70,637 matches
-
lor primară ("prin uitare"), dobândind, astfel "existența străină și transferată"28, în formularea lui Ion Barbu. Iată textul bergsonian: [A]naliza este operația care leagă obiectul de elemente deja cunoscute, cu alte cuvinte, comune acestui obiect și altora. A analiza constă, prin urmare, în a exprima un lucru, în funcție de ceea ce nu este. Orice analiza este astfel o traducere [s.n.], o acumulare de simboluri, o reprezentare construită din puncte de vedere succesive, de unde se observă relațiile dintre obiectul nou, pe care il
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
puțin diferită de predecesorul său romantic: Dar două se dovediră căile Consistenții. Locuire, pornind din pământurile tale, pe orbitele rigide ale marilor se imprimă în asimptotic declin (italice în original)107. Invenția artistică este o sinteză a două etape. Prima constă dintr-o revărsare dezordonată și aproape inconștiență, anterioară oricărei distincții subiect / obiect, de întocmiri spontane, si implică acțiunea intuiției estetice, sau, cum spune Poe în Eureka, "cel de-al saselea simt", căruia, în parafrază barbiana, îi corespunde "locuirea" ce numește
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al libertății noastre, nu poate să se înscrie în materie direct, ci trebuie să se adapteze acesteia. Inteligență (știință) este tocmai expresia acestei adaptări 112. Invitație la călătorie "Artă unui scriitor constă, mai ales, să ne facă să uităm că folosește cuvinte." Henri Bergson Dezvoltând o sugestie din povestirea poescă "Manuscris găsit într-o sticlă"1, Ion Barbu lansează, în finalul "Veghii", une invitation au voyage ("să descuiem acele încăperi oceanice"2
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
artistică a poetului francez, conchide că are de a face "cu un fel de scientist, un metodician al delirului", care "depășește literatura frumoasă" apropiindu-se "de metodele și procedeele științei", "preceda și chiar prelungește știință"67. Motivul unei asemenea aprecieri constă în faptul că Rimbaud depășește aici stadiul descriptiv și vizează spre anume generalitate și valabilitate [s.n.] atotputernica, generalitate și valabilitate prin care - asemenea legii ce guvernează fenomenele fizice - devenim stăpâni pe realitate, pe lumea posibilităților de exprimare [s.n.]". Formularea amintește
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
omogenitate incongruenta într-o coincidență materială". Metaforă barbiana ar putea avea legătură cu expresia "leș jeux floraux", un concurs anul organizat, cu unele întreruperi, la Toulouse, încă din Evul Mediu, pentru a promova poezia provensala și franceză de calitate. Recompensele constau în cinci flori de aur sau de argint (o violeta, un trandafir sălbatec, o gălbenea, o nemuritoare și un crin). Cel care cucerea trei dintre ele era declarat "maître des jeux floraux". 15 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în vedere tehnica narativă, structura compozițională, semnificația „voiajului”, așa cum se desprinde din Peregrin, pusă în comparație cu semnificația voiajului la predecesorii și contemporanii lui (Alecsandri, Bolintineanu, Filimon, mai vechiul Dinicu Golescu). Diferența specifică în cadrul genului, atunci în formare în literatura noastră, ar consta în faptul că această operă „transformă călătoria în «romanul» unei existențe și al unei aventuri”. A. continuă și ilustrează pertinent tradiția școlii clujene de critică și istorie literară, atât sub raportul temelor, cât și sub cel metodic, fapt evident și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
bunăvestire a gloriei prezente și a beatitudinii viitoare. Un stereotip verbal în aparență absurd, care revenea mereu sub pana scribilor specializați în această retorică istorică "de parastas", cum admirabil o numea pe atunci de la microfonul Europei Libere regretatul Vlad Georgescu, consta într-o construcție verbală în trei timpi trecut, prezent, viitor; subiectul acestui construct putea fi "poporul" care a fost, este și va fi pașnic/eroic/harnic și talentat etc. -, Partidul, națiunea, ș.a.m.d.; verbul putea aparține sferei semantice a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
direct de vânzările de armament, aflate în responsabilitatea directă a generalului Stănculescu. Or, pentru anul 1989, nu s-a mai știut nimic despre aceste sume. Cele nespuse Primul efect al disjuncției dintre realitatea revoluției și spectacolul televizat al acesteia a constat într-o insolită realocare a puterii. În mod normal, o răsturnare radicală care pornește din stradă provoacă o redistribuire a puterii ai cărei principali beneficiari sunt liderii mulțimii care a provocat răsturnarea. În decembrie 1989 însă, mulțimea adunată spontan, lipsită
