70,637 matches
-
pecuniare: hoți (pentru furt), tâlhari (pentru tâlhărie), șarlatani (pentru înșelăciune), delapidatori (delapidare), falsificatori (pentru fals), mituitori, traficanți (acte de corupție). Prin comportamentul prezentat de acești infractori se umărește: a) desfășurarea acelor acțiuni ce privesc bunurile și valorile materiale; b) acțiunile constau în luarea, însușirea și folosirea acestora bunurilor sustrase; c) în scop de câștig, de apropiere, în folos propriu. 3. Criminalul caracterial prezintă structuri și tulburari ale vieții afective și active. Caracteristici : a) o anumită tendință sau impulsiune afectivă (ex:agresivitatea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
lipsit de un suport psiho-afectiv matur va căuta să-și satisfacă acele nevoi și plăceri, prioritară fiindu-i propria persoană, chiar dacă este conștient de caracterul malign al faptelor sale. Individul nu reușește decât pe această cale, iar periculozitatea actelor omucidare constă în etapa de premeditare a acestora și, mai ales, a duplicității afective, este indiferent la nevoile celor din jur și, totodată, incapabil de loialitate. Frustrația resimțită ca marcantă dezvoltă la psihopat un nihlism social total. 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică Cercetarea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
adolescentul va adera cu ușurință la unele grupări la limita delincvenței, găști ce promovează un mod de viață anarhic, lispit de reguli și valori, fără o "hartă a viitorului" etc. (a se vedea grupările de punk-ri), iar normalitatea pentru aceștia constă în consumul de alcool și droguri, de a ieși în evidență printr-un comportament agresiv și indecent (vocabular licențios), abandon școlar, vagabondaj etc. În aceste grupuri, adolescentul sărăcit de afectivitatea familiei se va "regăsi", de fapt va fuge de realitatea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un suicid transpus, subliminal sau un infrasuicid. Acestea apar în plan comportamental sub forma refuzului alimentar sau greva foamei, refuzului tratamentului chiar în cazul unor afecțiuni severe, sub forma asumării unor riscuri reale, individul având conștiința pericolului; conduita suicidară care constă în pregătirea, organizarea actului suicidar (întrucât fenomenul suicidal e dinamic și are o anumită evoluție, mai mult sau mai puțin îndelungată). Remarcam aici situația de criza a conduitei suicidare care este acel moment din desfășurarea ei ce corespund cu realizarea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în cultura europeană se află opera de la care C. Rădulescu-Motru va porni în construcția sa, opera care îi motivează cele mai multe din interogațiile esențiale: este vorba despre filosofia kantiană. O altă sursă o aflăm în cultura română. Dovada pentru aceasta nu constă numai în semnalarea, de către autor, a legăturilor dintre opera sa și cultura română, ci, mai cu seamă, în locul pe care această operă, odată încheiată, îl ocupă în orizontul cultural românesc. Cultura română i-a oferit, după propria mărturisire, viziunea personalistă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe temeiul analogiei dintre determinismul prin finalitate și structura formală a conceptului kantian al finalității, sunt dezvăluite: a) justificarea formală a determinismului prin finalitate (înfăptuită, în filosofia lui C. Rădulescu-Motru, prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă prin conceptul vocației). În final, vor fi semnalate deosebirile dintre monismul energetist al lui W. Ostwald și monismul personalist energetic, apoi asemănările dintre modelele antropologice ale principalelor variante personaliste (Ch. Renouvier
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
metafizicii (metafizică ce poate cuprinde ontologia); iar ceea ce realizează el este proiectul metafizicii. Prin urmare, filosofia critică a lui Kant nu este caz al nici unuia dintre aceste trei modele de reconstrucție a umanului; ea cuprinde însă un proiect antropologic. Acesta constă dintr-un set de enunțuri despre om pe care se articulează teoria filosofică, în cazul filosofiei kantiene, proiectul metafizicii. Ideea principală a proiectului antropologic kantian este aceea a omului ca scop final al existenței. Întrucât finalitatea este principiu al facultății
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însăși, fiindcă o asemenea "teorie" sau "idee" trebuie să facă totdeauna parte dintr-un proiect filosofic mult mai larg, care cuprinde, alături de probleme diverse, și problema omului. Primul act al antropologiei filosofice, al cărei model va fi prezentat mai departe, constă în concentrarea ființării umane într-un atribut care-i aparține (îi aparține, aristotelician vorbind, fie ca diferență, fie ca propriu, adică fie ca însușirea esențială care îl deosebește de celelalte specii ale genului în care este inclus omul, de regulă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca produs al ei, chiar dacă acea unitate a ideii trebuie să servească drept principiu de determinare a priori a unei legi a naturii pentru cauzalitatea unei astfel de forme a compusului."93 Structura formală a conceptului finalității, în reconstrucție kantiană, constă în condițiile logice minime care fac inteligibilă extinderea referențialității sale asupra naturii. Nu poate fi vorba, în această extindere, de reantropomor-fizarea conceptului, deoarece operația kantiană nu semnifică un transfer de conținut de la om, ca ființă teleologică, la natură, nici nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
