64,510 matches
-
legată de perfecțiunea estetică și estetizanta a vieții. Sărbătoarea cromatică este vădita printr-o „alchimie a plantelor”, ale căror combinații cromatice conțin, de fapt, energii vizuale. Ritualurile nipone imperiale oficiale care omagiază flori precum nalba, irișii, crizantemele, sunt descrise amănunțit, tocmai întrucât paradisul trebuie livrat migălos, dantelat, în anvergură unei broderii care se dorește apologetica și apoteotica. Întotdeauna este sesizat, sau un cromatism de apogeu (prin nuanțele ori degrade-urile aceleiași culori), sau prin contrastul între culorile mai multor flori: florile
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
de aici extazul și verdictul de frumusețe nonterestră. Nu este de mirare că arbori precum prunul sau cireșul, de pildă, sunt hiperbolizați: în grădina japoneză, aceștia au valoarea unui întreg peisaj. Cireșul, în mod aparte, este un arbore sacru, prețuit tocmai pentru fragilitatea lui. Natură este împrumutata de afară și adusă înăuntru: florile de cireș, aranjate în vaza, concentrează întrega grădină a paradisului; altădată, florile vestejite de nalba pledează pentru un fost paradis, îmbătrânit acum. În interiorul odăilor intime ori sălilor oficiale
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
artistic-vizuală la care asistă autoarea Însemnărilor de căpătai este decretată a fi nepământeasca, de aici sminteala ori nebunia îmbătătoare (de la miresmele florale), pe care o mărturisește Șei Shōnagon și verdictul ei cu aplomb: splendoarea cu ceremonial. Nu este, oare, autoarea tocmai un estet drogat intenționat cu vizualitatea pe care o cultiva programatic? Nu este Șei Shōnagon o auto-intoxicată demonstrativa (și emfatica, adesea) cu și prin ideea concretă de frumusețe estetică? Eva a impurificat, odinioară, grădină Paradisului și ideea concretă de nemurire
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
și inventariază în ralenti o epifanie ca instrument de scanare a paradisului terestru (cu accente paraumane, în clipele de extaz suprem), care conține marca revelatorie a unei realități sacre. Paradisul este aici și acum, coerent, geometric și în deplinătate estetică. Tocmai întrucât autoarea Însemnărilor de căpătai nu face nicio referință la paradisul biblic (ea nefiind familiarizata ori măcar având minime cunoștințe despre acesta), cateva înrudiri simbolice și metaforice între Edenul biblic și paradisul terestru nipon (descris de Șei Shōnagon) devin izbitoare
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
altceva e încă și mai deranjant decât repetiția. Vina pentru care Iuliu Borna e interogat e aceea de a fi publicat într-o revistă literară o povestire cu subiect istoric ce descrie în detaliu o vânătoare la care Nicolae Ceaușescu tocmai participase. Descrie e un fel de a spune. Povestirea e o parabolă tipică din categoria celor care, în comunism, stârneau vigilența cenzorilor: „— Apăi să le număram, coane, cum ar zice Caragiale, he, he! - făcu maiorul Dobre. Mai citim și noi
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
Inegale, memoriile acestea epistolare au totuși momentele lor de vârf. Două sunt mai interesante și acestea se petrec, ambele, în Capitală. În prima, Nelu se prezintă unor muncitoare destul de sărace cu duhul drept un pui de magnat al petrolului sosit tocmai din Dallas. (De fapt, atenuează el, se născuse „într-o comună, lângă Dallas"!) Fiu de român și de scandinavă, bravează sub numele hibrid de Dagmar Stratulat. Cu asemenea ascendență, succesul profesorului de română e cert. Vocativul prenumelui acestuia nordic, asamblat
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
încă, dacă să m-auzi te frângi. Oare-n visele-ți adânci n-ai ajuns nicicând la mine? Aurora-n cer când vine? În veghea binecuvântată, cum îi spune el; mascată e-n ea scârba lui, dezgustul. M-a născut tocmai dezgustul lui, și chinul ce-l sfâșie: și atât mă simt de vie pe cât traiul meu vi-i drag. Dar dacă tăceți, mă trag retopindu-mă-n văzduh; liberă cu voi prind duh, mor tot liberă cu voi. (din culegerea Umberto Saba
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
un film, fie el de artă. Insist: chiar și filmele așa-zis muzicale evită ilustrarea peste un câteva zeci de secunde a unei formații pe scenă, cântând. Însă A Late Quartet riscă și câștigă precis! Așadar, finalul filmului devine dramatic tocmai prin scena executării publice a capodoperei beethoveniene. Adică, nu doar anecdota gestului prin care violoncelistul, la finalul primei mișcări, suprimă attaca impusă de partitură, oprește cântul, se ridică și se adresează publicului luându-și adio și invitând în scenă pe
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
Faptul că muzica se continuă nu diluează totul, ci dimpotrivă. Deoarece colajul efectuat (căci n-ar fi fost posibil să stăm ca-n sala de concert și să- ncercăm a asculta restul celorlalte șase părți înnodate ale Cvartetului) este impecabil. Tocmai pasajele muzicale, extinse și bine legate, dau măreție sau o frumusețe de un catarsis total admirabil acestui final prelung. Prin sau în acest final umanitatea ascunsă chiar în Cvartetul op. 131 ridică mult „la putere” toată dramoleta omenească (a membrilor-instrumentiști
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
