie în cadrul mișcărilor sociale emancipatoare (ecologistă, pentru pace, pentru autonomie locală, feministă etc.), fie în mișcările sindicale sau chiar la nivelul grupului-clasă (prin dialog și reflecții critice asupra situației în care se află și a modului în care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
chiar la nivelul grupului-clasă (prin dialog și reflecții critice asupra situației în care se află și a modului în care o poate schimba, pentru a nu fi o victimă pasivă). „Abilitarea presupune ca oamenii să-și dezvolte capacitățile de a acționa cu succes în sistemul social și structurile de putere existente, în timp ce emanciparea presupune analizarea critică, rezistența și provocarea structurilor de putere.” În plan pedagogic, este vorba despre a conduce indivizii, nu grupurile de-a lungul unui proces de raționare critică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a se adapta la societatea informațională și informatizată, tehnologică. Chiar dacă sunt aspecte de nuanță, nu putem ignora problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul filosofic este cel ce reunește principiile și valorile ce orientează o concepție sau alta asupra educației adulților, a modului în care adultul învață
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
elaborate sunt referențiale în baza cărora practica poate fi justificată și evaluată. Dar cunoștințele teoretice nu sunt nici situaționale, nici orientate spre acțiunea practică; ele sunt impersonale și universale, preocupate să explice lumea pe baza unor generalizări, și nu să acționeze asupra ei. De aceea, în justificarea acțiunii practice, ele pot fi limitative pentru situația concretă respectivă: sunt doar un element al discursului justificativ, poate nu cel mai important, fiind necesară totodată reflectarea asupra acțiunii și emiterea de raționamente practice, orientate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tacite, care pot fi confruntate, sistematizate, înțelese și testate dintr-o altă perspectivă, validate și chiar generalizate în teorii informale, în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii, noi cunoștințe pot fi generate, conceptualizate, permițând practicienilor să acționeze în diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
marile universități românești. La Universitatea din Cluj, V. Bărbat a lansat în România conceptul de extensiune universitară, ca mod de a concepe un sistem de rețea pentru educația populară în care rolul de căpătâi să-l aibă universitatea, determinată să acționeze dincolo de zidurile ei. În aceeași perioadă, au funcționat o serie de universități țărănești, ale căror obiective și programe de studiu răspundeau nevoilor educaționale ale țărănimii, vizând răspândirea sistematică a științei, literaturii și artelor în rândul maselor. Toate aceste instituții s-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
exemplu, Centrul de Asistență Rurală, Centrul Euroregional pentru Democrație, Centrul Educația 2000+, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Centrul de Parteneriat în Egalitate). • Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Misiunea acesteia este de a mări impactul social al organizațiilor nonguvernamentale, acționând direct și dezvoltând capacitatea acestora pentru cooperare, reprezentare și servicii, prin programe de educație civică, educație pentru sănătate și pentru vârsta a treia. • Asociația pentru Promovarea Femeii din România (APFR) are ca misiune educarea întregii societăți prin promovarea unor politici
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ideile unor filosofi și teologi. Potrivit acestora, oamenii devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce se maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes, Smith, 1990) și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și formare” (p. 6); ea este definită ca activitate intenționată, realizată continuu, cu scopul îmbogățirii cunoștințelor, deprinderilor, competențelor și atitudinilor, pentru a face față unei lumi într-o continuă schimbare. Concluzia Comisiei Europene este că a venit momentul pentru a acționa în direcția armonizării politicilor educaționale ale tuturor statelor, în sensul considerării învățării permanente ca o prioritate a Uniunii Europene. Acest lucru este determinat de două motive fundamentale: a) faptul că „Europa s-a deplasat către o economie și o societate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe învățarea prin experiență, prin practică și reflecție; - integrarea în predare-învățare a tuturor aspectelor cognitive, afective și psihomotoare; - conceperea experienței de învățare din perspectiva rezultatelor imediate ale sale; - promovarea muncii în echipă și implicarea adultului în ceea ce învață. Principiile acestea acționează sistemic, adică se află în relații de intercondiționare, ca premisă pentru o activitate de formare de calitate și în sfera atât de complexă și integratoare a educației adulților. 4.1.2. Relația dintre predare-învățare și evaluaretc "4.1.2. Relația
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
construite de oameni, cu multiple interese, lucrând în contexte instituționale specifice, care influențează profund conținutul și forma programului. Cervero și Wilson sunt de părere că puterea și interesele definesc contextul social în care cei ce realizează planificarea programelor trebuie să acționeze. Pentru a face legătura dintre libertatea de acțiune planificată și constrângerile structurate, forma principală de acțiune propusă este negocierea. Pentru a acționa responsabil și a funcționa eficient, educatorii de adulți trebuie: să fie informați cu privire la respectiva instituție și contextele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]