65,066 matches
-
Pe investigația CT axială în cazul anevrismelor multiple sângerarea poate fi cea care ne orientează spre anevrismul care s-a rupt. În sângerările perimezencefalice există posibilitatea să nu fie puse în evidență anevrisme ale arterei bazilare. Cu cât cantitatea de sânge este mai mare cu atât crește riscul de ischemie cerebrală. Până acum angiografia digitală cu substracție a fost socotită „gold standard” în diagnosticul anevrismelor cerebrale. În prezent, angiografia cerebrală prin CT multislice pune în evidență toate tipurile de anevrisme datorită
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
normală; venograma RMN - aspectul de „cap de meduză” (fig. 3.56, 3.57). DSA: aspect de „cap de meduză” în fază venoasă. CAVERNOMUL Este o leziune vasculară benignă cu structură de hamartom, care nu conține țesut neural și care conține sânge în diferite stadii de evoluție [2]. DSA nu este necesar, nu vizualizează angiomul cavernos. Cea mai importantă investigație RMN cerebral cu includerea obligatorie în protocolul de examinat a secvenței T2 echo de gradient (T2*GRE). Deoarece cavernoamele sunt frecvent asociate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
târziu pentru a diagnostica alte formațiuni cavernoase „de novo”. Imagistica RMN: - leziune cu structură heterogena (semnal mixt - hiper/hiposemnal T1WI, T2WI) delimitată printr-un inel complet de hemosiderină în jur (în hiposemnal T2WI); semnalul heterogen al leziunii este dat de sângele prezent în diferite stadii de degradare. Edemul perilezional este prezent rar; - secvența T2*GRE evidențiază reziduurile hemosiderinice (în hiposemnal accentuat); - post SDC priza de contrast este minimă sau absentă; - angio-RMN nu evidențiază malformația; - hemoragia acută poate face imposibil de vizualizat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
și 40 de ani. Sunt clasificate în funcție de dimensiuni: - microadenoame: mai mici de 10 mm; - macroadenoame: mai mari de 10 mm. Aproximativ 75% sunt adenoame funcționale și 25% sunt nefuncționale. Cea mai frecventă tumoră este prolactinomul. Nivelul crescut de prolactină în sânge nu este un semn obligatoriu de prolactinom. Poate fi crescut în tumorile supraselare ce comprimă hipotalamusul sau tija pituitară, secundar administrării unor medicamente (în special fenotiazine) și în hipotiroidismul primar. Doar dacă prolactina serică ajunge la 100- 150 ng/ml
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
tivindu-le pe unele cu mătase galbenă, topind pe altele în picături de prețios metal, învăluind în pânze de șafran nuanțele albastre, nuanțele mauve ce au rămas din vara dusă: pe jos se întind pete roșii și arămii, fășii din sângele agoniei verii. În primul plan se situează Christ, fin, aerian, învăluit într-un aer de mister, în acea notă care îi da caracterul de ceva divin și supranatural: pare că alunecă pe chilimul ireal al florilor moarte, al foilor de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
agoniei verii. În primul plan se situează Christ, fin, aerian, învăluit într-un aer de mister, în acea notă care îi da caracterul de ceva divin și supranatural: pare că alunecă pe chilimul ireal al florilor moarte, al foilor de sânge și aur. În fund se întrezărește Magdalena apropiindu-se cu un aer de pocăință, de învinsă a vieței, cu o înfățișare de durere mută, de vină care cere iertarea"251. Pictura cu tematică religioasă este mai deschisă sensibilității simboliste, și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al alteia, iar florile sunt din nou prezente cu caracter ornamental în veșmântul celei care stă aplecată peste gâtul tânărului abandonat festinului canibal. Unul dintre acești vampiri femeli privește dezabuzat, o melancolie generată poate de o sterilă sațietate, roșul de sânge și vin al buzelor și floarea prinsă în păr nu mai reprezintă acordul unui ludic plasirist, campestru. Tumultul carnasier, febricitat al corpurilor care aglomerează scena camuflând corpul victimei intră în contrast cu aerul de expectativă dezolată a vampirului izolat. În cronica pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al cărui "Supraom" devine pentru anarhiști un model al revoltatului lipsit de prejudecăți, al rebelului fără cauză, al aristocratului "de drept divin". Alexandru Bogdan-Pitești simpatizase demonstrativ în Franța cu această direcție, fapt pentru care fusese și expulzat. Pentru aristocratul pur sânge, Supraomul nietzschean este asimilat ca model aristocratic. Ideile nu sunt tocmai noi, însă apariția lui Nietzsche în paginile revistei alături de un artist de talia lui Wagner, ambii ilustrând în mod diferit fenomenul decadent, este în măsură să dea o direcție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Moreau, Apariția, unde Salomeea fixează obsesiv capul Sfântului Ioan suspendat