67,111 matches
-
legii. Concluziile aplicației empirice 1. Prin simularea realizată, am arătat că actorii unei rețele de schimb Își schimbă comportamentul În condițiile În care regulile de schimb se modifică. Sau, cu alte cuvinte, comportamentul de schimb se modifică pe măsură ce constrângerile care acționează asupra schimbului se modifică. În cazul dezvoltat mai sus, am putut constata că o rețea de schimb Își modifică punctul de echilibru de schimb doar dacă regulile de schimb se pot modifica. 2. Simularea a demonstrat că gestionarea eficientă a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Luc. J. Wintgens 19 promovează, ca nouă teorie a legislației, Legisprudența. El reproșează teoriei dreptului că și-a îndreptat atenția în mod exclusiv asupra activității judiciare, neglijând legislația, fapt explicat prin specificul raționamentului juridic, potrivit căruia esențial este să se acționeze conform normelor, indiferent de unde provin. Legisprudența reprezintă în opinia amintită teoria principiilor care orientează activitatea legiuitorului. Ocupându-se de principiile Legisprudenței, Luc J. Wintgens evidențiază, ca primă îndatorire a acesteia, justificarea ce constituie parte a procesului de legitimare. El caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu are corespondent în limba română. Rapiditatea sau promptitudinea este considerată 48 una dintre calitățile pe care trebuie să le aibă tehnica legislativă, pentru a realiza economia de timp și de efort și a spori randamentul mijloacelor cu care se acționează. Ca principiu al legiferării, este prezentată și respectarea unității de sistem a dreptului 49, ceea ce implică reprezentarea dreptului, ca sistem deschis în care există un echilibru dinamic între tedințele de conservare a valorilor supreme ale dreptului și tendințele de schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atribuții a Curții Constituționale este dependentă de contestarea procedurii de adoptare a legii sau a conținutului acesteia de către unul sau altul dintre subiecții abilitați de prima literă a art.146 din Constituția României. Subliniem că instanța noastră de contencios constituțional acționează numai la sesizarea subiecților îndreptățiți de Legea fundamentală și numai în limitele sesizării 1. Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională nu poate examina decât elementele procedurale sau textele considerate a fi neconstituționale prin actul de sesizare. În niciun caz, Curtea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
des tratatives des solutions réciproquement acceptables, sur la base d'un consentement qui reflète la prise en considération des propres intérêts nationaux. 1. Dreptul constituțional și dreptul internațional public sunt două discipline apropiate, între ele existând strânse conexiuni, interferențe; ele acționează în unele cazuri asupra unui obiect apropiat de reglementare. Este suficient să amintim problematica drepturilor omului, materia dreptului diplomatic și consular, dreptul tratatelor, ca și multe numeroase altele. Prin dreptul constituțional se asigură, practic, mecanismul de traducere în viață a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a noțiunii de constituționalism, "de la democrația constituțională către un constituționalism democratic", de natură să asigure în același timp, atât echi-primordialitatea democrației, cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare ar trebui să țină seama de faptul că, în viața diverselor țări, acționează diferite rațiuni etice care pot fi contestate sau pot forma obiectul unei politizări. În aceste condiții, "echidistanța" între democrație și constituționalism ar fi singura soluție pentru a se putea asigura prevalența regimurilor constituționale democratice și combaterea unor structuri totalitare sau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și întregul drept internațional, trebuie să se adapteze mai mult cerințelor vieții și să facă față noilor condiții istorice. Desigur, dreptul internațional nu poate fi "constituționalizat" în întregimea sa, la fel ca dreptul constituțional intern, deoarece, în sfera relațiilor externe, acționează în mod precumpănitor elementul de negociere și compromis. Dar, marile sale principii pot și trebuie respectate, la fel ca și angajamentele internaționale la care statele au subscris în virtutea vechiului și verificatului principiu de drept pacta sunt servanda. 3. O analiză
