66,509 matches
-
Prin intermediul Nataliei Ginsburg, Elsa Morante a publica primul său roman, "Menzogna e Sortilegio" la editură Einaudi în anul 1948 și, datorită susținerii criticului Giacomo Debenedetti, în același an, românul sau câștiga Premiul Viareggio pe care il împarte cu Aldo Palazzeschi. Românul a fost publicat apoi în Statele Unite cu titlul "House of Liars", în anul 1951 (tradus de Adrienne Foulke și Andrew Chiappe datorită lui William Weaver, care va traduce apoi românele "La Storia" și "Aracoeli"). Însă, din păcate, Elsa Morante nu
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
câștiga Premiul Viareggio pe care il împarte cu Aldo Palazzeschi. Românul a fost publicat apoi în Statele Unite cu titlul "House of Liars", în anul 1951 (tradus de Adrienne Foulke și Andrew Chiappe datorită lui William Weaver, care va traduce apoi românele "La Storia" și "Aracoeli"). Însă, din păcate, Elsa Morante nu a fost niciodata mulțumită de această traducere care produsese tăieri de aproximativ 150 de pagini în original. Anii care au urmat românului "Menzogna e sortilegio" au fost caracterizați de un
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
datorită lui William Weaver, care va traduce apoi românele "La Storia" și "Aracoeli"). Însă, din păcate, Elsa Morante nu a fost niciodata mulțumită de această traducere care produsese tăieri de aproximativ 150 de pagini în original. Anii care au urmat românului "Menzogna e sortilegio" au fost caracterizați de un interes crescut pentru cinema, interes care și după aceea, nu o va păsări pe autoare. În anul 1949 apare un prim proiect conceput în colaborare cu Alberto Lattuda, cu care Elsa Morante
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
în regia lui Zeffirelli. Următorul român al Elsei Morante, "L’isola di Arturo", bucurându-se de mare succes din partea publicului și a criticii, a apărut în Italia în anul 1957, tot la editură Einaudi (câștiga Premiul Strega). În anul 1962, românul a stat la baza unui film omonim în regia lui Damiano Damiani. În 1958, la editură Longaresi, apare culegerea de 16 poezii "Alibi", care cuprinde, pe lângă poezia din titlu și celelalte poezii care fuseseră deja incluse în interiorul romanelor "Menzogna e
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
Cecchi (cei care vor îngriji apoi " Operele" sale în colețcia "I Meridiani" de la editură Arnoldo Mondadori Editore) Foarte marcată de doliul provocat de moartea lui Morrow, Elsa Morante a continuat să scrie, chiar dacă sporadic, lucând în acei ani la un român care însă nu a văzut niciodată lumină tiparului: "Senza i confronti della religione". În anul 1968 publică "Îl mondo salvato dai ragazzini", o culegere, sau un canzonier, care unește în mod bizar forme de poezie tradițională, cântece, un singur act
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
culegere, sau un canzonier, care unește în mod bizar forme de poezie tradițională, cântece, un singur act teatral, povestioare moralizatoare. Apoi, incepand cu 1971, reluând unele personaje și teme din vechiul proiect "Senza i confronti della religione", începe să scrie românul "La Storia". Cartea, cu o acține plasată la Romă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apare în anul 1974 (din dorința scriitoarei, cartea a fost publicată de la început în varianta economică în colecția "Gli struzzi" de la editură Einaudi,) și
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
avut imediat un mare succes în ceea ce privește vânzările și faima internațională, dar a primit și atacuri nemiloase din partea unor critici militanți, fie de dreapta, fie de stânga, care au dovedit a avea mari dificultăți ideologice în a pătrunde semnificația profundă a românului. Editor al românului "La Storia", la editură Einaudi, a fost Elenă de Angeli. Luigi Comencini s-a insiprat din român pentru un scenariu TV interpretat de Claudia Cardinale. Ultimul român al Elsei Morante este "Aracoeli", publicat tot la editură Einaudi
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
mare succes în ceea ce privește vânzările și faima internațională, dar a primit și atacuri nemiloase din partea unor critici militanți, fie de dreapta, fie de stânga, care au dovedit a avea mari dificultăți ideologice în a pătrunde semnificația profundă a românului. Editor al românului "La Storia", la editură Einaudi, a fost Elenă de Angeli. Luigi Comencini s-a insiprat din român pentru un scenariu TV interpretat de Claudia Cardinale. Ultimul român al Elsei Morante este "Aracoeli", publicat tot la editură Einaudi în anul 1982
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
fie de dreapta, fie de stânga, care au dovedit a avea mari dificultăți ideologice în a pătrunde semnificația profundă a românului. Editor al românului "La Storia", la editură Einaudi, a fost Elenă de Angeli. Luigi Comencini s-a insiprat din român pentru un scenariu TV interpretat de Claudia Cardinale. Ultimul român al Elsei Morante este "Aracoeli", publicat tot la editură Einaudi în anul 1982, român distins în anul 1982 cu Prix Medicis. Cu puțin timp înainte de a termina de scris sfârșitul