în sala tronului, este aici dizolvat într-o relație aproape maternală, ca în tablourile Ceciliei Cuțescu-Storck. "Salomeea îl luă în mâini și pe brațele ei se prelinseră două șiroaie de sânge. Îl ridică în sus, îl privi mult, îngândurată, în lumina lunei care acum o învăluia și pe ea, apoi dulce, cu evlavie, sărută ochii închiși ai Botezătorului. [...] A doua zi o găsi tot acolo, nemișcată. Dar minune! Din lacrimile femeei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Moreau. "Pe marmora poleită a curtei unui palat oriental, curte ce se înconjoară de înșiruirea sveltă a unor svelte colonade, s-a așezat albă și goală sub găteala podoabelor de pietre prețioase, perversa Salomee... Și călăul cu sabia picurând de sânge i-a adus într-o tavă de argint capul livid al Sfântului Ion, pe care ea-l privește cu nesațiu și cu satisfacția visului ce e gata să se împlinească... căci pe buzele ei vezi palpitând setea de sărutare, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contrastelor este subliniat și de raportul dintre seria de tonuri deschise, oricum există loc și pentru considerații de ordin general cu privire la ecleraj, care face o bună impresie autoarei Demoniacei -, albul marmorei, a pielii frumoasei nimfete, a lividității chipului ei și sângele care picură de pe sabia călăului sau a rănii rezultate din decapitare. Salomeea încearcă să însuflețească printr-un sărut tardiv buzele litificate ale sfântului, așa cum marmura se "rumenește" de reflexul pielii ei. Și într-un caz și în celălalt, avem o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
două segmente, două volete pe verticală, de dimensiuni diferite. În primul, Salomeea ține pe o tavă capul sfântului Ioan cu o garnitură de flori, gestul recomandând extazul dansatoarei care-și expune triumfătoare trofeul. Florile reprezintă fie o imagine eufemizată a sângelui, fie, într-un registru ironic, laurii, omagiul postum adus sfântului, fie ilustrează pentru Salomeea caracterul de artefact estetic pe care-l reprezintă trofeul decorat astfel. Și în acest caz, în personajul Salomeei putem recunoaște modelul utilizat pentru portretele cu țigănci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atitudine de prosternare la picioarele Salomeei. Scena păstrează o anumită ambiguitate, nu știm precis pe cine sau ce venerează acest personaj, servitor sau călău, pe stăpâna sa, ori capul Sfântului Ioan. Cruzimea apare în prim plan, fără a fi stilizată: sângele se scurge în picuri grei din capul proaspăt tăiat, căzând pe ceafa servitorului prosternat la picioarele Salomeei. Avem aici un detaliu naturalist care imprimă și o durată materială a momentului care succede în imediat decapitarea. Diferența se poate ușor cuantifica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deoparte în favoarea unei semnificații soteriologice a martiriului, atât pentru sfânt, cât și pentru comanditarul feminin, adevăratul călău, Salomeea. De data aceasta, Salomeea este înveșmântată, însă tema sărutului pe gură apare din nou. Salomeea ține în mâini acest cap din care sângele curge abundent și-l sărută, dar nu pe gură, ci pe obraz. În fundal se află doi chiparoși, dar detaliul are la Cecilia Cuțescu-Storck o semnificație mai degrabă decorativă, cu respectul conferit unui clișeu simbolist prestigios. Influența iconografiei bizantine este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rămas decât o mască, el este aproape aplatizat. Cecilia Cuțescu-Storck focalizează, mai degrabă, intensitatea suferinței, un bocet mut al femeii îngenunchiate la picioarele piedestalului. Ea atinge cu una din mâini chipul sfântului, lipindu-și fața de fața lui. Lipsește atât sângele, cât și gestul blasfemic al sărutului pe gură. Salomeea își ține ochii închiși, o formă de interiorizare a suferinței. Și aici intervine ceva maternal și nu senzual, ceea ce ține de luxura dansatoarei apare destul de palid detașat în decorațiunea florală a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
templul zeiței Hestia. Dacă Khnopff avea o mască a lui Hypnos, iar Félicien Champsaur o tipsie cu capul sfântului Ioan Botezătorul decapitat la cererea Salomeii, pentru Macedonski, masca lui Dante se impune ca simbol cardinal al traseului destinal al poetului. Sângele evocă un act sacrificial, și poate că Macedonski se consideră un sacrificant sublim pe altarul artei. Interesant că în biografia consacrată poetului, Viața lui Alexandru Macedonski, Adrian Marino recompune salonul scriitorului, apelând și la un personaj-raisoneur, neofitul purtat prin încăperi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau de două ori pe noapte, împrăștiau o lumină pâlpâitoare, roșiatică, întreținută în chip difuz și de draperiile încăperii. O candelă roșie licărea obscur pe un perete, întregind parcă acest interior de templu, închinat, s-ar zice, unei zeități a sângelui: De ce arde, maestre? Era îndemnat atunci să-l întrebe... Roșul îmi dă viață. Am pus-o înadins. Sângele e tot roșu în ființe". Abia acum discipolul își dădea seama că aerul neverosimil al salonului venea și din pricina fumului albastru de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
