67,111 matches
-
prin capacitatea părinților de a-și proteja copiii de efectele sărăciei. Există copii care cresc în familii expuse sărăciei, dar care nu cresc cu conștiința limitativă că sunt săraci, deoarece părinții nu le induc această idee (Felner, 2000). Sărăcia poate acționa și atinge copilul prin intermediul absenței mamei de lângă copil, aceasta fiind obligată de lipsuri să-și ia un loc de muncă. Chiar și în acest caz însă depinde de știința mamei de a asigura o supraveghere, protecție și îngrijiri adecvate copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un factor mediator care va atenua factorul de risc proxim în condițiile sărăciei. Din exemplele de mai sus se evidențiază caracteristica cumulativă, amintită la început, a factorilor de risc. Din păcate, un factor de risc (sărăcia, divorțul parental etc.) nu acționează izolat, ci în situații de risc complexe, cu mai mulți factori de risc care se potențează reciproc. De aceea au apărut scări de evaluare a stresului la care este supus individul. Aceste scări reprezintă o înșiruire de factori de risc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de eveniment, cu imagini, gânduri, percepții. în cazul copiilor poate apărea un joc repetitiv care exprimă teme sau aspecte legate de trauma suferită; 2. vise supărătoare cu privire la eveniment. în cazul copiilor, pot fi vise înfricoșătoare, fără un conținut recognoscibil; 3. acționează și simte de parcă evenimentul traumatic s-ar petrece din nou (un sentiment al retrăirii experienței, iluzii, halucinații și episoade de flashback disociativ, inclusiv episoade de acest fel care apar la trezire sau în situații de intoxicare. Copiii pot avea gesturi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și Marin Preda în fraza: „Un țăran ajuns la București, caută alt țăran”; o anumită abilitate de a rezolva probleme; comunitatea căreia îi aparții te înzestrează cu un anumit fel de a vedea problemele și cu anumite tipare de a acționa pentru rezolvarea lor. De la simplele comportamente sociale (a saluta, a cere, a te adresa celuilalt) și până la comportamentele prescrise sau proscrise față de ceilalți sau față de bunuri. Comunitatea trăiește în concetățenii ei. în urmă cu câțiva ani, o familie de români
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orientări politice a tinerilor, ocazii de a implementa proiecte și inițiative). Acești factori la rândul lor își află sorgintea în coeziunea comunității, în gradul ei de organizare. Reziliența comunității este o caracteristică dinamică structurată din „știința” cetățenilor comunității de a acționa împreună, solidari, identificând corect resursele și provocările sau stresul căruia trebuie să îi facă față, de gradul de colaborare între cetățeni în scopul satisfacerii nevoilor comune, dar și al celor particulare. Reziliența comunității este dată de capitalul 1 social, cultural
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
disponibile intrafamilial și în comunitate nu sunt suficiente și familia se află într-o dificultate sau o criză fără posibilități de ieșire la nivel de comunitate, la cererea familiei, statul intervine pentru a se găsi o soluție. Statul însă va acționa în scopul recâștigării autonomiei familiei și a capacității de a-și găsi soluții. Când acest lucru se realizează statul își retrage imediat acțiunile și intervențiile. Principiul subsidiarității, invocat de Legea copilului 1, precum și de alte reglementări legale și strategii în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
urmă și-au modificat răspunsul, pentru a ajunge Într-o situație mai bună (cea În care nu mai erau udate). Astfel, În condițiile inițiale ale experimentului, situația de echilibru la care s-a ajuns era una În care fiecare maimuță acționa astfel Încât să ajungă În situația optimă (prima maimuță Încerca să ia banana, iar celelalte o sancționau pentru a nu fi udate). La nivelul normelor, instituția poate fi explicată prin existența percepției Împărtășite de către toate maimuțele, conform căreia comportamentul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În realitate Însă, avem de-a face cu industrii ce conțin doi, trei competitori relevanți. Deși nu ne putem baza exclusiv pe piață pentru furnizarea de bunuri publice, ea joacă totuși un rol important În dinamica furnizării de politici publice, acționând ca un gardian al eficienței acestora. Așa cum am văzut În exemplul cu operatorii de maxi-taxi, ineficiența unei politici publice, În măsura În care Întreprinzătorii privați pot concura liber pentru a furniza bunuri similare, va fi imediat sancționată corespunzător de mecanismul pieței libere, exact