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a construcției de partid pe care Ion Iliescu i-o ținea lui Tiajelnikov în decembrie 1989 este proba incontestabilă a premeditării. În același sens, trebuie să menționăm o abilă operație de dedublare, purtând numele de cod partidele în oglindă: ea consta în inventarea unor partide de laborator cu nume cât mai apropiate de cele ale partidelor reale, pentru a deruta electoratul. Așa se face că, în afara adevăratului partid succesor al PNȚ condus cândva de Maniu și Mihalache, PNȚCD-ul condus de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
unde prea puțin din raporturile de putere se schimbase după 198978. Pe un plan mai general, legea 18 a ținut departe de economia de piață proprietatea funciară, căci legea interzicea vreme de 10 ani vânzarea proprietăților recuperate; efectele legii au constat mai ales în înlocuirea marilor proprietăți controlate de stat cu o pletoră de minuscule proprietăți abia supraviețuind la limita de jos a rentablității (și adesea a civilizației). După 50 de ani, România se întorcea de fapt la fragmentarea rurală anterioară
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fi absurd să vrem să inventăm altele. Și nu putem continua să criticăm mereu societățile trecute pentru faptul că au avut structuri diferite față de cele pe care le considerăm bune astăzi. Obiceiul recent, mai ales în mediile universitare americane, care constă în a transfera judecățile luptei de clasă de tip stalinist asupra altor conflicte de gen, rasă etc. este iritant pentru noi, care am trăit experiența de bază a stalinismului și a luptei de clasă. Nu înseamnă că dacă scrii la
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
justiției, Comisia Europeană avertizează în termeni moderați, pentru a nu descuraja investitorii. Se creează astfel o mare distanță între POLITIC, pe care opinia publică îl abandonează și ECONOMIC, care o entuziasmează. O manieră superficială de a analiza această distanță ar consta în a vedea în aceasta ruptura radicală față de trecutul comunist. Ar însemna să uităm prea repede că, după 1956 și încă mai mult după 1986, comunismul începe să fie discreditat: sfera privată, piața neagră, manevrele de tot felul pentru un
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a fost într-o mare măsură diferită înainte de 1996, asta nu e atât consecința inevitabilă a istoriei ei mai vechi sau mai recente, cât consecința unei opțiuni deliberate, îndărătul căreia regăsim voința unor oameni. Adevărata excepție românească din postcomunism a constat în rezistența încăpățânată a elitelor moștenite din epoca lui Dej și mai ales Ceaușescu în fața dezideratului firesc de divizare a puterii cu alte forțe politice, singura formă de pluralism care ar fi permis reînvierea rapidă și deplină a democrației. Această
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în grupe de câte 5-6 și aleg o singură cugetare, care întrunește adeziunea majorității membrilor; 4. întreaga clasă votează, stabilindu-se o singură cugetare acceptată ca validă de majoritatea. Votul va genera discuții pro și contra. Proiectul: metoda interactivă care constă într-o activitate mai amplă decât investigația. Poate fi individual sau de grup. Începe în clasă, se desfășoară acasă și se încheie în clasă. Lectura anticipativă: metodă folosită în orele narative ample când cu ajutorul elevilor, se poate rezuma prin povestirea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
elevii sunt puși să joace rolul de profesori. Când elevii predau colegilor, ei își exersează și iși dezvolta modul propriu de aranjare a strategiilor de predare. Predarea reciprocă se poate realiza în grupuri de 4 pana la 7 membri și constă în următoarele: -toți participanții au un exemplar cu același text; ei își distribuie sarcinile și textul. -toți citesc textul iar unul dintre ei îl rezumă oral; acesta adresează celorlalți o întrebare pe baza textului la care vor încerca să răspund
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
pe fantasticul folcloric cu aceea ermetică. Tema morții, laitmotiv obsedant, tratată în maniera eposului popular, are semnificații explorate nuanțat în nuvela Țiganca albă, care dă și titlul unei cuprinzătoare antologii din 1968. Ca și în Ciuleandra lui Liviu Rebreanu, narațiunea constă în rememorarea unei crime de către ucigaș. Însă accentul nu cade pe latura instinctuală a personajului, ci pe noianul de gânduri ale acestuia în așteptarea morții. Parabola vieții ca meditație și așteptare înfrigurată a morții capătă o anume notă de morbiditate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
fraze ample, sinuoase, cu multe propoziții subordonate; b. alert, obținut cu ajutorul propozițiilor scurte, al frazelor construite prin coordonare; - relatează, în ordine, de cele mai multe ori, cronologică, despre evenimente, întâmplări, fapte etc. trăite de către autor (narator) sau aflate din alte surse; (deci) constă într-un proces de vorbire, care integrează o succesiune de elemente de interes uman, în unitatea aceleiași acțiuni; (deci) în narațiune, accentul cade pe semnificația faptelor și a comportamentului personajelor, iar în descriere, pe imaginea artistică, adică pe: a. spațiu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
