70,637 matches
-
mult ca sigur apar, probleme. Deși teoria schimbului este influentă atât în macrosociologie cât și în psihologia socială și ea acționează ca un pod între cele două, această teorie are criticii săi. Amendamentul cel mai puternic care i se aduce constă în faptul că reduce toate interacțiunile umane la calcul și schimburi raționale. Criticii arată că în realitate oamenii intră în relații sociale pentru tot felul de motive, unele raționale, unele bazate pe afecte. O viziune mai echilibrată, poate fi aceea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care ei nu pot supraviețui și, (2) satisfacerea nevoii de interacțiune fără de care capacitatea lor de învățare este pierdută și comportamentul normal este imposibil de realizat. Pe lângă aceste două aspecte cheie ale procesului socializării există și un la treilea, care constă în a învăța pe oameni informația de bază de care au nevoie pentru a supraviețui în societate. Cu alte cuvinte, fiecare individ trebuie să învețe principalele roluri sociale existente în societate și modul de îndeplinire a acestora. De asemenea, fiecare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
el a numit etapele psihosexuale. Putem deci spune că în lucrările acestui faimos psihiatru și psihanalist, procesul socializării ființei umane este abordat din perspectiva teoriei conflictului. Freud a argumentat existența unui conflict între individ și societate și, că, procesul socializării constă din dezvoltarea progresivă a conștiinței sociale și creșterea supunerii impulsurilor individuale față de cerințele și dorințele societale. Freud credea că personalitatea umană are trei componente: 1. Componenta "id" este parte inconștientă a personalității umane reprezentând moștenirea impulsurilor sexuale și agresive. Id
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aplicabile situațiilor cu care se confruntă ca adulți. Aproape în orice moment individul intră într-o situație nouă sau învață să joace un rol nou, deci străbate un proces de socializare. Socializarea profesională este unul dintre cele mai importante și constă din procesul prin care indivizii trec de la starea de necunoaștere a problemelor teoretice și practice ale unei profesiuni, la starea de conștientizare profundă a acestor probleme. Mai riguros spus, socializarea profesională este un proces de transmitere-asimilare a atitudinilor, concepțiilor sau
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să șteargă efectele socializării anterioare a acestuia și să îi inculce un set nou de valori, obiceiuri și credințe. În cuvintele lui Goffman (1961, p. 54): Instituția totalitară este un mixt social, simultan comunitate rezidențială și organizație reglementată. În aceasta constă interesul său sociologic specific. Există, însă, și alte motive pentru a ne interesa de aceste așezăminte care sunt, în tipurile noastre de societate, centre de coerciție destinate a modifica personalitatea: fiecare dintre ele realizează experiența naturală a posibilităților unei acțiuni
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rol, al unor norme și valori sociale și (b) ca persoană concretă, care urmărește scopuri individuale și efectuează alegeri raționale. M. Sherif (1969, p.131) reputat autor american în domeniul studiului grupurilor consideră că un grup este o unitate socială constând dintr-un număr de indivizi, care se găsesc unii cu alții în relații de rol și de status, stabilite după o perioadă de timp, și care posedă un set de valori sau norme ce reglementează comportarea reciprocă, cel puțin în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
când se ajunge la o dimensiune unde putem vorbi de un grup mare care are câteva grupuri mici în el. La acest punct, a cărui limită a dimensiunii este undeva între 7 și 12, se produc câteva schimbări importante. Una constă în aceea că grupul devine un loc comun pentru două sau mai multe coaliții și nu una singură ca într-o triadă. Posibilitățile pentru grup să devină dezechilibrat cresc, deși presiunile asupra indivizilor pot descrește deoarece ei au în cadrul grupului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acționează ca simbol al unității și mândriei naționale și realizează o funcție ceremonială, în timp ce parlamentul și prim-ministrul iau deciziile politice ce se impun. Unii sociologi cred că una din caracteristicile oamenilor care câștigă reputația de a fi "mari lideri" constă în abilitatea lor de a exercita atât o conducere instrumentală, cât și una expresivă. Caracteristicile liderilor. Care sunt caracteristicile personale ale oamenilor care devin lideri? Răspunsul nu este ușor de dat, chiar mai mult, el este