65,670 matches
-
sistemului fără integrarea completă a ecuațiilor diferențiale ale mișcării. Pentru aceasta, trebuie în mod necesar, să existe cel puțin o relație între timp, coordonatele de poziție și coordonatele vitezei. O asemenea relație se numește "integrală primă" a mișcării. Din forma expresiei de definiție, rezultă că integrala primă este o ecuație în termeni finiți între coordonatele unei particule (punct material), componentele vitezei acesteia, timpul și o constantă arbitrară, oricare ar fi condițiile inițiale care pot fi stabiliți, anterior integrării complete a ecuației
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
concomitent asupra punctului la un moment dat (forțe aplicate). formula 15 formula 16 <br> O interpretare fizică a teoremei impulsului este aceea că rezultanta forțelor aplicate punctului material este egală cu „viteza de variație în timp” a impulsului său. Dacă derivata din expresia teoremei este pozitivă (impulsul crește), atunci rezultanta forțelor este o "forță motoare", adică o forță care produce accelerarea mișcării. În situația în care derivata este negativă (impulsul descrește), atunci rezultanta forțelor este o "forță rezistentă", deci o forță ce are
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
conservării impulsului" care se deduce din teoremă pentru cazul în care rezultanta forțelor aplicate este nulă. Dacă sistemul mecanic este izolat, adică asupra punctului material nu acționează nicio forță sau rezultanta tuturor forțelor aplicate este egal cu zero, atunci din expresia teoremei impulsului rezultă că derivata impulsului se anulează: formula 17 De unde, în mod firesc rezultă egalitatea: formula 18 Pe baza acestor considerente se poate enunța "legea conservării impulsului punctului" material: Relația formula 19 reprezintă o integrală primă vectorială a mișcării, echivalentă cu trei
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
momentul forței are valoarea nulă, ceea ce se poate întâmpla atunci când forța este nulă sau dacă are direcția paralelă cu direcția razei. În acest caz, se poate deduce "legea conservării momentului cinetic". Dacă momentul forței este egal cu zero, atunci din expresia teoremei momentului cinetic rezultă că derivata momentului cinetic se anulează: formula 24 Prin urmare: formula 25 Pe baza acestor considerente se poate enunța "legea conservării momentului cinetic al punctului" material": Relația formula 26 reprezintă o integrală primă vectorială a mișcării, echivalentă cu trei
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
de definiție a lucrului mecanic elementar al forței formula 11, relativ la deplasarea elementară formula 56 este dată de produsul scalar formula 57. Ținând cont de relația pentru diferențiala vectorului de poziție (deplasarea elementară), scrisă în funcție de vectorul de viteză: formula 58 (deplasarea elementară) și de expresia legii a doua a lui Newton formula 59, se pot scrie relațiile: formula 60. Se poate observa că lucrul mecanic elementar pentru o deplasare elementară reprezintă diferențiala totală exactă a unei mărimi, definită ca energia cinetică a punctului material: formula 61. Ținând cont
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
diferențiala totală exactă a unei mărimi, definită ca energia cinetică a punctului material: formula 61. Ținând cont de această definiție și de ultimele relații se poate formula "teorema energiei cinetice": De notat este faptul că pentru energie cinetică se justifică folosirea expresiei de „variație a energiei cinetice”, atunci când sistemul își modifică starea de mișcare întrucât aceasta este un parametru de stare care are valoare determinată pentru o anumită stare dinamică. Lucrul mecanic, fiind o funcție de schimbare (transfer), mărime ce depinde numai de
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
Lucrul mecanic, fiind o funcție de schimbare (transfer), mărime ce depinde numai de starea dinamică inițială și finală a punctului material, nu poate fi definită pentru un anumit moment, el are sens numai pentru evoluția sistemului, de aceea este greșită folosirea expresiei de „variație a lucrului mecanic”. Pornind de la relația formula 62, prin integrare între momentele formula 63 și formula 64, pentru care vitezele punctului material sunt formula 65, respectiv formula 66, se găsește pentru lucru mecanic expresia:formula 67. Adică: lucrul mecanic al forței formula 68 între momentele
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
numai pentru evoluția sistemului, de aceea este greșită folosirea expresiei de „variație a lucrului mecanic”. Pornind de la relația formula 62, prin integrare între momentele formula 63 și formula 64, pentru care vitezele punctului material sunt formula 65, respectiv formula 66, se găsește pentru lucru mecanic expresia:formula 67. Adică: lucrul mecanic al forței formula 68 între momentele formula 69 și formula 70 este egal cu variația energiei cinetice între cele două momente, ceea ce se poate scrie condensat sub forma:formula 71. Dacă lucrul mecanic este pozitiv, adică este lucrul mecanic al
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
