70,637 matches
-
marketingul electoral, care constituie forma sa cea mai avansată. Astfel, vorbim despre asistarea ofertei electorale în eforturile sale de adaptare la cerere sau de conformare la cerințele politice. Cele două procedee fundamentale pe care se poate sprijini într-adevăr marketingul constau în "vînzarea" unui produs convingînd ținta asupra calităților lui, sau în schimbarea produsului pentru a-l conforma așteptărilor grupului-țintă. În politică, pînă în prezent, marketingul cererii a înlocuit marketingul ofertei. În general, sînt acceptate în acest demers trei nivele (tot
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
așteptările electorilor. O combinare eficientă trebuie să asocieze simplitatea, atracția, credibilitatea și originalitatea. Alegerea poziționării este limpezită de studierea concretă a imaginii candidatului, a preocupărilor și aspirațiilor electoratului și a plasamentului celorlalți concurenți. În cadrul unui studiu marketing, strategia de comunicare constă în identificarea țintelor prioritare, în fixarea conținutului mesajelor și în întocmirea unui program mediatic. Astfel, Lindon și Weil (Le choix d'un député, 1974) și-au propus să deosebească în rîndurile electorilor: segmentele critice alcătuite din alegători fragili sau potențiali
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de mass media locale, cu audiență redusă. În perioada campaniei prezidențiale din 1988, marea majoritate a sondajelor se axa pe intențiile de vot și nu pe mizele considerate prioritare de către candidați sau de opinia publică. Trebuie să vedem în ce constă utilitatea socială a sondajului de opinie, dar, mai ales, capacitatea sa de a influența în sens invers opinia publică, ba chiar de a o genera pe de-a-ntregul. Influența virtuală a sondajelor asupra electoratului se realizează prin examinarea condițiilor în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile negative urmăresc discreditarea identității sau a propunerilor adversarului, utilizînd aluzia, comparația sau atacul direct. Etapa finală constă în revenirea la o viziune calmă, ba chiar euforică, asupra comunității naționale, al cărui destin se întîlnește cu destinul candidatului providențial. Regia audiovizuală este, în acest caz, elementul-cheie care asigură fuziunea simbolică a acestui feel good spot. Dacă publicitatea politică
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Totuși, pare tot mai incorectă izolarea rezultatelor obținute direct prin publicitatea televizată, fără a se lua în calcul întregul mediu comunicațional în care publicitatea a fost concepută, difuzată și acceptată. În schimb, ipoteza rezultatelor indirecte ar părea mai rodnică. Aceasta constă în a demonstra că, prin comunicarea lor publicitară, candidații caută să definească situația electorală și să accentueze dinamica simbolică a campaniei. Exemplul lui G. Bush din 1988 corespunde acestei strategii publicitare, care își va impune definiția de agendă electorală grație
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
accentueze dinamica simbolică a campaniei. Exemplul lui G. Bush din 1988 corespunde acestei strategii publicitare, care își va impune definiția de agendă electorală grație reluării prin care se realizează acoperirea mediatică, mai ales în cadrul jurnalelor televizate cu largă audiență. Principiul constă în favorizarea la maximum a releului de informație controlată și plătită (care constituie publicitatea electorală), prin intermediul mijloacelor de informare care sînt gratuite și au mai multă credibilitate. Problema cea mai importantă privind utilitatea socială 50 a publicității politice vizează interesele
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
care trece prin reprezentările, imaginile pe care toți cetățenii și le formează, adesea inconștient, asupra trecutului, prezentului și viitorului, în privința propriei persoane, a grupurilor de apartenență și de referință și asupra colectivității naționale. Din acest motiv, comunicarea pretendenților la putere constă în eforturile de depășire a unui control simbolic asupra definiției colective a situației politice. Aspiranții la putere caută să impună supremația propriei lor definiții, grație simbolurilor reprezentate de cuvinte, imagini, filme, citate, argumente, discursuri, mici fraze, fotografii, afișe, clipuri, cărți
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
politică. Comunicarea de campanie trebuie să țină seama de efectele interacțiunii dintre mesajele strategic proporționate. Pretendenții la putere se comportă asemeni unor strategi, adică acțiunile lor sînt îndreptate spre succesul campaniei lor de mobilizare a electorilor. Altfel spus, strategiile lor constau în determinarea unei oferte și în comunicarea cît mai desăvîrșită a acesteia, astfel încît să poată gestiona fluxurile comunicaționale prin mass media și să mînuiască cuvinte, citate, argumente, imagini etc., adică resurse simbolice. Transpunerea în practică a acestor resurse este
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