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În mod natural că este Îndreptată În direcția realizării interesului individual sau privat. Din aceasta decurge nemijlocit faptul că ființele umane, În mod individual, trebuie să depună un oarecare efort În a-și restrânge „pasiunile” și că ele trebuie să acționeze În conformitate cu principiile morale sau etice; oricând, instituțiile sociale și obiceiurile dictează o oarecare Îndepărtare față de urmărirea propriului interes. De aceea, trebuie să se economisească șs.n.ț În recurgerea la acest efort. Pe cât posibil, instituțiile și constrângerile legale care vor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de Îndeplinit, Comisia are nevoie de o redefinire, de o regândire a rolului său. Ea nu poate fi reformată, așa cum se Întâmplă În cazul Încercării de a eficientiza o organizație, caz În care este suficient, de cele mai multe ori, să se acționeze asupra factorilor interni organizației (de exemplu, să se identifice modalități de stimulare a funcționarilor ei); În cazul Comisiei, este nevoie de o redefinire a poziției În infrastructura instituțională europeană (Metcalfe, 2001). Sofisticarea organizațională de care ar fi avut nevoie Comisia
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
integrare: funcționale și politice. Cele funcționale apar atunci când cooperarea În anumite sectoare ale economiei (sau societății) creează presiuni tehnocratice pentru cooperare În sectoarele conexe. Efectele politice apar atunci când cooperarea deja existentă pe anumite arii Îi capacitează pe oficialii supranaționali să acționeze informal ca antreprenori politici În alte arii. Pentru a manageria cu eficiență problematicile tehnocratice complexe, guvernele naționale trebuie să acorde libertate de acțiune experților, judecătorilor și birocraților, creând astfel noi actori supranaționali puternici, care au un interes mare În menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
la informație. De asemenea, UE oferă resurse juridice actorilor individuali, pe care le pot folosi Împotriva autorităților naționale (Kohler-Koch, 2005). Peterson (1994) ne relatează un astfel de exemplu de interese organizate care au reușit, prin lobby, să convingă UE să acționeze pe lângă statele membre În sensul implementării unor politici destul de costisitoare de susținere a cercetării și dezvoltării. Relația cu grupurile de interese private nu este Însă așa de simplă. Dacă rolul pe care Îl au guvernele naționale În formularea politicilor europene
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
contracte publice), pentru că acestea nu aveau resursele necesare să contrabalanseze puterea capitalului japonez și a celui american. Naționalismul economic era total ineficient În acest context. Piața internă a venit atunci ca o soluție salvatoare, datorită căreia marile firme puteau să acționeze Într-o manieră mai liberă, fără prea multe reglementări (decât la nivel național), pentru a putea acapara avantaje competitive față de concurentele americane și japoneze (Streeck și Schmitter, 1991). În această lumină, nu mai putem privi guvernele naționale ca pe niște
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
schimbarea „mentalităților” este irelevantă pentru atingerea unui obiectiv cum este cel al creșterii capacității administrative. Atingerea unui astfel de obiectiv presupune o alegere ideologică privind fundamentele unui sistem de organizare a administrației, și mai puțin schimbarea caracterului preferințelor indivizilor ce acționează În cadrul ei. Această alegere implică, printre altele, adoptarea unor presupoziții cu privire la sistemul de stimulente, la raportul dintre diferiți actori din cadrul administrației, dar și la cei care exprimă așteptările societății civile În ceea ce privește acțiunile acesteia. Interpretările acestor elemente ar putea fi asociate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fost inițiate, principalul finanțator al acestor reforme fiind Comisia Europeană Împreună cu alte organizații internaționale, cum ar fi Banca Mondială sau Fondul Monetar Internațional (Rice, 1992). Implicarea acestor organizații În reformele administrațiilor publice din aceste țări a fost esențială, deoarece a acționat ca stimul extern (atât politic, cât și tehnic) al reformelor. Lăsând la o parte analiza condițiilor și intensităților diferite În care acest suport s-a manifestat, reforma a depins În bună măsură și de „disponibilitatea” instituțională a administrațiilor acestor țări
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
oficialilor din sistemul de sănătate care poate conduce la extragerea de rente de la companiile farmaceutice, proporțional cu probabilitatea mică de aplicare strictă a legislației; - În măsura În care pacienții sau medicii nu plătesc din buzunar costul medicamentelor, aceștia nu au o motivație să acționeze eficient din punctul de vedere al costurilor. În prezent, În România, există o dispută privitoare la avantajele și obiectivele sociale pe care le angajează managementul public al spitalelor, comparativ cu, să zicem, externalizarea managementului către firme private. Se argumentează că