temeiul conceptului finalității, pretinde, tocmai datorită structurii formale a conceptului finalității, o concepție despre om, care nu ia forma unei teorii, ci a unui proiect antropologic. Sensul despecificării "esențiale" a omului (operația a doua) și al respecificării lui (aceeași operație) constă în faptul că acesta nu se mai distinge de celelalte "elemente" ale naturii în primul rând printr-un atribut anume, ci prin întregul său mod-de-a-fi. Scop final al existenței lumii fiind, omul depășește și mecanismul naturii (putând să-și propună
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
forme de actualizare a energiei. Tocmai prin această idee putem apropia personalismul energetic de filosofia kantiană, în încercarea de a dobândi o mai bună înțelegere a acestui sistem de filosofie românească. Primul orizont de tematizare a personalității din personalismul energetic constă în "fixarea prealabilă a sistemului înlăuntrul căruia fenomenele sufletești să apară ca părțile unui tot"107. Prin urmare, demersul în acest orizont are scopul determinării unității sufletești ca unitate a ființei individuale a omului. În schimb, demersul propriu celui de-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității. În încercarea de a oferi o "psihologie" de prim orizont (orizont condiționat, totuși, în ordinea întemeierii teoretice), adică o teorie obiectivă a personalității, ca prim moment către o "psihologie" de orizont secund (orizont originar, însă, în ordinea întemeierii teoretice), constând într-o teorie asupra formei finale de actualizare a energiei (persoana omenească), C. Rădulescu-Motru meditează și asupra problemei originii omului, a evoluției lui anatomic-biologice și sociale. Acest discurs nu este despre ceea-ce-face-omul-din-sine, ci despre ceea ce face natura din el, cum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
109 Așadar, temeiul identității dintre "lumea conștiinței" și "lumea materială" îl constituie energia, ca substrat comun al lor, de fapt, ca realitate originară. Această idee constituie primul postulat al personalismului energetic. Realitatea conștiinței se întemeiază pe identitatea cu sine, care constă în stricta determinare a conștiinței în raport cu condițiile mediului. Rămânând identică sieși, prin toate schimbările solicitante ale mediului, conștiința se determină ca unitate. Raportul conștiinței cu mediul, din care rezultă identitatea cu sine a conștiinței, presupune, însă, unitatea sa cu cea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ce au funcție de "anticipațiuni", ar fi condiția adaptării omului la mediul său. Cel de-al doilea, omul ca specie, conservă trăsăturile pe care viața le-a probat, le-a încercat în fel de fel de împrejurări, iar caracteristica sa fundamentală constă în faptul de a fixa "aparatul" aptitudinal necesar anumitor tipuri de muncă. Momentul trecerii la acumularea premiselor personalității este el însuși anticipat prin mai multe achiziții de o factură predominant biologică, dintre care mai cu seamă susținerea staturii verticale a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sine a omului. Fiecare societate omenească are un mit originar, o istorie fundamentală, în raport cu toate celelalte. Aceste mituri originare cresc din izvorul conștiinței de sine vocea interioară care caută explicația fiecărui lucru"115. Rădulescu-Motru, de asemenea, consideră că umanizarea incipientă constă în dobândirea unor comportamente integrate propriului uman. Între acestea, munca, ce devine comportamentul specific omului, modalitatea sa proprie de a fi în lume. Comportamentul este agentul selecției și, în urmare, al evoluției, și pentru Jacques Monod: "la om, mai mult
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o asemenea încadrare a sa, este aceea a puterii de "a-și închipui idealul"; chiar dacă idealul "nu vine la întâmplare, ci totdeauna ca o completare la viața organică a individului"119. Cu toate că este legat de substructura energetică a personalității, idealul constă într-o proiecție non-naturală (a unui act, a unei stări etc.) în viitor. Modelul de comportament pe care îl activează un ideal este un plan de acțiune ale cărei consecințe sunt anticipate. Întrucât cultura reprezintă orizontul anticipației înfăptuite, al idealului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate. De altminteri, finalitatea personalității este condiționată regulativ, nu constitutiv, spune C. Rădulescu-Motru, sub inspirație kantiană de finalitatea eului. b. Poziția specială a eului, ca început al personalizării, îi conferă anumite funcții. Astfel, el devine premisa "naturală" a personalității deși constă în anticipație și constituie primul act propriu-zis liber și nucleul ei, căci celelalte componente se adună în jurul său pentru a forma unitatea acesteia; el concentrează în sine întreaga evoluție a energiei, dar îl specifică pe omul ca tip de existență
