70,946 matches
-
Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacă și Republica Finlanda, angajate în finalizarea instituirii unui cadru financiar integrat în Uniunea Europeană, uniunea bancară reprezentând o componentă fundamentală a acestuia, reamintind decizia reprezentanților statelor membre care fac parte din zona euro, reuniți în cadrul Consiliului Uniunii Europene la 18 decembrie 2013, privind negocierea și încheierea unui acord interguvernamental referitor la Fondul unic de rezoluție (denumit în continuare "fondul") instituit
ACORD din 21 mai 2014 privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277055_a_278384]
-
mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului. ────────── întrucât: (1) În anii trecuți, Uniunea Europeană a adoptat o serie de acte juridice fundamentale pentru realizarea pieței interne în domeniul serviciilor financiare și pentru garantarea stabilității financiare a zonei euro și a Uniunii în ansamblul ei, precum și pentru procesul aprofundării uniunii economice și monetare. ... (2) În iunie 2009, Consiliul European a solicitat elaborarea unui
ACORD din 21 mai 2014 privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277055_a_278384]
-
bază esențială pentru consimțământul exprimat de părțile contractante de a-și asuma obligații în temeiul prezentului acord. (18) Părțile contractante admit că dispozițiile relevante din Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor, precum și dreptul internațional cutumiar se aplică în ceea ce privește orice modificare fundamentală a circumstanțelor care a avut loc împotriva voinței lor și care afectează fundamentul consimțământului părților contractante de a-și asuma obligații în temeiul clauzelor prezentului acord, astfel cum se menționează la considerentul (17). Prin urmare, părțile contractante pot invoca consecințele
ACORD din 21 mai 2014 privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277055_a_278384]
-
loc împotriva voinței lor și care afectează fundamentul consimțământului părților contractante de a-și asuma obligații în temeiul clauzelor prezentului acord, astfel cum se menționează la considerentul (17). Prin urmare, părțile contractante pot invoca consecințele care decurg din orice modificare fundamentală a circumstanțelor care a avut loc împotriva voinței lor, în temeiul dreptului internațional public. În cazul în care o parte contractantă invocă astfel de consecințe, oricare altă parte contractantă poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare
ACORD din 21 mai 2014 privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277055_a_278384]
-
parte contractantă invocă astfel de consecințe, oricare altă parte contractantă poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare "Curtea de Justiție"). Curții de Justiție ar trebui să îi fie acordată competența de a confirma existența oricărei modificări fundamentale a circumstanțelor și consecințele care decurg din aceasta. Părțile contractante recunosc că o astfel de invocare a consecințelor după abrogarea sau modificarea oricăruia dintre elementele Regulamentului MUR menționate la considerentul (17), care a fost efectuată împotriva voinței oricăreia dintre părțile
ACORD din 21 mai 2014 privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277055_a_278384]
-
la un rezultat identic și nu mai puțin strict decât cel obținut în temeiul Regulamentului MUR , la data adoptării sale inițiale, iar partea contractantă în cauză își exercită drepturile care îi revin în temeiul dreptului internațional public privind o modificare fundamentală a circumstanțelor, orice altă parte contractantă poate, în temeiul articolului 14 din prezentul acord, să solicite Curții de Justiție să confirme existența unei modificări fundamentale a circumstanțelor și a consecințelor care decurg din aceasta, în conformitate cu dreptul internațional public. În solicitarea
ACORD din 21 mai 2014 privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277055_a_278384]
-
cauză își exercită drepturile care îi revin în temeiul dreptului internațional public privind o modificare fundamentală a circumstanțelor, orice altă parte contractantă poate, în temeiul articolului 14 din prezentul acord, să solicite Curții de Justiție să confirme existența unei modificări fundamentale a circumstanțelor și a consecințelor care decurg din aceasta, în conformitate cu dreptul internațional public. În solicitarea sa, orice parte contractantă poate cere Curții de Justiție să suspende aplicarea unei măsuri care face obiectul litigiului, caz în care sunt aplicabile articolul 278
ACORD din 21 mai 2014 privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277055_a_278384]
-
reglementarea în cap. VII - "Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile". Astfel, pornind de la grupul de infracțiuni în cadrul căruia a fost inclusă fapta de proxenetism în noul Cod penal, obiectul juridic principal al acestei infracțiuni constă în relațiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale persoanei, relații care presupun procurarea mijloacelor de existență prin muncă, în condiții de respect pentru regulile de morală și de asigurare a demnității umane, cu excluderea oricăror acte de dobândire a unor foloase patrimoniale din practicarea prostituției de către o