care este riguros determinată prin ansamblul integralelor generale ale sistemului. Într-un sistem de referință inerțial, pentru un sistem de formula 115 puncte materiale libere formula 101, de vectori de poziție formula 117 în raport cu originea unui reper cartezian formula 8, având masele formula 119 , folosind expresia rezultantei forțelor externe respectiv interne ce acționează asupra punctului formula 109 de masă formula 121, ecuația fundamentală a mișcării se scrie:formula 122. Prin proiectarea acestor ecuații pe axele de coordonate se găsește un sistem de formula 123 ecuații diferențiale de ordinul doi scalare
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
în funcție de poziția mutuală a particulelor formula 128 Integrând succesiv de două ori ecuațiile scalare fundamentale după variabila timp, se obține integrala generală a sistemului:formula 129. Constantele arbitrare care apar în relațiile explicite ale integralei generale se determină prin impunerea condițiilor inițiale expresiei primei și respectiv celei de a doua integrale. Dacă la momentul inițial formula 130 se dau pozițiile și vitezele inițiale ale celor formula 115 puncte, se pot scrie formula 132 ecuații scalare:formula 133. rezolvarea acestui sistem de formula 132 ecuații algebrice conduce la determinarea
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
integrarea relației diferențiale a lucrului mecanic total:formula 185. Cu alte cuvinte, lucrul mecanic efectuat de forțele exterioare și interioare ale unui sistem de puncte materiale este egală cu variația energiei cinetice totale a sistemului: formula 186, relație care este similară cu expresia matematică a teoremei momentului cinetic pentru un punct material. Spre deosebire de teoremele impulsului total și a momentului cinetic total, în expresia diferențialei energiei cinetice din teorema energiei cinetice totale figurează atât forțele exterioare, cât și cele interioare. Expresia lucrului mecanic elementar
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
unui sistem de puncte materiale este egală cu variația energiei cinetice totale a sistemului: formula 186, relație care este similară cu expresia matematică a teoremei momentului cinetic pentru un punct material. Spre deosebire de teoremele impulsului total și a momentului cinetic total, în expresia diferențialei energiei cinetice din teorema energiei cinetice totale figurează atât forțele exterioare, cât și cele interioare. Expresia lucrului mecanic elementar al forțelor interioare poate fi adusă la o formă ce permite o interpretare fizică imediată în ceea ce privește comportamentul dinamic al corpurilor
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
este similară cu expresia matematică a teoremei momentului cinetic pentru un punct material. Spre deosebire de teoremele impulsului total și a momentului cinetic total, în expresia diferențialei energiei cinetice din teorema energiei cinetice totale figurează atât forțele exterioare, cât și cele interioare. Expresia lucrului mecanic elementar al forțelor interioare poate fi adusă la o formă ce permite o interpretare fizică imediată în ceea ce privește comportamentul dinamic al corpurilor solide rigide. În acest sens, pe de o parte lucrul mecanic elementar al forțelor interioare se poate
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
interpretare fizică imediată în ceea ce privește comportamentul dinamic al corpurilor solide rigide. În acest sens, pe de o parte lucrul mecanic elementar al forțelor interioare se poate scrie sub forma: formula 187iar pe de altă parte, folosind această ultimă relație se ajunge la expresiile:formula 188. Dacă sistemul de puncte materiale reprezintă un corp solid și rigid, atunci pătratul modulului vectorului distanță dintre oricare două puncte ale sistemului rămâne constant, adică formula 189 și prin diferențiere se obține că: formula 190. Cum însă vectorii formula 191 și formula 162
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
din care derivă forțele exterioare) și energia potențială interioară datorată interacțiunilor dintre punctele sistemului; această energie ste dată de relația formula 196. Unde formula 197 este energia potențială exterioară iar formula 198 energia potențială interioară a unui punct din sistem, factorul formula 199 din expresia energiei potențiale totale apare din cauza faptului că la sumarea după indicii formula 200 și formula 201, fiecare energie potențială apare de două ori, dată fiind relația de simetrie:formula 202. Energia mecanică totală pentru un sistem are sens numai dacă, atât forțele exterioare
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
formula 223<br> formula 224.Pe de altă parte, prin înmulțirea scalară a ecuației fundamentale, exprimată pentru centrul de masă, formula 225 cu depasarea elementară a centrului de masă formula 226 se găsesc relațiile:formula 227<br> și atunci formula 228. Prin înlocuirea acestor relații în expresia teoremei energiei cinetice totale, se găsește relația: formula 229 Prin urmare, teorema energiei cinetice totale este aplicabilă și în mișcarea sistemului de puncte materiale față de centrul maselor. Din cele două teoreme ale lui Koenig rezultă o concluzie utilă în ceea ce privește studiul mișcării