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vor recunoaște dreptul oricărei asemenea persoane de a manifesta religia sau credința sa și de a stabili instituții, organizații și asociații religioase. ● In domeniul educației O prevedere generală, ca și în domeniul culturii, angajează statele ca, în măsura în care este necesar, să acționeze în domeniile educației și cercetării pentru a promova cunoașterea culturii, istoriei, limbii și religiei minorităților lor naționale, ca și ale majorității. Prevederi cu caracter mai specific se referă la : obligația statelor părți de a oferi, între altele, posibilități adecvate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o serie de trăsături proprii care îl diferențiază de alte forme de violență. Pentru terorism, nimeni nu este inocent, toată lumea este potențial vinovată. În 1933, "Enciclopedia stiințelor sociale" din SUA definea noțiunea de terorism drept "metoda prin care anumiți indivizi, acționând individual sau în grup, caută să realizeze obiectivele urmărite recurgând la folosirea sistematică a violenței. Tinta principală a terorismului, se sublinia în Enciclopedie, este publicitatea în jurul acestor acte. Teorismul nu amenință, el ucide și distruge, acestea făcând parte din programul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu orice preț ca opinia publică să știe de existența lor, să-i remarce și să găsească interesante acțiunile lor, să-i fie teamă de acestea. Ele sunt destinate să dovedească că autorii lor sunt gata și capabili oricând să acționeze. Efectul pe care îl obțin în rândul opiniei publice dă semnificație acțiunilor lor, realizează scopul urmărit, soarta victimelor alese arbitrar nu are vreo importanță 1. Terorismul este un comportament destinat să producă o panică extremă și, cel mai adesea, o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
politici pentru a obține un tratament diferențiat și, în special, neextrădarea. În anii '70, organele de anchetă din Italia au constatat existența unei largi colaborări a grupărilor teroriste aparținând "Brigăzilor roșii" cu Mafia și Comora. Și unii și altii au acționat în afara legii, procurându-și resursele necesare prin aceleași metode: asasinate, răpiri, atacuri armate, traficul cu droguri și cu arme. Ulrike Meinhof, una dintre figurile sinistre ale terorismului vest-german din anii 70, scria între altele, că "atentatele nu sunt destinate doar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de securitate, slăbi forța legii, submina autoritatea guvernelor 10. 5. În ceea ce privește viitorul, datorită nivelului atins de violența teroristă, perspectivele sunt marcate de o serie de tendințe care îngrijorează. Asistăm în continuare la o creștere spectaculoasă a numărului grupărilor teroriste care acționează la nivel internațional și care dispun de mijloace extrem de performante, de oameni și de rețele de un înalt profesionalism. In creștere sunt, de asemenea, acțiunile de cooperare între acestea, atât la nivel bilateral, cât și multilateral. Sporirea fanatismului și a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Pactul și Protocolul său adițional secret sunt nule ab initio, iar consecințele lor trebuie eliminate. În contextul dezvoltării și aprofundării procesului general-european, al edificării unei noi arhitecturi politice și de securitate în Europa și al creării spațiului uman unic european, acționând pe baza dialogului și a conlucrării mutuale, ținând cont de noile realități, participanții la Conferința de la Chișinău se pronunță în favoarea unor soluții politice care să conducă la eliminarea actelor de injustiție și abuz comise prin recurgerea la forță, dictat și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român. Recunoscând independența Republicii Moldova, Guvernul României declară că este gata să procedeze la stabilirea de relații diplomatice și să acorde sprijinul necesar autorităților Republicii Moldova pentru consolidarea independenței sale și să acționeze pentru dezvoltarea raporturilor de colaborare frățească dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului. Guvernul României își exprimă încrederea că celelalte țări participante la CSCE vor acorda întregul lor sprijin noului stat independent, îl vor primi cu brațele deschise în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Conform art.5, Convenția nu determină legea aplicabilă: a) capacității părților și consecințelor nulității sau invalidității contractului rezultând din incapacitatea uneia din părți; b) problemei de a ști dacă un intermediar poate angaja persoana pe contul căreia el pretinde a acționa sau dacă un organ al unei societăți, asociații sau persoane juridice poate angaja această societate, asociație sau persoană juridică; c) transferului de proprietate; nu mai puțin, materiile specific menționate la art.12 sunt supuse legii aplicabile vânzării în virtutea Convenției; d
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
persoane juridice sau entități fără personalitate juridică, prin organele sau geranții care le pot angaja. Conform art. 5 lit. b, Convenția nu determină legea aplicabilă pentru a ști dacă un intermediar poate angaja persoana pe contul căreia el pretinde a acționa sau dacă un organ al unei societăți, asociații sau persoane juridice poate angaja această societate, asociație sau persoană juridică. Textul nu exclude de la incidența Convenției, așa cum procedează art. 5 lit. a, și consecințele lipsei de putere a intermediarului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
