67,111 matches
-
ideile unor filosofi și teologi. Potrivit acestora, oamenii devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce se maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes, Smith, 1990) și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și formare” (p. 6); ea este definită ca activitate intenționată, realizată continuu, cu scopul îmbogățirii cunoștințelor, deprinderilor, competențelor și atitudinilor, pentru a face față unei lumi într-o continuă schimbare. Concluzia Comisiei Europene este că a venit momentul pentru a acționa în direcția armonizării politicilor educaționale ale tuturor statelor, în sensul considerării învățării permanente ca o prioritate a Uniunii Europene. Acest lucru este determinat de două motive fundamentale: a) faptul că „Europa s-a deplasat către o economie și o societate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe învățarea prin experiență, prin practică și reflecție; - integrarea în predare-învățare a tuturor aspectelor cognitive, afective și psihomotoare; - conceperea experienței de învățare din perspectiva rezultatelor imediate ale sale; - promovarea muncii în echipă și implicarea adultului în ceea ce învață. Principiile acestea acționează sistemic, adică se află în relații de intercondiționare, ca premisă pentru o activitate de formare de calitate și în sfera atât de complexă și integratoare a educației adulților. 4.1.2. Relația dintre predare-învățare și evaluaretc "4.1.2. Relația
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
construite de oameni, cu multiple interese, lucrând în contexte instituționale specifice, care influențează profund conținutul și forma programului. Cervero și Wilson sunt de părere că puterea și interesele definesc contextul social în care cei ce realizează planificarea programelor trebuie să acționeze. Pentru a face legătura dintre libertatea de acțiune planificată și constrângerile structurate, forma principală de acțiune propusă este negocierea. Pentru a acționa responsabil și a funcționa eficient, educatorii de adulți trebuie: să fie informați cu privire la respectiva instituție și contextele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de părere că puterea și interesele definesc contextul social în care cei ce realizează planificarea programelor trebuie să acționeze. Pentru a face legătura dintre libertatea de acțiune planificată și constrângerile structurate, forma principală de acțiune propusă este negocierea. Pentru a acționa responsabil și a funcționa eficient, educatorii de adulți trebuie: să fie informați cu privire la respectiva instituție și contextele sociale; să fie abili din punct de vedere politic; să fie pricepuți în negociere și capabili de a crea și a susține în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puțin interesat să vină în clasă. De asemenea, accesul facil la diferite surse de informație face ca profesorul să nu mai fie atractiv pentru diseminarea informațiilor, ci pentru a-i sprijini pe cursanți să le decodeze, să le manipuleze, să acționeze (Jarvis, 2002, p. 20). Este, de aceea, chiar de dorit ca predarea să fie orientată mai mult în direcția oferirii unor interpretări și repere evaluative pentru diferite decodări ale informațiilor. Cursanții trebuie să înțeleagă faptul că profesorul nu mai predă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
exemplu, exersarea deprinderilor de pilotare a avionului pe simulatoare sau a deprinderilor de a coafa). Simulările presupun nu numai a-i lăsa pe cursanți să exerseze, ci a-i îndruma să reflecteze asupra a ceea ce fac atunci când simulează, de ce au acționat așa, respectiv să fie capabili să-și analizeze produsul și să-și imagineze cum l-ar fi putut face altfel, feedbackul profesorului fiind foarte important (ca și consilierea oferită). Sunt multe variante ale simulărilor, de la practica propriu-zisă până la efectuarea diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acela că ele le par naturale studenților adulți, deoarece le place să aibă controlul asupra mersului lucrurilor. O condiție majoră ce afectează folosirea acestor strategii este cea financiară și materială a profesorului, deoarece a pune studenții în situația de a acționa presupune a le pune la dispoziție material didactic pe care să-l manipuleze, cu care să acționeze. De multe ori, resursele financiare și materiale sunt limitate și regulile instituțiilor sunt în conflict cu o bună practică educațională (Seaman și Fellenz
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
O condiție majoră ce afectează folosirea acestor strategii este cea financiară și materială a profesorului, deoarece a pune studenții în situația de a acționa presupune a le pune la dispoziție material didactic pe care să-l manipuleze, cu care să acționeze. De multe ori, resursele financiare și materiale sunt limitate și regulile instituțiilor sunt în conflict cu o bună practică educațională (Seaman și Fellenz, 1989). Iată mai jos câteva metode. a) (Mini)proiectele de cercetare constituie o abordare comună în cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