încăperii. O candelă roșie licărea obscur pe un perete, întregind parcă acest interior de templu, închinat, s-ar zice, unei zeități a sângelui: De ce arde, maestre? Era îndemnat atunci să-l întrebe... Roșul îmi dă viață. Am pus-o înadins. Sângele e tot roșu în ființe". Abia acum discipolul își dădea seama că aerul neverosimil al salonului venea și din pricina fumului albastru de țigară, din ce în ce mai des, care întreținea în încăperea slab luminată de sfeștnice o semiobscuritate lăptoasă, de altar îmbâcsit de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
3. Figurile ambiguității: - alegorie: Înșiruire de comparații, metafore, personificări. „Să le spui curat / Că m-am Însurat / C-o mândră crăiasă / A lumii mireasă...” - antiteza: prezintă idei, imagini sau noțiuni contrare, menite să se lumineze reciproc. Căci voi murind În sânge, ei pot să fie mari.” „Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri.”(Eminescu) - brahilogie: scurtarea cuvântului prin subînțelegere sau elipsă:„C-au avut nuntași / Brazi și păltinași. Preoți, munții mari / Păsări, lăutari, Păsărele mii / Și stele făclii...”(Miorița
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca steag național.” „Plecat-am nouă din Vaslui...” (V. Alecsandri) - elipsă - contragere, suprimarea unui cuvânt: „A bătut-o rău; ea a răbdat - nici o vorbă, nici o lacrimă.” (I. L. Caragiale) - inversiune - abatere de la topică: „Degetele pline de Împunsături Nu mai au de sânge două picături...” „Ale turnurilor umbre...” (Gr. Alexandrescu) - meteteză - deplasare, schimbare de loc la nivelul cuvântului: „De la beat cârciumă vin Merg pe gard, de drum mă țin Și cu subsuoara-n pâine, Nici un latră nu mă câine...” (efect comic) - predicat psihologic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zmeu”, „Împelițatul”, „balaur de lumină”, dar și „ca brad un flăcăiandru”, „bălai, cu părul de-aur!” ca În ,,Luceafărul” eminescian. Făptura stă tot sub imperiul transcendentului, e lipsită de vigoarea pământeană, pentru că „slabele lui vine / N-au nici un pic de sânge, și-un nas - ca vai de el”. Sângele și nasul sunt semne ale vieții reale, ale vigoarei bărbătești. Așa că ,,biata fetișoară” se bucură doar de compasiunea celor două surate, care or fi trăit și ele starea la momentul potrivit. Bunica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
brad un flăcăiandru”, „bălai, cu părul de-aur!” ca În ,,Luceafărul” eminescian. Făptura stă tot sub imperiul transcendentului, e lipsită de vigoarea pământeană, pentru că „slabele lui vine / N-au nici un pic de sânge, și-un nas - ca vai de el”. Sângele și nasul sunt semne ale vieții reale, ale vigoarei bărbătești. Așa că ,,biata fetișoară” se bucură doar de compasiunea celor două surate, care or fi trăit și ele starea la momentul potrivit. Bunica, după ce a trecut prin viață și s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
geamuri razele de lună...” Lucian BLAGA LUCIAN BLAGA - „GORUNUL” „În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn cum bate ca o inimă un clopot și-n zvonuri dulci Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge. Gorunule din margine de codru, de ce mă-nvinge cu aripi moi atâta pace când zac În umbra ta și mă dezmierzi cu frunza-ți jucăușă? O, cine știe? - Poate că din trunchiul tău Îmi vor ciopli nu peste mult sicriul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
liniștea este sugerată metaforic: „... aud din pieptul unui turn / cum bate ca o inimă un clopot...” În finalul strofei este inclus Într-un câmp mai larg de relații: „... Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge...” În strofa a doua, cuvântul „liniște” este cum s-a mai spus, Înlocuit cu sinonimul „pace” care, cu sens biblic, Înseamnă moarte, conținutul său se adâncește: „de ce mănvinge cu aripi moi atâta pace...?” În sfârșit, În ultima strofă, termenul intră
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
egală, fără ridicări sau coborâri spectaculoase. Șoapta versurilor potențează aura de mister În care se implică automat receptorul. Versurile au un număr foarte diferit de picioare metrice, de la 15 silabe („că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge”) la 3 silabe. Lucian Blaga Își organizează de cele mai multe ori versurile În fraze poetice ample. Două, trei asemenea fraze dau impresia unui tot organic, indestructibil. Ultima frază poetică este și cea mai Întinsă, dar și mai Încărcată de sugestii și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]