asociază cu utilizarea sondajelor privind opțiunea asupra temelor electorale. Cele dintîi permit sporirea informației față de așteptările populației, pentru a ținti mai bine mesajul. Însă metoda "din ușă în ușă", reuniunile de cartier sau utilizarea chestionarelor produc un "efect" suplimentar, care constă în mobilizarea forței proprii, în manifestarea capacității sale de mobilizare. Cele două aspecte privind conținutul informativ și relația socială sînt indisociabile, tot așa cum militantismul și comunicarea sînt resursele majore pentru activarea campaniei. Evoluția încadrării juridice a activităților politice, în Franța
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
tehnicizarea și raționalizarea. Comunicarea politică devine, astfel, o piață care se activează din ce în ce mai intens în conjuncturile electorale, dar care caută să-și definitiveze existența prin intermediul comunicării instituționale. Raționalizarea campaniilor este justificată, în discursul modernist, prin eficiență. În acest caz, dificultatea constă în identificarea criteriilor de evaluare a eficienței. Ce înseamnă o comunicare electorală eficientă? Este acea comunicare ce îi permite unui candidat să fie ales prin sporirea vocilor care strigă pentru el, acea comunicare ce optimizează sprijinul politic în intervalul de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
introduc spații publice modernizate sînt caracterizate de o simbolizare a opțiunilor politice, care fără a aminti ceea ce evoca Walter Benjamin nu este "estetizarea politicii". Sîntem în măsură să ne întrebăm dacă, într-adevăr, în acest tip de comunicare politică, esența constă tot mai mult într-o construire de identități strategice prin regizări mediatizate sub forma mesajelor publicitare (afișe, clipuri, spoturi etc.), dar și în forma informației, cu precădere audiovizuale, mai deschisă către spectaculozitate și dramatizare. Strategiile de comunicare și acoperirea mediatică
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
prezintă ca un ansamblu de eforturi ale președinției, canalizate în direcția unui control prin cuvînt, tăcere și acțiune al definirii situației politice oferite de mijloacele media și de alți actanți politici, sprijinindu-se pe resursele oferite de poziția instituțională. Obiectivul constă în a orienta aceste eforturi spre o reprezentare a situației conformă cu punctele de vedere prezidențiale. Acest fapt este posibil prin administrarea în timp a luărilor de cuvînt, a intervalelor de tăcere și a politicii simbolice. Vorbind, președintele îi determină
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
capătă un aspect relațional atunci cînd, dincolo de informare, asigură receptarea și ascultarea indivizilor și cînd răspunde cererilor acestora. În sfîrșit, dincolo de propria sa comunicare internă, municipalitatea se îngrijește și de comunicarea instituțională, care promovează imaginea colectivității. Efectuarea acestei munci ar consta în organizarea informației, în consultarea populației, în stabilirea unor dialoguri cu asociațiile și în transformarea primăriei într-o instituție mai transparentă 73. Acest tablou, idealizat puțin, pare a corespunde mai degrabă unui orizont decît unei realități concrete. În schimb, difuzarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
o rigidizare a musculaturii după un travaliu fizic sever. Corecția hipertoniei extracelulare consecutivă travaliului, induce o creștere a natremiei și potasemiei, în funcție de intensitatea și natura efortului. Creșterea hipertoniei plasmatice are ca efect creșterea secreției de hormoni antidiuretici, al cărei efect constă în reducerea volumului urinar la începutul efortului, iar în cazul unuia de intensitate mare, dar de scurtă durată, favorizează modificări ca: creșterea albuminuriei, cilindruriei și uneori, hematuriei. În cazul unui travaliu de durată mare, datorită unui efect convergent exercitat de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mai devreme) în probele de concurs. Odată ce, o deplasare a curbei spre dreapta a fost semnalizată antrenorul trebuie să remedieze situația sau, foarte probabil, sportivul nu va înota bine la sfârșitul ciclului de pregătire. Avantajul monitorizării antrenamentului, în acest mod, constă în faptul că, antrenorul poate să corecteze aproape imediat problemele din antrenament, încă din momentul în care ele apar. Aceasta va duce la creșterea șanselor sportivului de a concura mai bine, la cele mai importante competiții de la sfârșitul ciclului de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ne pot ajuta, în luarea unor decizii mai bune. Unele dintre cele mai bune teste sunt prezentate în cele ce urmează. Testul T-30 Conceput de Olbrecht și asociații (1985), de la Institutul de Medicină sportivă din Koln, Germania, acest test constă în înotarea, fie a 30 de minute sau a unei distanțe de 3000 m, la cronometru. Această distanță trebuie înotată la o viteză maximă și constantă de la plecare până la sosire. Rezultatele sunt apoi transformate într-o viteză medie pe 100
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