produce o serie de norme care descriu comportamentele indivizilor și grupurilor într-o organizație. Schein (1990, p. 85) consideră că, în cultura organizațională, se cuprind „nivelurile cele mai profunde ale ipotezei de bază și convingerile adoptate de membrii organizației, care acționează rutinier (la limita deprinderilor) și definesc punctul de vedere al organizației despre sine și ambientul său”. Se observă o centrare pe o anumită simbolistică a culturii organizaționale, fie de suprafață, care dă imaginea publică a organizației (aspecte cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
transferurilor pe diferite posturi, a angajaților noi, nefamiliarizați cu specificul activității și organizației, a schimbărilor survenite în diverse departamente sau a introducerii unor noi tehnologii. În aceste condiții, vorbim despre o perspectivă reactivă în evaluarea nevoilor, când trebuie să se acționeze rapid la o situație creată, dacă soluția problemei este instruirea. În cazul în care focalizarea se face pe cerințele viitoare, ce vizează resursele umane ale organizației, având ca punct de plecare planul strategic șiobiectivele companiei, iar scopul este cel de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
relaționare cu alți indivizi, el dezvoltă parteneriate. Acestea compun rețele, care sunt parte integrantă a societății (Weber, 2004, p. 42). Astfel, parteneriatele/rețelele reunesc indivizi din organizații publice și private, din instituții educaționale, angajatori/angajați și reprezentanți ai sindicatelor ce acționează în beneficiul comun al membrilor (Mitsos, 1994). Activitatea în parteneriate și rețelele presupun existența unui grup de persoane (organizate sub formă de instituție, companie, organizație, colectiv etc.) interesate de identificarea nevoilor, descoperirea soluțiilor și progresul individual/instituțional, dezvoltare socială, integrare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sentimente, moduri de gândire; - stabilirea cadrelor de desfășurare a relației, precizarea responsabilităților părților implicate; - obținerea unor informații suplimentare despre client, prin utilizarea unor instrumente de evaluare cantitativă și calitativă; - înțelegerea clientului, a modului său de a fi și de a acționa, a atitudinilor, valorilor, principiilor de viață, constrângerilor, dificultăților și modului de a lua decizii. 2. Rezolvarea problemelor și realizarea scopurilor/obiectivelor stabilite de client: - asistarea clientului în îndeplinirea scopurilor/obiectivelor stabilite; - punerea în practică a planului de acțiune și dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
e artă! Și Alexa Visarion are această nebunie. La el personajul se naște atunci spectaculos, înainte nu există Nimic. Personajul se naște atunci fără ca el să aibă nici cea mai vagă idee de cum va arăta, de cum va vorbi sau va acționa... De fapt, toate acestea le lasă în voia personajului. Spectacolul lui, O noapte furtunoasă, montat în 1979 la Odeon, era o capodoperă care i-ar fi plăcut, sunt sigur, și lui Caragiale. Era o revoluție... Nu cred că ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
subestimată chiar dacă, uneori se declară obosiți și dezamăgiți. Indiferența și cinismul sunt adeseori în compoziția lor psihologică și morală frați buni ai nihilismului dintotdeauna; căci, dacă nihilistă este voința de a exista fără norme, principii și reguli sau de a acționa fără interdicții, atunci, pentru că "tot ți-e egal ce se petrece cu ei" nu strică deloc, de pildă, "să experimenteze" cruzimea, sau, de ce nu, jocul pur cu soarta celorlalți; dacă tot n-are importanță și dacă ei sunt, oricum, lipsiți
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Unul pe orizontală, identificat cu o rescriere scenică aparent previzibilă, valorifică și integrează cu valoare de semn teatral componente scenografice, vestimentare, coregrafice, asimilate organic de un discurs esențializat. Al doilea pe verticală, adunând și concentrând laolaltă energii și tensiuni ce acționează cu forța unei viituri, convertește totul în combustie, uneori atât de densă încât ridică realul prin dilatare în zonele halucinației, ale oniricului. Ambele nivele se întrepătrund. Fac același corp în perimetrii unei viziuni unitare, a unor modalități și mijloace de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