surprinzător atunci când vrem să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lui Weber, toate aceste elemente sunt legate împreună într-o totalitate coerentă ce produce o construcție rațională. Analiștii de astăzi ai concepției weberiene sugerează că ideea despre raționalitatea birocrației cuprinde două sensuri ușor diferite. În unul din ele raționalitatea birocrației constă în faptul că ea maximizează eficiența tehnică, adică regulile ce definesc cele mai potrivite mijloace care trebuie să realizeze finalitățile organizaționale sunt bazate pe cunoștințele tehnice moderne și totodată direcționează comportamentul membrilor în mod eficient. În alt sens, birocrația este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
modurilor prevalente de acțiune socială, conformarea nu este numai o proprietate a comportamentului individual, ci și a celui social, facilitând ordinea și stabilitatea societății în ansamblul său sau a unui grup particular. Subliniem că conformarea se deosebește de conformism, care constă în acceptarea mecanică a unor obiceiuri și comportamente împotriva propriilor convingeri ale individului. Nonconformarea sau devianța apare atunci când normele nu sunt respectate. Atunci, putem afirma că devianța se referă la comportamentele sau trăsăturile care violează norme importante ale grupului social
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
capitaliste cât și în cele socialiste. Mulți oameni cred greșit că într-un sistem cu clase sociale numai statusurile dobândite sunt importante. Acest lucru nu este adevărat; diferența între sistemele de clasă și celelalte două sisteme (caste și feudal) nu constă în faptul că statusurile atribuite nu contează, ci că ponderea mai mare o au statusurile dobândite. Afirmația este validată de studiile asupra mobilității sociale în societățile cu clase. 8.4. Mobilitatea socială Mobilitatea socială se referă la mișcarea oamenilor de la
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bogăția de la clasa conducătoare. În realitate nu s-a întâmplat așa ceva din mai multe motive. Unul din cele mai importante este că expansiunea economiilor sub capitalism a ridicat substanțial standardul de viață al clasei muncitoare, în ciuda inegalității continue. Un altul constă în faptul că reformele democratice au redus simțitor din excesele deținătorilor de bogăție și au oferit o anumită protecție celor care au avere mică și putere scăzută. În acest sens, Mohamed Cherkaoui (1997, p. 133) scrie: Istoria modernă și contemporană
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care le fac pe acestea mai puțin dependente de membrii familiei extinse. Membrii familiei. Cei mai mulți oameni vor aparține de cel puțin trei familii diferite în cursul vieții lor. Când venim pe lume, devenim un membru al familiei de orientare, care constă din tată, mamă și probabil câțiva frați și surori. Aceasta este familia pe care nu trebuie să o alegem. A doua familie pe care cei mai mulți oameni o au este familia de procreare. Această familie se formează când ne căsătorim și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care femeile au mai mult decât un soț. Deși multe societăți au practicat poligamia, puține au permis poliandria. Deși unele societăți permit poligamia sub unele circumstanțe, realitatea este că cele mai multe căsătorii sunt monogame. Există câteva motive pentru acest lucru. Primul constă în acela că în cele mai multe societăți numărul bărbaților și femeilor este sensibil egal. Oricare dintre bărbați care ia mai mult decât o soție, efectiv îl privează pe alt bărbat de a avea o soție. Dincolo de aceasta este însă problema costului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
transmit cunoștințe și valori elevilor și studenților și le formează capacitățile necesare pentru viața socială. În societățile industriale moderne educația a devenit instituționalizată, spre deosebire de multe societăți preindustriale când era dificil de realizat distincția dintre educație și procesul de socializare. Cauza consta în faptul că instituțiile educației specializate încă nu apăruseră. Într-adevăr, în aceste societăți educația avea loc prin interacțiunile informale cu membrii familiei sau cu alți oameni. În realitate, oricine putea servi ca "profesor": copiii învățau de la aceștia cum să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