a spiritului. De multe ori, noi compozitorii spunem: îmi doresc mult ca ultima mea lucrare să aibă succes. Este, într-adevăr, un scop și nu un ideal. Vicios ar fi să afirm că idealul meu este ca opusul pe care tocmai l-am isprăvit să repurteze succes. Asta pentru că succesul e un fenomen colateral, de loc obligatoriu, al reușitei. El nu trebuie să fie un ideal (nici nu poate fi), ci, eventual, un derizoriu scop de moment. Altceva e când îți
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
se întorceau. Am țâșnit unul spre celălalt, eu și podeaua. Nocturnă E noapte și traversez un sat, casele se arată brusc la lumina farurilor - iată că le-am trezit, vor să bea. Case, garaje, panouri, vehicule care n-au stăpân - tocmai acum ele îmbracă Viața. Oamenii dorm: unii au somn liniștit, alții sunt încordați de parcă s-ar antrena greu pentru enernitate. Chiar și în somn profund, nu vor să le scape ceva. Dorm ca niște bariere lăsate când trece misterul. Dincolo de
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
sacralitatea. Partitura este încărcată de simboluri sacre, folosind într-o derulare excelent gândită părțile importante ale messei catolice din biserică. La 27 iulie 1733 Bach a înaintat curții regale poloneze și electorale saxone din Dresda, muzica unei messe pe care tocmai o terminase în calitate de maestru al capelei curții. Timp de zece ani cât a fost cantor la Leipzig, Bach s-a dedicat muzicii sacre. Această messă a fost compusă ca o missa brevis în timpul doliului național în urma decesului regelui
Missa în si minor cu Orchestra Națională Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-website/Journalistic/83488_a_84813]
-
alegerea regizorului pentru opera Rigoletto. În coregrafia semnată Victoria Newlyn este interesant de observat dansul de cabaret cu mișcările și costumele specifice, sincronizat muzicii lui Verdi. Pe lângă acesta, mișcările soliștilor și ale corului sunt naturale, nu ies în evidență tocmai prin „normalul” care le caracterizează, la fel ca luminile - masterizate de Warren Letton -, care nu fac decât să evidențieze unele aspecte, lăsând altele în umbră, creând în acest fel o imagine naturală. La această impresie au contribuit și dirijorii: maestrul
Chicago Post by Norela Liviana COSTEA () [Corola-website/Journalistic/83476_a_84801]
-
atâtea ipostaze în care cei cinci artiști s-au dezlănțuit pe ritmuri cu care autorul a intrat în contact prin numeroasele sale călătorii sau provenite din alte surse, animând sonorități când meditative, când îmbătătoare, familiare și totuși greu de încadrat, tocmai datorită confluenței dintre cele 2 tehnici ale scriiturii care au caracterizat din punct de vedere temporal opera lui Bartók. A fost o seară minunată, cei 5 interpreți dând viață acestor pagini pe care talentul lor le-au dăruit unui public
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
ziua în care grupul său Florquestra, de expresie braziliană, cânta la festivalul de jazz de la Ottawa, artistul a povestit deopotrivă despre proiectele legate de poemele unor Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Dinescu, Ștefan Radof. În dulcele stil clasic... dar nu tocmai! Guido Manusardi (Milano). Pianist jazz deja celebru în anii ’60, după un început de carieră scandinav, a ajuns la București, s-a căsătorit cu o româncă și - ani de zile - a cântat alături de mari muzicieni români. Din 1974 s-a
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
aici mesajul că omul are liberul-arbitru în viață, Mephisto vine cu mai multe opțiuni, iar Faust alege de fiecare dată greșit, cu toate că nu era constrâns. Simona Neagu în rolul Margaretei, personaj central, marchează evoluția de la inocență la pasiune, metamorfoză inevitabilă. Tocmai acest fapt îi conferă un plus de vitalitate, dinamism și complexitate, toate având menirea de a capta atenția și interesul publicului doritor de operă. Aceasta a reușit prin vocea ei puternică să redea în cele mai fine detalii personajul interpretat
Faust din nou la Opera Națională by Adina POPESCU () [Corola-website/Journalistic/83858_a_85183]
-
dat tricoul jos. Mijlocașul francez a fost faultat în careul advers de către Palacios, care a văzut al doilea cartonaș galben și a fost eliminat. El mai avea un cartonaș galben și a fost eliminat. Se vor evita situațiile în care tocmai o supervedetă să lipsească din ultimul act din cauza unui cartonaș galben. Acesta din urmă avea să fie eliminat în ultimul minut al meciului pentru că a văzut al doilea cartonaș galben. Jucătorul alb-roșiilor a primit doar cartonaș galben, cu toate că faultul a
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
se impunea cartonașul roșu. Din păcate pentru timișoreni, Zicu a primit un cartonaș galben pentru o simulare și va rata următoare partidă, cea cu Steaua, de etapa viitoare, fiind suspendat. Funeriu a precizat că la Strasbourg copiatul era exclus și tocmai de aceea încearcă să impună această mentalitate și în România. Aș da un singur exemplu, orașul francez Strasbourg, care e cam de mărimea Iașiului. Unii se jură că fug cât îi țin picioarele dacă li se pune o armă în
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
celor trei coșciuge la Qunu, unde sunt înmormântați părinții lui Mandela și unde dorește să fie înmormântat și fostul președinte sud-african. Jumătate de oră mai târziu, soldatul american intră în catedrală, pentru a o vizita, și vede câțiva oameni care tocmai puneau un coșciug pe catafalc.