asociații sau persoane juridice poate angaja această societate, asociație sau persoană juridică. Textul nu exclude de la incidența Convenției, așa cum procedează art. 5 lit. a, și consecințele lipsei de putere a intermediarului de a angaja persoana pe contul căreia pretinde a acționa, respectiv a organului de a angaja persoana juridică, unii autori întrebându-se dacă cele două chestiuni sunt legate (precum capacitatea și consecințele incapacității).39 Cât privește intermedierea și reprezentarea convenționale, în mod firesc problemele sunt indisociabile și vor fi guvernate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Dispozițiile privind competențele Uniunii sunt preluate din Tratatul constituțional, cu adaptările necesare. Art.1 alin.6), care introduce art. 3b, înlocuind art.5 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, prevede la alin. (2) că "În temeiul principiului atribuirii, Uniunea acționează numai în limitele competențelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. Orice competență care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparține statelor membre". Formularea din ultima parte a textului este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca și din principiile ce guvernează aceste aspecte. În acest sens, art.5 (1) prevede că delimitarea competențelor Uniunii este reglementată de principiul atribuirii, iar exercitarea acestor competențe este reglementată de principiile subsidiarității și proporționalității. Conform principiului atribuirii, Uniunea nu acționează decât în limitele competențelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru atingerea obiectivelor stabilite de către acestea. Orice altă competență neatribuită Uniunii prin tratate aparține statelor membre (art.5 alin.2). În alin.3 al. art.5
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aplicării principiilor subsidiarității și proporționalității Prevederile Tratatului. Tratatul de reformă stabilește că întinderea competențelor Uniunii este guvernată de principiul atribuirii (conferral), iar folosirea competențelor Uniunii este guvernată de principiile subsidiarității și proporționalității, definind aceste principii: * în temeiul principiului atribuirii, Uniunea acționează numai în limitele competențelor care i-au fost atribuite de către statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate; * în temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu sunt de competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comunitare se anticipa, în continuare, deschiderea pentru prima dată a unor sisteme de drept național spre inovare și implementarea, în continuare, a unor idei constituționale importante, îndeosebi în domeniul legislației antidiscriminare. Cea de a doua etapă în care Comisia a acționat în anii 2006-2007 este cea care va constitui substanța analizei noastre și care privește atât modernizarea dreptului muncii, caz în care Comisia a lansat o Carte verde intitulată "Modernizarea dreptului muncii pentru a răspunde sfidărilor secolului XXI"5 cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și 228 (2) din Tratatul asupra Uniunii Europene), Comisia are competența de a negocia, iar Consiliul pe aceea de a angaja în mod definitiv Comunitatea; negocierile sunt duse de funcționari ai Comisiei și sub răspunderea acesteia, dar negociatorii trebuie să acționeze în strânsă consultare cu un comitet desemnat de Consiliu, compus din reprezentanți ai statelor membre. În acest caz, tratatele încheiate de către Comunitate, constituie angajamente prin care ele se obligă din punct de vedere internațional, împreună cu statele membre (acordurile încheiate leagă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Pentru un observator mai avizat al vieții politice internaționale din acea perioadă, nu a fost prea dificil să constate că, încă din anii '60 autoritățile din Republica Coreea au început să manifeste interes, iar apoi s-au pregătit și au acționat tot mai insistent pentru stabilirea de contacte și întreținerea unor legături pe cât posibil normale cu statele "blocului comunist", inclusiv cu România. Un exemplu grăitor de "acțiune sud-coreeană" pentru perioadele de "interes" și "pregătire" îl constituie înființarea, în cadrul Universității din Seul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ale Indiei în Asia de Sud-Est. După incidentul din Rann Of Cutch, din aprilie 1965, au urmat pregătirile, soldate cu secesiunea Pakistanului de Est și declararea statului Bangladesh, în decembrie 1971. Astfel a fost remarcată și o altă tendință, aceea de a acționa împotriva Pakistanului prin realizarea unor obiective, limitate la acțiuni militare complete, soldate cu victorii, așa cum s-a întâmplat în războaiele din 1965 și 1971 și la extinderea unor conflicte, în afara subcontinentului Indian. A fost, insistent, menționată posibilitatea reabsorbirii populației Pakistanului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și indirecte, este tratat în planurile americane ca un element esențial pentru ansamblul Asiei de Sud și Sud-Vest. Conducerea actuală militară pakistaneză a acceptat prezența unor trupe ale SUA pe teritoriul Pakistanului pentru acțiuni impotriva forțelor Al Qaida, care se antrenează și acționează de pe teritoriul pakistanez împotriva mujahidinilor afgani și Al Qaida. CIA întreprinde acțiuni menite să lichideze prezența pe teritoriul pakistanez a teroriștilor. Potrivit unor știri transmise de ziarul New York Times, la 26 și 27 ianuarie 2008, Pervez Musharaf nu a acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]