exagerări; etc. DIALOGUL (!!) Atenție la etimologia cuvântului „logos” Ț știință, cuvânt; dar „dia” nu înseamnă „doi” ci „peste”, „prin”, „între”, „cu”, deci „dia” nu intră în antonimie cu „mono” de la „monolog”. - este un mod de expunere, alături denarațiune, descriere, monolog; - constă în vorbirea între două / mai multe personaje (persoane); - este tipic pentru creația dramatică (!! dar apare și în creația epică, uneori Ț în mod excepțional Ț și în cea lirică); - în poezia lirică apare ca excepție, mai ales în cadrul personificării; natura
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
se manifestă direct doar prin metatext, iar indirect prin cele expuse în textul său; intervenția sa este deci minoră; (!!) la contactul cu opera dramatică / piesa, doar cititorul constată două planuri: a. planul textual; îndeplinește funcția de „semnificant principal” și total; constă în vorbirea personajelor; b. metatextul; îndeplinește funcția de „semnificant parțial”; scurte lămuriri, de regulă trecute între paranteze înaintea unui segment dramatic (act,tablou, scenă) sau chiar în interiorul textului; indicațiile scenice, care sunt uneori indispensabile, alteori doar simple auxiliare; sunt pentru
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cercetările de microscopie electronică În cercetările noastre de microscopie electronică am utilizat microscopul electronic cu transmisie. Pentru evidențierea unor aspecte citologice ale proceselor de morfogeneză și citodiferențiere au fost efectuate secțiuni fine, analizate apoi la microscopul electronic cu transmisie. Probele, constând în fragmente de frunze, vârfuri de tulpini și părți de calus, cu un volum de maxim 1 mm3, au fost prelevate atât de la plante crescute în condiții normale (pentru evidențierea unor modificări citologice ce însoțesc procesele de morfogeneză normală), cât
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și acest lucru o distinge de toate celelalte mijloace menționate mai sus de înțelegere a comportamentului uman. Știința este o metodă de obținere a cunoștințelor obiective și sistematice prin observație empirică. Ea este un mod de cercetare a realității care constă dintr-un ciclu al observației, generalizării, explicației și predicției. Știința are câteva caracteristici care o distinge de sursele neștiințifice ale cunoașterii. În primul rând, știința este empirică, adică se bazează pe observație; astfel lucrurile pot fi văzute și măsurate. Cercetătorii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în mod legitim; alții pot susține că descrierea, în special cea densă, totdeauna asigură înțelegerea și posibilitatea explicației și că de fapt nu este nevoie de nimic mai mult, după cum alți cercetători caută să dezvolte teorii "de jos în sus" constând din propoziții testabile (Hammersley, 1985). Pentru Grounded Theory, testarea acestor propoziții este strâns legată de procesul generării lor. Cercetătorii interesați să combine strategiile cercetării și metodele calitative și cantitative, pot dezvolta teoriile prin unele feluri de metode fundamentate și apoi
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
echilibru stare a balanței în care relațiile între părțile variate ale sistemului rămân la fel. Problema de ce o societate adoptă o anumită formă particulară de existență este o preocupare primordială pentru funcționaliști. Premisa fundamentală explicativă de la care pleacă răspunsul acestora constă în aceea că orice societate ia forma ei particulară de existență deoarece acea formă lucrează (funcționează) bine pentru societate în situația ei dată. După cum știm, societățile există într-un evantai larg al situațiilor de mediu. Spre exemplu, unele există în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să se studieze procesele prin care se produc interacțiunile umane. Perspectiva interacționistă se concentrează pe interacțiunile sociale zilnice dintre indivizi mai mult decât pe structurile societale de dimensiuni mari ca politica, educația și altele de acest fel. Pentru interacționiști societatea constă din interacțiunea oamenilor unul cu altul; înțelegerea societății presupune înțelegerea interacțiunii sociale. Procesele interacțiunii implică psihologia socială și/sau microsociologia, adică interacțiunile la nivel de grup și organizații, dar teoreticienii acestei perspective adesea includ și interacțiunile dintre indivizi și societate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în care oamenii interpretează înțelesul acestor mesaje și situații și, în final, asupra felului în care aceste procese formează comportamentul oamenilor și societatea în ansamblul ei. 3.4.1. Interpretarea situațiilor și mesajelor Una din preocupările cheie ale perspectivei interacționiste constă în analiza modului în care oamenii interpretează mesajele pe care aceștia le receptează și situațiile pe care ei le întâlnesc. Interacționiștii cred că aceste probleme sunt importante deoarece interpretările realității de către oameni reprezintă un factor important în determinarea felului în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]