64,416 matches
-
și vin foarte des la Paris) unde am planuri de lucru, văd cît de tragice sînt realitățile din Republica Moldova, din Basarabia. Văd cum e lumea și cum sîntem noi. Mirella Nedelcu-Patureau: Forța spectacolului rezidă din caracterul autentic al situațiilor, al personajelor. Cum ați integrat această dimensiune? M.F.: Cum spuneam, realitatea mă tulbură pînă la șoc. în urmă cu un an și ceva m-am întîlnit cu niște elvețieni, Aude Possel și Serge Oumow, ei mi-au deschis ochii asupra traficului uman
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
nume etc. și le-am cerut să-mi spună două povești: cea mai comică și cea mai tristă întîmplare din aventura lor. Am vrut să evit clișeele. Pentru că în interviurile comune se aud doar răspunsurile standard, în general înduioșătoare, construind personajul victimei. Adevărul este complex, victimele nu sînt întotdeauna inocente. Acest mod de a le provoca confesiunile ne-a ajutat să avem în spectacol mai multe puncte de vedere asupra faptelor. în afară de asta, toată echipa a asistat la discuții, actrițele și
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
evidentă dimensiunea psihologică, deși rămîne în subteran. Este o tradiție a școlii românești sau a școlii ruse de teatru, care pleacă în-tr-un fel, să zicem de la metoda lui Stanislavski. Cînd ați vorbit despre actrițele care s-au întîlnit cu personajele reale ale dramei, m-am gîndit la actorii lui Stanislavski care, cînd au jucat Azilul de noapte, au petrecut cîteva nopți sau cîteva săptămîni în-tr-un azil de noapte. M.F.: Da, așa este. Școala din Est, nu pot să-i
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
colegiului editorial al cunoscutei reviste Lettre Internationale și a colaborat, în timp, la numeroase reviste culturale din România și din S.U.A.. Prozele incluse în Farsa "călătoresc", la rîndul lor, între aceste spații. Dacă prima este o relatare, din perspectiva unui personaj participant-spectator la evenimentele din decembrie '89 (el însuși incapabil să-și clarifice, în ochii proprii, statutul), a doua este o poveste cu "poantă finală" vag localizată în S.U.A, a treia ne prezintă un bărbat (Andrei Roscov) de origine
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
cărțile, acest lucru schimbîndu-i fundamental viața, iar ultima are în centru un cuplu italian stabilit în New Jersey, el: pictor, ea: cu ceva avere și cu un bun-simț al afacerilor, care după mulți ani de înstrăinare ajung să se redescopere. Personaje, în general, inaderente la mediul în care trăiesc - fie că numim "mediu" țara sau orașul în care se desfășoară acțiunea, fie că ne "mutăm" la nivelul profesional ori relațional. Primul text, cu siguranță cel mai interesant pentru cititorul român, fie
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
fapt, trăiam în trecut, prezentul era doar o consecință nefericită, iar viitor nu aveam nici unul". Hazul de necaz ca "supapă de siguranță", rîsul continuu în situații dintre cele mai grave este elementul definitor pentru "suprarealismul" unei țări întregi, invocat de personaj în repe-tate rînduri. Spectaculosul, miraculosul și absurdul fac casă bună cu detaliul realist cel mai banal. Carmen Firan construiește, în numai 90 de pagini, o perspectivă amar-cinică și pe alocuri halucinantă asupra evenimentelor din decembrie '89, impresia că nimeni
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
diverse zeități care trebuia ba să dea o apă mare, ba o arșiță, ba un îngheț, doar-doar o pica măgăreața pe altcineva. Sfetnicul ovin îi da povețe de bun-simț, zeitățile "nu-și aplecau urechea la cererile omului Bundy, așa că sărmanul personaj o sfîrșea rău, fiind obligat ori să-și mintă mama, ori să-și zidească nevasta în zid. Poporul Bundy a pus piciorul în prag și a spus nu mereu mai tîrziu decît alte popoare. La școală a fost învățat că
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
în România acum cîțiva ani. Astăzi e în reluare. Cînd îl prindeam, atunci, mă amuzau Al Bundy și familia lui de tot rîsul. Astăzi, cînd prind vreun episod, de fiecare dată cad pe gînduri. Bundy nu mai îmi pare un personaj comic, ci de-a dreptul tragic. Eșecurile repetate, necontenitele încercări de a-și depăși condiția, capacitatea de a visa la cai mov pe pereți, cît și inepuizabila sa energie, care rămîne aceeași, în pofida tuturor loviturilor încasate, credința că o dată și-
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
iar ultimii, pur și simplu, au avut diverse treburi pe acolo fiindcă era mai scurt decît prin altă parte. Toate aceste zvîrcoliri au durat vre-o mie și ceva de ani dacă luăm ca punct de reper nașterea lui Hristos, personaj despre care strămoșii poporului Bundy nu prea auziseră. Alte cîteva secole bunicele poporul Bundy a fost vizitat cu insistență de către cete de turiști cu turban, foarte doritori să îi cunoască plaiurile, punga, femeile și copiii. Uneori turiștii o luau pe