variantă? Eu nu. Trebuie trăit totul. Numai încărcat de tensiune poți crea tensiune. Cine ar ști să te deslușească dacă nu dai nimic în schimbul mărturiei, al așteptării? Era fascinant filmul lui Waida Totul de vânzare. Câtă încredere în durere. Ați acționat asupra publicului american ca un laser. Sunt urme vizibile în toate scrisorile care vi s-au expediat, în articolele apărute, în opiniile colaboratorilor. Contactul cu publicul de teatru american s-a produs pe măsura dezvăluirii mele depline. Au văzut și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sunt total disponibile în momentul producerii evenimentului violent, apărut în mod neașteptat. Surprinderea victimei diminuează șansele ei de a face față situației violente. De aceea există numeroase programe de prevenire universală care urmăresc educarea întregii populații, precum și servicii pregătite să acționeze în cazul producerii neașteptate a unor evenimente violente. Uneori programele acestea pot părea hilare: pregătirea pompierilor prin simulări de incendii, concursuri chiar între ei, pregătirea populației ca și când ar avea loc un atac sau o catastrofă naturală stârnesc adeseori zâmbete și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dintre factorii de risc de natură biologică și socială; d) acțiunea determinantă a factorilor de risc asupra manifestărilor de violență; e) interacțiunea dintre factorii de risc având ca efect producerea violenței; f) acțiunea factorilor de protecție; g) experiența violenței, care acționează la rândul său asupra factorilor de risc și protecție. în continuare, ne vom concentra asupra unei abordări sociopsihologice a câtorva forme ale violenței deși vom face uneori referiri și din perspectivele menționate anterior. 1.2. Definiții și diferite forme ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cadru generator sau promotor al acestui tip de violență. Violența colectivă, cum ar fi răscoalele, revoluțiile, actele de teroare comise de bande violente și alte manifestări de violență de grup sunt răspunsul la anumite cauze specifice, la factori de risc acționând asupra întregului grup. Actele comise de grupuri sunt în general de o violență sporită, deoarece se petrece un fenomen de pierdere a individualității în cadrul grupului, de pierdere a sentimentului individual al responsabilității față de actele de violență comise. în general, grupurile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
actelor de violență a grupului. în timpul războiului, soldații pot comite acte de o mare violență în numele interesului grupului pe care-l apără, dând curs ordinelor primite și fără sentimentul culpabilității față de victimele cărora le induc suferința. Dar capacitatea de a acționa astfel, în circumferința sociopolitică a grupului, este legată adeseori de un tip de personalitate dependentă, imatură din punctul de vedere al dezvoltării morale. Stadiul matur al dezvoltării morale plasează viața și protejarea ei ca valoare supremă în scara motivațională ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adopta o idee, presupune mai întâi tratarea ei cu spirit critic, tăios. în această viziune umanistă, agresivitatea reprezintă asertivitatea individului, energia lui de a se susține, de a se mișca și afirma, de a-și satisface nevoile și de a acționa în acord cu drepturile sale, de a fi creativ. Valorizând aceste idei, psihoterapeuții gestaltiști nu ezita să stimuleze în cadrul terapiei manifestările agresivității sănătoase. în momentul în care se produce un derapaj de la această „agresivitate sănătoasă”, prin invadarea spațiului celuilalt, prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
interacționism simbolic (se centrează pe diferențele sociale între clasele deținătoare ale puterii în societate și clasele defavorizate; clasele deținătoare ale puterii generează simboluri și etichete cum ar fi aceea că tinerii delincvenți provin din clasele defavorizate -, iar clasele defavorizate vor acționa conform așteptărilor claselor superioare, devenind delincvenți); 9. teoria alegerii raționale (se referă la încrederea în capacitatea pedepsei „drepte”de a preveni crima și pledează pentru nevoia de a pune în acord pedeapsa cu gravitatea faptei și de a evita tratamentele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
respective. 1.6.2. Factori de risc în perioada comunismului și impactul lor social Descrierea condițiilor de viață curentă din perioada comunistă face impresia unei liste lungi de factori de risc afectând majoritatea populației. Adversitățile vieții curente din acel timp, acționând simultan, de durată, pot fi calificate ca traumatice (Nutt, Davidson, Zohar, 2000), căci ele amenințau viața, integritatea fizică a individului, precum și a persoanelor semnificative cum ar fi părinții, copiii, și puteau declanșa răspunsuri de frică, neputință sau chiar oroare. Putem
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
faptul că evoluția subiecților prinși într-o situație dificilă generală, cu evenimente de viață ce îi afectează egal pe toți, are efecte diferite asupra indivizilor participanți. Diferența este dată, pe de o parte, de tipul de factori de risc ce acționează, precum și de durata de acțiune, conjugarea și severitatea lor, iar pe de altă parte, de predispoziția sau vulnerabilitatea persoanei (Kadushin, 1983). Vulnerabilitatea persoanei introduce o nouă definiție a traumei, definiția uzuală, implicită, care spune că factorii stresori traumatici sunt aceia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]