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicilor publice pentru romi. Ideea de bază a studiului este că instituțiile internaționale au avut un rol important În elaborarea de politici publice pentru romi (din România, În cazul nostru), Însă instituțiile internaționale nu trebuie gândite ca un monolit care acționează unitar, fără să țină cont de un anumit context/regim internațional existent. Astfel, am ajuns la concluzia că instituțiile internaționale le pot influența pe cele naționale În funcție de cel puțin doi factori: regimul internațional existent și rețelele de influențare a politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ce Înseamnă o instituție internațională? Definiția acesteia ar trebui să includă doar organizațiile internaționale „tradiționale” (adică acele instituții care sunt create de statele-națiune pentru a servi anumitor interese ale acestora la nivel internațional) sau și pe cele non-guvernamentale, think-thank-urile care acționează la nivel internațional, fundațiile care susțin anumite programe și politici la nivel mondial, rețelele de advocacy, mișcările transnaționale etc.? Modalitățile de transfer de politici, de bune practici, de modele instituționale se pot face numai prin intermediul instituțiilor internaționale interguvernamentale tradiționale? Bazându
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instituțiile internaționale au capacitatea de a influența instituțiile naționale (autoritățile publice) În adoptarea unor măsuri concrete În fiecare domeniu (pentru romi, În cazul nostru), În funcție de cel puțin două tipuri de factori. 1.2.1. Factorii macro Regimurile internaționale: instituțiile mondiale acționează În funcție de un anumit „context istoric”, fiind influențate de ideile promovate Într-o anumită perioadă la nivel internațional. Astfel, acțiunile instituțiilor mondiale nu pot fi gândite În afara acestui „context” sau „regim internațional” (Krasner, 1983; Young, 1989). Stephen Krasner a oferit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de rețea” al elaborării politicilor, implicând actori subnaționali, naționali și supranaționali. O primă distincție ce trebuie făcută este aceea dintre guvern și acțiunea sa, guvernarea, și guvernanță. Dacă guvernul este mecanismul de stat Învestit cu autoritatea și legitimitatea de a acționa asupra cetățenilor prin cele trei mari puteri - legislativă, executivă și judiciară - și prin instituții care concentrează puterea și aplică deciziile, referindu-se, În esență, la instituțiile oficiale ale statului, iar guvernarea la intervenția centrală bazată pe autoritate (Stoker, 1998)2
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1 Își modifică punctul de echilibru la care se realizează schimbul? Rețeaua de schimb nr. 1 (Rsch Ti - CJAg - Pj) Își va schimba punctul de echilibru În tranzacționarea celor 48 de unități, dacă regulile de realizare a schimbului/stimulentele ce acționau până În acel moment asupra comportamentului de schimb se modifică. Pentru a defini situația În care rețeaua de schimb nr. 1 Își modifică punctul de echilibru la care se realizează schimbul, vom Începe prin identificarea setului de stimulente/constrângerilor de schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acel moment asupra comportamentului de schimb se modifică. Pentru a defini situația În care rețeaua de schimb nr. 1 Își modifică punctul de echilibru la care se realizează schimbul, vom Începe prin identificarea setului de stimulente/constrângerilor de schimb ce acționează asupra punctelor din rețea. Un punct de echilibru de schimb de forma 18:6 este rezultatul existenței unor instituții 1 care acționează la nivelul rețelei și care determină comportamentul fiecărui actor. În categoria constrângerilor de schimb, sunt relevante: a) caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de echilibru la care se realizează schimbul, vom Începe prin identificarea setului de stimulente/constrângerilor de schimb ce acționează asupra punctelor din rețea. Un punct de echilibru de schimb de forma 18:6 este rezultatul existenței unor instituții 1 care acționează la nivelul rețelei și care determină comportamentul fiecărui actor. În categoria constrângerilor de schimb, sunt relevante: a) caracterul unităților care se tranzacționează (bani publici alocați prin programul guvernamental „Cornul și laptele”); b) contractarea firmelor de pe piață trebuie să se realizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
vremea respectivă, reglementa raporturile existente Între principalele instituții publice și comportamentul acestora; d) nici una dintre firmele participante la licitație nu poate coborî sub pragul de opt unități (nu poate produce/transporta cu mai puțin de opt unități). Acestor constrângeri ce acționează asupra schimbului li se adaugă faptul că actorii participanți la rețeaua de schimb se comportă În exclusivitate În mod rațional 2 (adică În direcția obținerii celei mai bune oferte cu prețul cel mai scăzut). Pornind de la constrângerile de schimb indentificate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care le-ar obține În urma derulării unui schimb la punctul de echilibru de 16:8. Activitatea prefectului s-ar derula În sensul asigurării unei relații de schimb la un punct de echilibru de 16:8, dacă asupra activității sale ar acționa o serie de mecanisme de control. În condițiile existente În anul 2003, prefectul C.T., la nivel local, era reprezentantul guvernului PSD condus de Adrian Năstase (conform legii administrației publice locale). Astfel, În cazul de față, problema poate fi definită În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]