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
a întregului inventar de amănunte macabre, pe care scriitorul român a ales să le elimine, readucând sabatul mai aproape de funcționalitatea sa originară de sărbătoare a lunii. Primul argument ce încurajează o astfel de lectură îl furnizează chiar natura celor două personaje ale povestirii, un diavol cu acte în regulă și o vrăjitoare cu state vechi de funcțiune: "de mititică se dedese la știința farmecelor și la meșteșugul vrăjitoriei, și pentru păcatele ei, fusese blestemată să se preschimbe în hodoroagă cerșetoare și
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
atunci când o putea păcăli pe dracul, ba încă, și atunci, numa pe vremea nopții". Tradiția folclorică românească a consacrat două ipostaze ale vrăjitoarelor: cotoroanța bătrână și urâtă și zâna tânără și frumoasă, pe care textul caragialian le unifică în acest personaj metamorfic, ce adună în sine dualitatea proceselor evolutive (creștere/descreștere, întinerire/îmbătrânire etc.). Motivul zborului nocturn definitivează tabloul, dominat de atotputernica lună plină: "Alerga ușor, ca vântul de parcă n-atingea pământul; îi zbura pe deasupra capului lui Prichindel părul ei bălan
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
oameni are efecte negative, de la insomnie și sentimente de insecuritate, până la nebunie (imprudentul se și cheamă "lunatic"), de unde și interdicția de a dormi pe câmp în astfel de nopți. Este interesantă opțiunea lui Caragiale de poziționare contrastivă a celor două personaje. Bătrâna inițiată în tainele magiei se culcă "pe partea stângă, cu spatele la lună, să nu-i dea lumina-n ochi", iar drumețul misterios (încă un neofit, deși drac) "se așează jos lângă babă, în bătaia lunii, și răsuflă adânc de oboseală
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
dat rezultate similare cu relatările medievale, ceea ce dă ipotezei o oarecare credibilitate. Aceeași incertitudine, generată de incredibilitatea acestui tip de "poveste", planează și asupra textului caragialian. Lectura întregului set de evenimente ca aventură onirică rămâne una dintre opțiuni, de vreme ce ambele personaje au o identitate diurnă și o alta nocturnă, demonică iar transferul se produce odată cu ivirea zorilor, momentul specializat în anihilarea puterilor demonice, dar și punctul final al viselor. Mircea Eliade a semnalat, de altfel, preferința vrăjitoarelor române, numite și zâne
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
aici pe pământ. Caragiale alege să ne înfățișeze un sabat balcanic, necorupt de fanteziile personale ale inchizitorilor catolici, epurat de elemente macabre și recuperat de zona esteticului. Scopul lui devine revelarea frumosului natural în stare pură. Deși păstrează diavolul ca personaj principal, o face doar de dragul de a-l subordona umanului; dispare amprenta blasfemică, diavolul fiind, dimpotrivă păcălit, umilit. Printr-o nouă răsturnare a clepsidrei, dispar asperitățile urâte și rămâne doar încântătoarea senzație că limitele umane pot fi depășite, că dincolo de
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
Tematica preferată de Salinger, copilăria și maturizarea, constituie și miezul volumelor apărute aproape concomitent la Polirom: poveștile lui Buddy - alter ego al autorului - despre membrii familiei sale, toți foarte ciudați și talentați: de data aceasta, frații Seymour, Zooey și Franny (personajul Buddy s-a născut, asemenea lui Salinger, în 1919). Cele două volume, publicate la mică distanță unul de altul inclusiv de către autor (Franny and Zooey a apărut în 1961, Raise High the Roofbeam, Carpenters/ Seymour, An Introduction, în 1963) dau
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
mult mai înalt decât oricare om înalt..." Seymour e absent, dar jurnalul său, găsit din întâmplare de Buddy într-o valijoară, îl aduce înaintea noastră așa cum fiecare ar vrea să-l cunoască: diferit pentru fiecare. Abia în Seymour, o prezentare, personajul devine prezent, definitivându-și conturul. Spunând că fiecare cititor poate desluși o altă imagine a lui Seymour (ba chiar, la fiecare lectură, poate să apară alt punct de greutate), îmi justific și preferința pentru înțelepciunea asiatică pe care o întruchipează
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
Călinescu, deci cumnatul lui Constantin Călinescu. E ușor de înțeles, pentru mentalitatea vremii, că familia nu i-a îngăduit să-și recunoască fiul." Studiind fotografia prezumptivului tata, păstrată în arhiva Călinescu, cercetătorul îl recunoaște, după înfățișare și nume, într-un personaj călinescian: "ne gîndim la profesorul Silvestru Capitanovici din Cartea nunții. Tache Capitanovici s-a sinucis că și eroul românului". Un alt element biografic regăsit în opera romanesca este existența în familia mamei adoptive (ce a supraviețuit 40 de ani soțului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