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
Codul penal. În considerentele acestei decizii s-a arătat că "Pornind de la grupul de infracțiuni în cadrul căruia a fost inclusă fapta de proxenetism în noul Cod penal, obiectul juridic principal al acestei infracțiuni constă în relațiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale persoanei, relații care presupun procurarea mijloacelor de existență prin muncă, în condiții de respect pentru regulile de morală și de asigurare a demnității umane, cu excluderea oricăror acte de dobândire a unor foloase patrimoniale din practicarea prostituției de către o
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
rural, gestionează resursele naturale într-un mod durabil și fac ca dreptul de proprietate, în zonele rurale, să fie foarte dispersat pe plan geografic*30). ────────── *30) Id., pag. 10. ────────── Totodată, considerăm că fenomenul acaparării și concentrării terenurilor aduce atingere drepturilor fundamentale ale omului, așa cum sunt acestea reglementate prin acte și tratate internaționale la care România este parte. Astfel, prin art. 11 din Pactul internațional al Națiunilor Unite privind drepturile economice, sociale și culturale*31), cât și prin art. 25 din Declarația
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
2 din Constituția României faptul că apele țării nu pot face, în niciun caz, obiectul vânzării, concesionării sau al închirierii lor către persoane fizice sau juridice străine. Și avem această poziție ținând cont de importanța deosebită a acestei resurse naturale fundamentale, dar și de o preconizată criză a apei la nivel mondial, criză anunțată de oamenii de știință din mai multe Instituții de cercetare*45). *45) Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), organism specializat al ONU, document intitulat "Human Development Report
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
https://www.tni.org/en/collection/land-and-water-grabbing. Acestea sunt motivele pentru care solicităm în mod expres menționarea clară și fără echivoc a acestui lucru în Constituția României, la art. 44 alineat 2. Concluzii Pământul, apa și pădurea sunt resurse naturale fundamentale, de esență, ale țării și ele trebuie protejate întrucât fac parte din patrimoniul național și aparțin trecutului, prezentului și viitorului națiunii noastre, aparțin generațiilor de ieri, celor de astăzi, dar și celor de mâine. Ele nu sunt o marfă, ci
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
prin această transformare s-ar întări prevederile art. 1, art. 3, art. 45, art. 135, 136 și art. 152 din Constituție, cât și prin art. 20 s-ar confirma art. 4 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 5 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, art. 11 din Pactul internațional al Națiunilor Unite privind drepturile economice, sociale și culturale, cât și art. 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. De asemenea, această modificare este constituțională și nu
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
iar potrivit angajamentelor europene, acest domeniu este și rămâne în competența strictă, exclusivă a statelor naționale. Astfel, potrivit art. 4 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, "Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Aceasta respectă funcțiile esențiale ale statului și în special pe cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale. În special, securitatea națională rămâne
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 , republicată, avizează negativ inițiativa legislativă, pentru următoarele considerente: 1. Prezenta inițiativă legislativă a cetățenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituției României, fiind formulată în temeiul art. 150 din Legea fundamentală. Potrivit Expunerii de motive, ca urmare a modificării art. 44 alin. (2) din Constituție, "cetățenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine, ori care nu au capital exclusiv românesc, nu vor mai putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, a
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
vor putea, în condițiile legii organice, să concesioneze sau să închirieze terenuri ce au drept destinație construcții civile, comerciale, industriale". Prin obiectul său de reglementare, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituționale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală. 2. Menționăm că posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către străini și apatrizi, în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