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
ești Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Și eu sunt Șoiman Burcel Puișor de voinicel! - Să trăiești, dacă n-ai teamă! Dă-ne nouă bună samă Cum de te-ai păcătuit Să te apuci de plugărit, Tocma-n zi de sărbătoare Tocma-n timp de închinare? - Doamne, pun mâna pe piept Și mă jur să-ți spun cu drept. Pân-a nu-ajunge plugar Aveam falnic harmasar Și o ghioagă nestrujită Cu piroane țintuită, Care când o învârteam
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
Care-n lume samăn n-are, Și eu sunt Șoiman Burcel Puișor de voinicel! - Să trăiești, dacă n-ai teamă! Dă-ne nouă bună samă Cum de te-ai păcătuit Să te apuci de plugărit, Tocma-n zi de sărbătoare Tocma-n timp de închinare? - Doamne, pun mâna pe piept Și mă jur să-ți spun cu drept. Pân-a nu-ajunge plugar Aveam falnic harmasar Și o ghioagă nestrujită Cu piroane țintuită, Care când o învârteam Proașcă prin dușmani făceam, Câte
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
să plece unul câte unul. Atipică a fost și utilizarea luminilor, întunericul invadând total scena la începutul și la finalul piesei care, deși total străină de specificul repertoriului abordat în mod curent, dar și de preferinŃele publicului, a captat interesul tocmai prin maniera în care a fost prezentată, poate și prin „citatele” decupate amuzant din opusuri celebre ca într-un joc Ńesut cu imaginaŃie și umor. Dar a apărut apoi fascinantul violoncelist Misha Maisky, poate mai puŃin șocant ca apariŃie, cu
Misha Maisky din nou la Ateneu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83568_a_84893]
-
partitură, cu un rafinament și o suplețe aparte, reliefând polifonia cu o precizie incredibilă, sub bagheta dirijorului William Christie, îndrăgostit de muzica veche, pe care știe să o pună în valoare perfect în stil, dar într-o manieră vie, modernă tocmai prin renunțarea la tratarea austeră, rece și detașată cu care am fost obișnuiți ani la rând, tratând partitura mai aproape de genul operei, cu o desfășurare puternic dramatizată, cu relații bine conturate între personajele care își trăiesc din plin sentimentele complexe
Fascinantul "Les artes florissants" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83559_a_84884]
-
Ștefan-Vodă a plecat într-o bună dimineață voios, împreună cu o mulțime de boieri și căpitani, să caute un loc potrivit pentru o sfântă mănăstire. Și avea pricină Domnul Ștefan să fie voios și să caute loc pentru locaș dumnezeiesc, că tocmai îl ajutase Dumnezeu de se întoarse biruitor dintr-o goană a căpcăunilor de tătari care năvăliseră ni-tam ni-sam în biata țară a Moldovei. D-apoi că ce au căutat au și găsit ei. Domnul Ștefan gata de luptă
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
După o bucată de vreme Vodă tot năzuind la lumina aceea se trezi înaintea unei colibe, în care licăreau câțiva cărbuni din când în când. Vodă strigă: - De este cineva în colibă să iasă afară! Atunci ieși un român, care tocmai se trezise din somn, și-l întrebă, că ce vrea. Ștefan îi spuse că-i un drumeț și că a rătăcit prin pădure și-i mort de trudă și de foame. Și dacă n-are loc în colibă, să se
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]