asigura de voturi în anul 2000. Astfel, că întîlnirea de la Cluj nu are cum să ducă la renașterea F.S.N.-ului, ci ea a consemnat existența unor slăbiciuni lăuntrice în aceste partide. Slăbiciuni mai importante, deocamdată, decît punctele lor țări. * Un personaj interesant din acest punct de vedere e fostul premier Stolojan care poate fi privit, de la distanță, drept numitorul comun, ca tehnocrat, între feluritele ipostaze ale F.S.N. De fapt, un semn al acestei înțelegeri ar fi ca vreunul dintre partidele ai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]
-
sociale. De un succes deosebit s-a bucurat Världens centrum. En essä om globalisering (Centrul lumii. Eseu despre globalizare) apărută la Editura Norstedts, în 2001. Cînd l-am cunoscut la Wissenschaftskolleg din Berlin, Stefan Jonsson mi s-a părut un personaj de roman: înalt și subțire, "cu capul în nori", extrem de tăcut, cu rîs potolit (hohote rare, distincte, în tonuri joase, sosind mereu cu o anume întîrziere) și avînd o melancolie de om meditativ, de utopist. Ulterior imaginea aceasta s-a
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
să-și exprime eul profund, se lovește de clișee și stereotipuri, ajungând în cele din urmă să se rătăcească într-un peisaj interior de obiecte mentale pietrificate. Nu mai avem voci interioare," se plânge, la un moment dat, unul dintre personaje. Cu alte cuvinte, nu mai există substanță, identitate, dincolo de ceea ce numim "eu", "sine", "ego" sau "subiect". Nu doar lumea exterioară, ci și procesele mentale apar ca niște combinații întâmplătoare de elemente străine. Ceea ce se întâmplă în interiorul minții, ne lămurește naratorul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
în Franța în august 1482, la vîrsta de 52 de ani. Istoric, în preajma morții regelui Eduard al IV-lea, în aprilie 1483, Margareta era moartă și, de altfel, n-a mai revenit în Anglia după 1475. Shakespeare o „învie”, folosind personajul ei memorabil, cu un rol esențial, și în Henric al VI-lea partea a III-a , făcînd-o Casandra piesei Richard al III-lea. Toate blestemele ei prind și profețiile negre se împlinesc în această piesă. MARGARETA:Blestemul sparge nori, intră
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
că și-a sfîrșit zilele în mizerie. Bălcescu a murit într-o cameră de hotel - Hotelul Trinacria, care este pomenit și descris de Giuseppe Tommasi di Lampedusa în nemuritorul său roman „Ghepardul”. Era un hotel de lux, unde adăsta și personajul său care întruchipează amurgul unui regim și al unei clase sociale, prințul Salina. O altă legendă privește înhumarea marelui român în groapa comună a săracilor. Bălcescu a fost înhumat ca un om cunoscut și de onoare, însă nimeni n-a
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
ne îndreaptă gândul - ce ar putea fi strâmb - în domenii cum ar fi politica, zootehnia, pedagogia, legislația, igiena personală... și nu este perimetru în care să nu încapă aceștia, cu competența lor. Suportăm mai demultișor echipe specializate, formate din aceste personaje, fără de care n-am putea afla rostul lucrurilor. Aceștia descifrează mai cu seamă la orele serii, evident cu erudiție și competență, șarade cum ar fi, de pildă, „mănăstire-ntr-un picior, ghici ciupercă ce-i?”, iar după o frământare asudată
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
intervine împăciuitor: „Stați, domnilor, că de fapt ceea ce avem în această parabolă ne arată că toate aceste plante stau într-un picior!”. Încântați, cu fețele jubilând, se privesc satisfăcuți. Alături - sau printre acești invitați permanenți - se află chemate și unele personaje - e drept, telegenice - sosite direct din închisoare sau care se îndreaptă către locuri zăbrelnice și a căror cugetare este așteptată. Și totuși, o seamă de întrebări năvălesc: de ce aceiași clienți, „invitați translatori” sunt aduși la aproape toate spectacolele de seară
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
de copii ai mei. Ori îi eliberați pe toți, ori fiul meu le va împărtăși soarta”. În 1943, Yakov a fost împușcat mortal în timp ce încerca să evadeze din lagăr.Fiul unui alt dictator, Saddam Hussein, Uday Hussein, este considerat un personaj malefic. În timp ce tatăl său aplica un regim forțat pentru a rămâne la putere, fiul era cunoscut ca făcând rău din plăcere. Uday a torturat oameni fără nici un motiv, în paralel ducând un trai pe picior mare. Răsățat de părintele său
Destinul copiilor marilor lideri () [Corola-website/Journalistic/296368_a_297697]