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
avea mari dificultăți ideologice în a pătrunde semnificația profundă a românului. Editor al românului "La Storia", la editură Einaudi, a fost Elenă de Angeli. Luigi Comencini s-a insiprat din român pentru un scenariu TV interpretat de Claudia Cardinale. Ultimul român al Elsei Morante este "Aracoeli", publicat tot la editură Einaudi în anul 1982, român distins în anul 1982 cu Prix Medicis. Cu puțin timp înainte de a termina de scris sfârșitul românului, căzând, isi fracturează femurul fiind astfel nevoită să rămână
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
La Storia", la editură Einaudi, a fost Elenă de Angeli. Luigi Comencini s-a insiprat din român pentru un scenariu TV interpretat de Claudia Cardinale. Ultimul român al Elsei Morante este "Aracoeli", publicat tot la editură Einaudi în anul 1982, român distins în anul 1982 cu Prix Medicis. Cu puțin timp înainte de a termina de scris sfârșitul românului, căzând, isi fracturează femurul fiind astfel nevoită să rămână mult timp la pat. După publicarea românului descoperă că este foarte grav bolnavă; încearcă
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
pentru un scenariu TV interpretat de Claudia Cardinale. Ultimul român al Elsei Morante este "Aracoeli", publicat tot la editură Einaudi în anul 1982, român distins în anul 1982 cu Prix Medicis. Cu puțin timp înainte de a termina de scris sfârșitul românului, căzând, isi fracturează femurul fiind astfel nevoită să rămână mult timp la pat. După publicarea românului descoperă că este foarte grav bolnavă; încearcă să se sinucidă în 1983, dar este salvată în extremis de guvernanță ei Lucia Mansi. Internată în
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
tot la editură Einaudi în anul 1982, român distins în anul 1982 cu Prix Medicis. Cu puțin timp înainte de a termina de scris sfârșitul românului, căzând, isi fracturează femurul fiind astfel nevoită să rămână mult timp la pat. După publicarea românului descoperă că este foarte grav bolnavă; încearcă să se sinucidă în 1983, dar este salvată în extremis de guvernanță ei Lucia Mansi. Internată în clinica, a fost supusă unei intervenții chirurgicale colplexe, dar care nu a ajutat-o însă prea
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
retragă. În timp ce armata română înainta în Transilvania, la ora 21, ambasadorul român la Viena, contele Edgar Mavrocordat, a prezentat la secretariatul Ministerului de Externe Austro-Ungar declarația de război din partea României. În cursul zilei au fost arestați la București mai mulți români cu cetățenie austro-ungară, între care Ioan Slavici și Ioan Bălan. La mijlocul lui septembrie, germanii au transferat pe frontul transilvănean patru divizii, avansarea românilor fiind oprită. Rușii au deplasat la rândul lor în ajutorul românilor trei divizii, dar acești militari nu
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
fost arestați la București mai mulți români cu cetățenie austro-ungară, între care Ioan Slavici și Ioan Bălan. La mijlocul lui septembrie, germanii au transferat pe frontul transilvănean patru divizii, avansarea românilor fiind oprită. Rușii au deplasat la rândul lor în ajutorul românilor trei divizii, dar acești militari nu au fost aprovizionați corespunzător. Generalul Esposito afirma că liderii militari români au făcut câteva greșeli strategice și operaționale: Din punct de vedere militar, strategia română a fost cea mai proastă. Alegând Transilvania ca obiectiv
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
total armata bulgară din spatele ei. Când ofensiva prin munți a eșuat, înaltul comandament român a refuzat să economisească forțele de pe front pentru a permite crearea unei rezerve mobile, cu care amenințarea de mai târziu a lui Falkenhayn să fie respinsă. Românii nu și-au masat nicăieri forțele în mod corespunzător pentru a obține concentrarea puterii de luptă. (Esposito, "Atlas of American Wars, vol 2") Primul contraatac al Puterilor Centrale a fost organizat de generalul August von Mackensen, care a coordonat o
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
luptele se dădeau în zona de câmpie. În munți începuseră ninsori puternice, și în scurtă vreme operațiunile militare ar fi trebuit să înceteze. Armata a 9-a germană a înaintat în celelalte sectoare ale frontului, atacând toate trecătorile Carpaților Meridionali, românii fiind forțați să se retragă constant, în condițiile în care situația aprovizionării lor devenea critică. Pe 23 noiembrie, cele mai bine antrenate trupe de sub comanda lui Mackensen au traversat Dunărea plecând din două locații de lângă Sviștov. Atacul german i-a
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