atunci când sportivii sunt bine motivați și înțeleg importanța testului. Cei care înoată în procedeul fluture sau bras vor trebui să folosească metoda prezentată în cele ce urmează. IV.11. Stabilirea vitezelor de prag prin serii de repetări Această metodă simplă constă în înotarea unei serii lungi de repetări cu pauze scurte. Cercetările referitoare la testul T-30 ne-au arătat că sportivii nu pot înota mai mult de 30 de minute, peste pragul lor anaerob individual. Din această cauză, viteza medie
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în 1:25 până la 1:40. Testul repetărilor progresive Acest test a fost conceput pentru a stabili vitezele de înot, care produc Maxlass. Avantajul acestui test este acela că, el reduce probabilitatea unor rezultate incorecte, datorate unui efort insuficient. Testul constă în înotarea mai multor serii scurte de repetări la viteze progresive până când un sportiv nu mai poate termina seria, la o anumită viteză. Am ales serii de 5x200 m cu o pauză de 10 - 15 secunde între repetări. Prima serie
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de croazieră Testul de intervale de croazieră a fost conceput de Dick Bower și a cunoscut o largă acceptare, pentru că el poate fi ușor de aplicat și adaptat la înotătorii de toate vârstele și nivelele de pregătire. Prima versiune a constat din înotarea unei serii de 5x100 m, la cel mai rapid timp de plecare. Înotătorul adaugă apoi 5 secunde la acest timp de plecare, pentru a determina intervalul lui de croazieră. De exemplu, un înotător care a terminat seria de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mai mic de antrenament de sprint. Acesta este cel mai bun mod de a antrena, atunci când pragul anaerob al sportivului nu este cunoscut. Cei mai mulți înotători motivați înoată majoritatea repetărilor aproape de pragul lor anaerob, atunci când fac serii progresive. Dezavantajul seriilor progresive constă în lipsa de precizie. Sportivii pot înota un volum prea mare la un nivel aerob și prea puțin la altul. Și invers, atunci când seria este scurtă (mai puțin de 2.000 m), înotătorii motivați pot fi încurajați să înoate în zona
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
condițiile activității sportive de performanță VI. 1. Funcția respiratorie - aspecte generale Ventilația pulmonară, ca proces dinamic ciclic de introducere și expulzie a aerului din căile respiratorii, depinde de profunzimea fiecărei respirații și de numărul acestora în unitatea de timp. Inspirația constă în deplasarea aerului atmosferic în plămâni și se realizează printr-un mecanism activ. În timpul inspirului, contracția mușchilor inspiratori crește diametrele: - vertical; - antero-posterior; - transversal; Diametre care determină accentuarea presiunii negative subatmosferice, pleurale, dublată de creșterea volumului toraco- pulmonar. Presiunea intrapleurală scade
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
În timpul somnului respirațiile sunt mai rare, dar mai profunde și mai ample. VI. 3. Dinamica parametrilor respiratori în efort Intensificarea metabolismului energetic determină reacții adaptative respiratorii cuplate cu cele cardiovasculare, în vederea asigurării aportului de oxigen și eliminării de CO2. Acestea constau în creșterea rapidă a ventilației pulmonare și a debitului respirator pe seama creșterii frecvenței și amplitudinii respiratorii. Frecvența respiratorie crește de la 14-18 pe minut la 30-40 pe minut, în efortul moderat, iar volumul respirator curent (VRC), de la 500ml poate atinge 1
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de la 30-40% la 70-75%. În repaus consumul de O2 este de 250ml / min. În eforturile medii ajunge la 1500ml/min, în cele submaximale la 2500ml / min, iar în eforturile maximale (aerobe), la 3000-3500ml / min, la persoanele neantrenate. Coeficientul de împrospătare - constă în raportul dintre aerul proaspăt introdus în alveole și aerul poluat existent în acestea. În timpul efortului acest raport se modifică. În inspirația obișnuită în alveole ajung cca. 350ml aer. În alveole există aerul rezidual de cca 1000ml și aerul expirator
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
actu amintirea și percepția "se întrepătrund deci mereu, schimbă între ele ceva din substanțele ce le sunt proprii, printr-un fenomen de endosmoza"26. Viața noastră psihologică se definește drept o trecere, prin planuri intermediare, de la visare la acțiune, și constă din această mișcare continuă, prin care prezentul absoarbe acele elementele ale trecutului ce corespund "schemelor" lui motorii și le incarnează în realități complet noi, neașteptate. Sensul lor, însă, poate fi cunoscut numai dacă ne identificăm, imaginar, cu mișcarea însăși, altfel
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
artistul recuperează sensul armoniei universale și redescoperă apartenența lui organică la cosmos 63. Mai aproape de Ion Barbu, continuând, parțial, linia de gandire kantiana, de la care se revendică și Edgar Poe, Henri Bergson crede că semnul distinctiv al genialității în arta constă în faptul că autorul percepe stări, experiențe, pentru care omul obișnuit și limbajul comun nu au o expresie adecvată. Filozoful francez stabilește, totodată, "Adevărul" operei, drept criteriu de măsurare a exemplarității și universalității ei: Ceea ce artistul a văzut, vom revedea
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]