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
dotate de autonomie legislative. Existența parlamentului poate fi considerată directă consecință al principiului de suveranitate populară.în italia acesta este închis în art.1 paragraful al doilea al constituției : " suveranitatea aparține poporului ".Rolul său este eficient descris de către Hegel cu expresia de : arcade între stat și societatea civilă. Parlamentul naște ca organ în care vine exprimat consimțământul sau neconsimțământul activităților fiscale ale suveranului. E simnificant, în privința,că se naște chiar în Anglia centru drepturile germanice,în fapt,e atribuit de oameni
Parlamentul Republicii Italiene () [Corola-website/Science/319725_a_321054]
-
Expresia (ru. Живая Этика, engl. Living Ethics, germ. Lebendige Ethic, fr. Ethique de Vie) are și a doua formulă echivalentă, utilizată însă mai rar - Agni Yoga (Agni-Yoga) (engl. Agni Yoga) - aceasta fiind o învățătură etico-filosofică care înglobează toate aspectele existenței umane
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
Dominantă în genetică este (la nivelul genei) o relație de afinitate între alelele unei gene prin care o alela poate să mascheze (atenueze) expresia fenotipica a altei alele existente într-un locus. Inversul dominantei se numește în acest caz recesivitate, adică o stare de alela, în care alela se manifestă fenotipic numai dacă nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
nu este prezentă (prin acțiune) o altă alela. Dominantă apare pentru că genă dominantă e transpusa în proteine mult mai eficient decât cealaltă. Relațiile interalelice sunt relațiile genotipice care se stabilesc între alelele unei gene la organismele diploide și care modifică expresia lor fenotipica. Organismele diploide au câte două alele pentru fiecare genă (sau, generalizând, pentru fiecare locus, indiferent dacă acesta corespunde unei regiuni codante sau nu), fiecare fiind situată pe câte unul din cromozomii omologi. Dacă într-o populație există două
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
cu genotipul "Ăă" sunt heterozigoți. Fenotipurile asociate acestor genotipuri pot fi identice sau diferite. Dacă genotipurile "ĂĂ" și "Ăă" au același fenotip atunci alela "A" este considerată ca alela dominantă iar alela "a" că alela recesiva, prezența alelei "A" mascând expresia fenotipica a alelelei "a". Manifestarea fenotipica a alelei "a" se va putea observa doar la organismele homozigote cu genotipul "ăă". Relațiile de dominantă și recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită interacțiunii între două alele și nu sunt proprietăți intrinsece
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
Y). Relațiile interalelice descrise mai sus sunt identice la cele două sexe pentru genele situate pe autozomi. Pentru genele situate pe heterozomi situația este diferită, în funcție de sex și de mecanismul genetic de determinare a sexului. La organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X nu implică inactivarea unui cromozom X (că, de exemplu, la Drosophila) relațiile interalelice descrise mai sus se aplică și la genele situate pe cromozomul X la organismele femele, existând cu adevarat caractere dominante gonozomale sau
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
că, de exemplu, la Drosophila) relațiile interalelice descrise mai sus se aplică și la genele situate pe cromozomul X la organismele femele, existând cu adevarat caractere dominante gonozomale sau recesive gonozomale (legate de sex). Dimpotrivă, la organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X implică inactivarea unui cromozom X (precum la mamifere și deci și la specia umană) numai o singură alela va fi activă la femele, cealaltă fiind heterocromatinizată. Inactivarea cromozomului X fiind realizată la întâmplare în fiecare
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
mm"] dat al unei plăcuțe și dimensiune [A, "mm"] țintă a unui CI, există un număr exact de bucăți întregi care pot fi tăiate din plăcuță, numite pastile. Numărul brut de pastile pe plăcuță [PPP] poate fi estimat prin următoarea expresie: formula 1 De luat în vedere că numărul brut al pastilelor nu ia în calcul pierderile pastilelor defecte, variate marcaje de aliniere și locuri de testare de pe plăcuță. Plăcuțele semiconductoare sunt crescute dintr-un cristal ce are o structură cristalină regulată
Plăcuță semiconductoare () [Corola-website/Science/319796_a_321125]
-
munca din afara casei sau în instituțiile politice (Shrage L., 1997:335). Eliminarea discriminării femeii ar fi pasul hotărâtor în asanarea acestei realități considerate ca o aberație socială (Ibid). Alți autori (de exemplu, Primoratz Igor, 1997: 339-358) văd în prostituție o expresie a libertății persoanei de a-și hotărî singură felul în care își trăiește viața. Atâta vreme cât un stil de viață nu produce un rău social, el nici nu ar trebui sancționat. Legislațiile care condamnă prostituția nu certifică nici una din aceste poziții
Prostituție () [Corola-website/Science/319814_a_321143]