retragă constant, în condițiile în care situația aprovizionării lor devenea critică. Pe 23 noiembrie, cele mai bine antrenate trupe de sub comanda lui Mackensen au traversat Dunărea plecând din două locații de lângă Sviștov. Atacul german i-a luat prin surprindere pe români, frontul apropiindu-se rapid de capitala București. Atacul lui Mackensen amenința să taie în două frontul românesc, iar noul comandant suprem român, proaspăt avansatul general Constantin Prezan a încercat să organizeze un contraatac disperat. Planul era foarte curajos, urmând să
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
Țării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate a voturilor. Pe 14 octombrie, reprezentanții populației din Bucovina a votat pentru unirea cu Țara (unirea realizându-se pe 15 noiembrie), iar pe 1 decembrie același an, și reprezentanții românilor și sașilor din Transilvania a adoptat proclamația de la Alba Iulia de unire cu Regatul Român. Tratatul de la Versailles a recunoscut toate proclamațiile de unire, în conformitate cu dreptul la autodeterminare stabilit de Declarația celor 14 puncte ale președintelui american Thomas Woodrow Wilson
Participarea României în campania anului 1918 () [Corola-website/Science/332779_a_334108]
-
lungă listă bibliografică ce precede textul Hronicului) originile poporului român și evoluția sa până la cel de-al doilea descălecat, momentul întemeierii țărilor române Muntenia și Moldova.O copie a manuscrisului "Hronicului" a fost cumpărată de Inocențiu Micu-Klein, episcop luminat al românilor din Transilvania, care o va populariza și o va face să circule. Manuscrisul a fost folosit de corifeii Școlii Ardelene: Petru Maior, Samuil Micu și Gheorghe Șincai Dimitrie Cantemir a scris numai tomul I al Hronicului, istoria poporului român de la
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
limbii și culturii latine de către băștinași. Înainte de Cartea I a Hronicului sunt prezentate ""Prolegomenele"" [Prolegomene = parte introductivă a unei expuneri] care tratează despre problemele preliminare ale istoriei poporului român : dacii, romanii, combaterea istoricilor care au înțeles greșit istoria propriu-zisă a românilor, de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian. Dimitrie Cantemir este un istoric pentru că practică "o metodă de critică" "istorică", pentru a dezvălui adevărul din materialul brut al informației date de izvoare.. Metoda istorică, prin care cercetătorul trecutului poate ajunge la cunoașterea
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
se dovedește din mărturii că el a încetat sau s-a schimbat; tăcerea ulterioară a izvoarelor nu dovedește că fenomenul a încetat, ci dimpotrivă că nu s-a produs o schimbare de la afirmarea lui. Pe acest temei Cantemir susține continuitatea românilor în Dacia: faptul că nu se menționează nicăieri plecarea lor, înseamnă că ei tot acolo au rămas. În "Hronicul."..Dimitrie Cantemir a folosit unele informații din izvoare medievale și anume din cronici medievale privitoare la românii din evul mediu, dintre
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
temei Cantemir susține continuitatea românilor în Dacia: faptul că nu se menționează nicăieri plecarea lor, înseamnă că ei tot acolo au rămas. În "Hronicul."..Dimitrie Cantemir a folosit unele informații din izvoare medievale și anume din cronici medievale privitoare la românii din evul mediu, dintre care unele au rămas necunoscute istoriografiei române moderne. Astfel sunt două știri extrase de Cantemir din cronica Poloniei a lui Jan Dlugosz în 12 volume. Prima informație extrasă de Cantemir din cronica lui Dlugosz, sub anul
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
și obiceiuri. Este o lucrare de referință, îndeosebi pentru citate, foarte adesea utilizată în lucrările privitoare la Antichitate. Numele lucrării, data redactării sale, identitatea autorului / autorilor au pus probleme delicate cercetătorilor. Stelian Brezeanu a scris că prima mențiune bizantină a românilor nord-dunăreni sub etnonimul de daci a apărut în Lexiconul Suidas. Lexiconul conține un pasaj: „dacii, care acum se numesc pecenegi” ce se referă la realitățile etno-politice nord-dunărene. "Suda" este în același timp un dicționar care explică formele gramaticale complexe și
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
Hesychius din Milet (secolul al VI-lea). Printre alte surse folosite din abundență figurează "Excerpta" de Constantin Porfirogenetul, "Cronica" lui Gheorghe Harmatolos / Gheorghe Călugărul, biografiile lui Diogenes Laertios, lucrările lui Athenaeus și ale lui Philostrates. Documentul conține prima mențiune despre românii (valahii) din nordul Dunării sub etnonimul "daci". Pentru unii, Suidas — sau Souidas — este un compilator de la sfârșitul secolului al IX-lea cunoscut printr-o singură lucrare, "Souda", care ar fi practic chiar numele lui: "Suda, Suidas, Suida", cum s-ar
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]