înlocuit transportul cu cai. Rezultatul a fost că au dispărut anumite ocupații legate de această activitate și au apărut numeroase industrii sau diverse activități economice legate de folosirea mașinilor uzinele de automobile, stațiile de benzină, motelurile etc. Alt rezultat a constat în creșterea activității guvernamentale în domeniile: construcția de șosele și autostrăzi, acordarea permiselor de conducere, transportul combustibilului, formele variate de înregistrare a vehiculelor etc. Dar acest proces social a condus la afectarea mediului și implicit la apariția unor probleme de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
strategia înfăptuirii economiei de piață în România elaborată de un colectiv sub conducerea profesorului Tudorel Postolache (Postolache, T, 1990). Strategia preconizată avea ca obiectiv general tranziția la o economie de piață cu asigurarea unei protecții sociale deosebite: ... esența strategiei propuse constă în aceea ca tranziția la o economie de piață să se facă în termene cât mai scurte (dar evitând costuri sociale greu suportabile), ... în condițiile unui program de protecție socială eficace grupurilor defavorizate, unui nivel acceptabil de asigurare socială a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de credință epistemologică. Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de prejudecăți izvorâte la rândul lor din ignoranță culturală, în fascinanta lume a istoriei gândirii sociale românești. Rezultatul acestei inițieri a constat în temperarea repulsiei cioraniene pe care o nutream față de tradiția culturală din care, cu sau fără voia mea, fac până la urmă parte. Doamnele prof. univ. dr. Maria Roth și prof. univ. dr. Livia Popescu m-au sensibilizat față de problemele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
une nation?", Renan (1990) [1882] elucidează rolul decisiv jucat de memoria colectivă în edificarea națiunii: Națiunea este un spirit, un principiu spiritual. Doar două lucruri constituie acest sprit, acest principiu spiritual. Unul rezidă în trecut, celălalt rezidă în prezent. Unul constă în deținerea în comun a unei bogate moșteniri de amintiri; celălalt constă în consințământul efectiv, în dorința de a trăi împreună, în voința de a continua valorizarea moștenirii pe care toți o dețin în comun (Renan, 1990 p. 19) [1882
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în edificarea națiunii: Națiunea este un spirit, un principiu spiritual. Doar două lucruri constituie acest sprit, acest principiu spiritual. Unul rezidă în trecut, celălalt rezidă în prezent. Unul constă în deținerea în comun a unei bogate moșteniri de amintiri; celălalt constă în consințământul efectiv, în dorința de a trăi împreună, în voința de a continua valorizarea moștenirii pe care toți o dețin în comun (Renan, 1990 p. 19) [1882]. Memoria colectivă ("moștenirea comună de amintiri" în exprimarea lui E. Renan; termenul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
juridice care au pătruns întreg teritoriul țării, rețeaua de drumuri și căi ferate care au facilitat comunicarea internă, și instituirea serviciului militar univeral. Rezultatul conjugat al acestor procese tranformatorii, prin care provinciile rurale ale Franței au fost colonizate național, a constat în conversia identitară și socio-demografică a țăranilor în cetățeni francezi. Același proces anevoios de evacuare a identităților și solidarităților primare (i.e., pre-naționale) și substituire a lor cu identitatea națională s-a petrecut și în cazul românesc. Doar că în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
române. Mai specific, ea poate fi exprimată succint în formula: "drumul mnemonic spre națiune". Națiunea română a fost edificată via memoria colectivă. Ce vrea să spună aceasta este că primul pas în lungul proces de construire a națiunii române a constat în dezvoltarea unei relații cu trecutul. Prin constituirea unei memorii colective (etnice, apoi naționale), intelectualii români au revendicat drepturi politice întemeiate în trecutul pe care îl imaginau națiunii române. Tiparul mișcărilor naționale din țările "mici" ale Europei Centrale și de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
indiferent de starea lor socială, ideea unității politice a tuturor etnicilor români într-o singură formațiune politică nu era încă formulată și, ca atare, nici nu exista pe agenda revendicativă a liderilor ardeleni. Conștiința națională modernă - a cărei aspirație finală consta în unirea tuturor etnicilor români într-o entitate politică autodeterminată, organizată politic în propriul său stat național independent -, avea să irumpă sub forma doctrinei naționaliste din conștiința națională premodernă a românilor ardeleni înjghebată succesiv pe durata secolului al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu litere chirilice ("buchii", de unde și numele de "bucoavnă"), cartea era menită să îi introducă pe puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]