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acesta este complex și are, "existențial", semnificația singularizării individului prin eu. Așadar, anticipația se naște pe un fond sufletesc a cărui unitate este eul și care face legătura cu existența energetică, fiind el însuși o energie. Rostul acestui prim moment constă în prevederea cursului reacțiilor sufletești sau în proiectarea memoriei "spre aceea ce are să vină, pentru a preveni un atac sau a-și mări puterea"140. De asemenea, anticipația posibilă prin eu, ca atitudine a acestuia este faptul care produce cristalizarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
parțială) între cauza eficientă și cea finală, I. Scheffler, în contextul discuției despre modul în care pot fi legate noțiunile teleologice de cele cauzale, apreciază că există două strategii, una dintre ele (cea care are semnificație pentru discuția de față) constând în "interpretarea enunțurilor teleologice ca descripții ale comportamentului plastic sau autoreglat, comportament care în principiu este explicabil în termeni cauzali obișnuiți"143. Iar matematicianul și logicianul român Grigore Moisil, într-un studiu de filosofie a științei, socotește că finalitatea are
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturii (așa procedează pozitiviștii: Comte, Sainte-Beuve, Renan, Taine); potrivit celei de-a doua, faptele din lumea omului sunt datorate unor factori psihici ce alcătuiesc împreună "datul originar" (regăsim această fundare la Spengler, afirmă Cassirer); fundarea metafizică (la care recurge Hegel) constă în stabilirea unui sens al istoriei, identificat cu libertatea totală, care nu poate fi împlinită decât de subiectul infinit, absolut. Determinismul prin finalitate din personalismul energetic, dacă ar fi fost finalist s-ar fi încadrat în cea de-a treia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și "factori" fizici și "factori" psihici și evoluția care diferențiază între aceștia. Aceeași fundare antropologică pare să condiționeze și conceptul finalității al lui Kant. Facultatea de judecare reflexivă aparține omului ca ființă rațională. Aspectul formal al conceptului kantian al finalității constă, cum am stabilit în capitolul anterior, în condițiile logice care îl fac posibil, în operațiile logice prin care conceptul este dat (pentru înțelegere). Între condiții, una este extinderea ariei de aplicabilitate a finalității asupra naturii. În alte cuvinte, conceptul kantian
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
gândurile expuse în Vocația... . Originalitatea este o notă necesară a culturii și temeiul ei se află în puterea cu care poporul răsfrânge în creațiile sale fondul său propriu. Dependența vieții culturale de "mediul regional" întemeiază posibilitatea culturii; dar realitatea ei constă în aptitudinile de muncă. Influența mediului asupra muncii nu este directă. "Imaginea" mediului se află în însușirile sufletești ale oamenilor care sunt în legătură de viață cu el; iar însușirile sufletești susțin aptitudinile anumitor genuri de activități în care subzistă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-un moment istoric determinat, în momentul în care era cerută pentru a lega trecutul cultural al unei comunități, prin prezentul ei, cu viitorul imposibil în absența sa. Vocația, socotește C. Rădulescu-Motru, nu se confundă cu norocul. Acesta din urmă constă în "coincidența de împrejurări favorabile". Conștiința norocului, originată în credința în noroc, presupune două elemente incompatibile cu vocația: ignorarea realității timpului (chiar ignoranța, în general) și atitudinea mistică asociată cu credința într-o putere diriguitoare care provoacă împrejurările favorabile, adică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ceea ce trebuie să fie", nu ceea ce este"237. Idealul însă este încadrat într-un mesianism, înțeles de C. Rădulescu-Motru ca prezență a idealului în conștiința unui popor și ca ansamblu de aspirații îndreptate de popor către înfăptuirea idealului său; el constă, de asemenea, în puterea poporului de a anticipa "producerea vocațiilor sale". Ansamblul aspirațiilor unui popor, îndreptate către înfăptuirea idealului său cultural, formează o atmosferă spirituală favorabilă producerii vocației și educării ei, formează mesianismul. În această atmosferă spirituală rezidă atitudinile specifice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
le aparțin acestor două filosofii. Rădulescu-Motru identifică, de fapt, o "linie personalistă", care vine de la Kant, trece prin Nietzsche și în continuarea căreia își plasează propria reconstrucție filosofică a umanului. Deocamdată nu am găsit decât motivul unei întreprinderi "firești", "corecte", constând în alăturarea conceptului de vocație din personalismul energetic de cel al formei de excelență a umanului din filosofia nietzscheană. De aici încolo, demersul trebuie să aparțină doar orizontului acestei interpretări, pentru că Rădulescu-Motru nu "lucrează" nici în sensul edificării conceptului său
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]