intermediară între Constituție și celelalte legi, atunci când este vorba de acte normative europene obligatorii. Curtea Constituțională constată că această dispoziție, cuprinsă în art. 145^1, nu aduce atingere prevederilor constituționale privitoare la limitele revizuirii și nici altor dispoziții ale Legii fundamentale, fiind o aplicație particulară a dispozițiilor actualului art. 11 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia «Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern»." Totodată, Curtea a observat că, "în scopul integrării în Constituția României a acestei concepții
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
unei viitoare integrări în Uniunea Europeană, reprezintă o soluție de la care nu se poate abdica, deoarece integrarea în structurile euroatlantice nu se poate realiza în afara unor temeiuri constituționale preexistente". În dezvoltarea normei constituționale din cuprinsul art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală a fost adoptată, mai întâi, Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine, lege care a intrat în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană, respectiv
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
art. 36 din Constituția României și ai dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituția României; B. drepturile și libertățile stipulate în Constituția României, dreptul de a iniția revizuiri ale Constituției prevăzut la art. 150, îndatoririle noastre fundamentale ca cetățeni ai României prevăzute la art. 54 și 55 ne-au îndemnat să luăm inițiativa constituirii acestui Comitet al cărui scop este să unească forțele societății civile românești pentru apărarea suveranității și a siguranței noastre naționale, prin inițierea unei
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
forțele societății civile românești pentru apărarea suveranității și a siguranței noastre naționale, prin inițierea unei propuneri legislative de revizuire a Constituției României în sensul modificării art. 44 alineat (2) din Constituția României; C. pământul, apa și pădurea sunt resurse naturale fundamentale, de esență, ale țării și ele trebuie protejate întrucât fac parte din patrimoniul național și aparțin trecutului, prezentului și viitorului națiunii noastre, aparțin generațiilor de ieri, celor de astăzi, dar și celor de mâine. Sunt componente de esență ale siguranței
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
cu o femeie de cetățenie română, cu care are și copii. Prin urmare, structura Inspectoratului General pentru Imigrări ar fi trebuit să facă o analiză mult mai atentă, pentru a nu i se încălca persoanei în cauză drepturi și libertăți fundamentale; o simplă omisiune de a depune unele acte, de exemplu, nu ar trebui, în opinia noastră, în balanță cu protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, să justifice expulzarea străinului. Dacă acesta s-ar fi putut adresa cu plângere la organul ierarhic
DECIZIE nr. 611 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277178_a_278507]
-
analiză mult mai atentă, pentru a nu i se încălca persoanei în cauză drepturi și libertăți fundamentale; o simplă omisiune de a depune unele acte, de exemplu, nu ar trebui, în opinia noastră, în balanță cu protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, să justifice expulzarea străinului. Dacă acesta s-ar fi putut adresa cu plângere la organul ierarhic superior, o astfel de analiză era cu siguranță pusă în discuție. 4. Este adevărat că legiuitorul are competența exclusivă de a institui reguli de
DECIZIE nr. 611 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277178_a_278507]
-
la care se referă această lege. 18. S-a apreciat că această soluție se impune în considerarea principiului nediscriminării consacrat de art. 16 din Constituția României și de Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind în acord și cu prevederile art. 21 din Legea fundamentală și art. 6 din Convenție, dispoziții care asigură, deopotrivă, accesul la o instanță de judecată în vederea dobândirii sau protejării unui drept recunoscut de lege. O soluție în sens contrar
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
această soluție se impune în considerarea principiului nediscriminării consacrat de art. 16 din Constituția României și de Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind în acord și cu prevederile art. 21 din Legea fundamentală și art. 6 din Convenție, dispoziții care asigură, deopotrivă, accesul la o instanță de judecată în vederea dobândirii sau protejării unui drept recunoscut de lege. O soluție în sens contrar ar constitui o măsură excesivă și disproporționată față de scopul urmărit, afectând
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
justiție al părții care ar avea interes să beneficieze de o astfel de încadrare a locului său de muncă, prevăzute de art. 21 alin. (1) din Constituția României și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât garanția legalității acestei proceduri a fost oferită de accesul instituit de legiuitor la instanța de contencios administrativ. 104. Astfel cum rezultă din Decizia Curții Constituționale nr. 132 din 25 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]