KorAP: Find »[drukola/base=rege & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2578 2579 2580 ...2590 >

64,741 matches

Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525

puteri dictatoriale. Regele s-a supus. Atunci Antonescu a mers mai departe, reclamînd abdicarea lui Carol. A urmat o tîrguială meschină, mai ales în privința problemelor financiare: cît aur, cîte bijuterii și cîte tablouri de Rubens și El Greco urma să ia regele cu el? Ce subvenție urma să primească? Carol s-a hotărît să plece din țară. El, Magda Lupescu și Urdăreanu s-au decis să-și facă rușinoasa ieșire din scenă cu un tren al Trezoreriei, care putea asigura toate aspectele

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
În cele din urmă, au reușit să-l ajungă din urmă la Timișoara, la cîțiva kilometri de granița cu Iugoslavia; dar, fie că merita sau nu, garnizoana Timișoarei și personalul de la Căile Ferate îl considerau încă pe Carol ca fiind regele lor. Ei au asigurat trecerea trenului în Iugoslavia sub grindina de gloanțe ale legionarilor. La 6 septembrie 1940, chiar în ziua în care Carol și cortegiul său părăseau România, armata maghiară a intrat în Transilvania, întîmpinată de manifestările de bucurie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
Antonescu nu făcea parte din cercul de prieteni al lui Iorga. Acesta din urmă era unul din stîlpii regimului camarilei și avusese unele conflicte personale cu generalul. Din spirit de noblețe, dar în mod nechibzuit, Iorga îl apăra încă pe rege în editorialele lui: Carol era "un bun rege" și "iubit de poporul român". El susținea că regele Carol "trudește pentru binele țării (sic!)". Așa încît împrejurările fuseseră cele care îl făcuseră nepopular 22. Pe parcursul lunii septembrie, rușii au provocat incidente

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
al lui Iorga. Acesta din urmă era unul din stîlpii regimului camarilei și avusese unele conflicte personale cu generalul. Din spirit de noblețe, dar în mod nechibzuit, Iorga îl apăra încă pe rege în editorialele lui: Carol era "un bun rege" și "iubit de poporul român". El susținea că regele Carol "trudește pentru binele țării (sic!)". Așa încît împrejurările fuseseră cele care îl făcuseră nepopular 22. Pe parcursul lunii septembrie, rușii au provocat incidente de graniță amenințătoare în zona lor prioritară, Delta

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
stîlpii regimului camarilei și avusese unele conflicte personale cu generalul. Din spirit de noblețe, dar în mod nechibzuit, Iorga îl apăra încă pe rege în editorialele lui: Carol era "un bun rege" și "iubit de poporul român". El susținea că regele Carol "trudește pentru binele țării (sic!)". Așa încît împrejurările fuseseră cele care îl făcuseră nepopular 22. Pe parcursul lunii septembrie, rușii au provocat incidente de graniță amenințătoare în zona lor prioritară, Delta Dunării. La rîndul lor, ungurii au dat clar de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
de lance drojdia jurnalismului cuzist, ca I. P. Prundeni și Ilie Rădulescu, directorul ziarului cuzist "Porunca vremii". Horia Sima nutrea același sentiment de repulsie atît față de el cît și de ziarul lui. Anterior, Rădulescu îi adulase într-o manieră grețoasă pe regele Carol și pe Iorga. Era un dușman înverșunat al Legiunii, iar Iorga era pentru el "marele nostru Iorga" (...), scria despre "sufletul lui mare", numindu-l "Apostolul, un scriitor strălucit dotat cu inspirație politică". Afirma că "nici o dragoste (arătată de) țara

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
înainte. "Dl. I. P. Prundeni este un om al convingerilor", scria el. Îi amintea lui Prundeni cum salutase acesta "gestul patriotic" al studenților care i s-au alăturat lui Carol în 1940, citînd textul: "Nu este nevoie să vorbim despre Legiune... regele îi va primi pe fiii săi risipitori". Apoi îl cita pe Prundeni în noua lui postură: "Statul criminal s-a prăbușit..., pe ruinele lui se înalță Statul Legionar". Sau: "Cămășile Verzi înseamnă disciplină..., sub aceste cămăși vibrează dragostea de țară

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
protestau fără încetare!) și chiar cuziștii. Antonescu a încercat să ridice moralul poporului său. Era o ispășire publică pentru păcatele din trecut, se organizau parăzi, a fost rechemată în țară atît de nedreptățita prințesă Elena (numită acum "Regina Mamă"), mama Regelui Mihai. În timpul acestor parade, în cavalcada multicoloră de uniforme, costume naționale și cămăși verzi legionare, exista un element discordant: un numeros grup de rude ale legionarilor uciși înveșmîntate în haine de doliu, cei dragi lor fiind încă nerăzbunați. Grupul acesta

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
societate bucureșteană? Numeroasele cunoștințe ale lui Iorga, oameni pe care îi putea considera ca fiind prietenii lui? Societatea aceea care îl lingușea cu cîteva zile mai devreme? Au încercat să-l ajute? Așa cum stă scris în Scriptură: "Era un nou rege în Egipt și nimeni nu-și mai amintea de Iosif...". A încercat Cuza să-l ajute? Nu, l-a lăsat în voia soartei, așa cum făcuse și la Iași în timpul războiului. În timpul numeroaselor discuții cu membrii familiei, aceștia erau plini de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
naționalism trece prin "internaționalismul proletar" al marxiștilor. Politica tradițională a lui Iorga favoriza unitatea națională, neatacată de partidele politice lacome care făceau ca politica României să degenereze într-un "Suprafanar" al dezbinării. El considera lupta de clasă sterilă și dezbinatoare, Regele fiind pentru el simbolul unității naționale, chiar dacă acesta era Carol II. Multe s-au făcut (chiar și de către el!) din cauza ignoranței lui Iorga în domeniul economic, mai ales în privința economiei moderne. El nu considera economia drept cel mai important criteriu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
întrebare în legătură cu o eventuală implicare a Germaniei în asasinarea profesorului Iorga. "N-aveam nevoie de nemți!", a replicat el violent. "Ne era de-ajuns rolul jucat de Iorga în asasinarea Căpitanului!" Am încercat zadarnic să-i explic rolurile jucate de rege și de Armand Călinescu și să aduc în discuție faptul că totul avusese aprobarea lui Dinu Brătianu însuși, Boeru a rămas pe poziție. Mi-am dat seama că ar fi fost inutil să-l întreb pe Boeru despre orice element

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
Panaitescu, P. P. 142, 322, 324, 327, 354, 431 Papen, von Franz 372 Pascal, Blaise 95 Pauker, Ana 299 Pedro, Don (Împăratul Braziliei) 59 Peitsi, (preot) 19 Peretz 293 Périer, Casimir 126 Pétain, Henri Philippe 211, 225, 416 Petru I (Regele Serbiei) 138 Petru cel Mare 22, 136, 212 Petliura 212 Petrovicescu, C. 436 Picasso, Pablo 398 Pilsudski, Josef 294 Pindar 59 Piquart 89 Plehve, Viaceslav 79 Pochhammer 314, 352 Poincaré, Raymond 24 Polihroniade 45, 394 Pop, Ștefan C. 158 Popa

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
Wolff, Robert Lee 19 Wopicka, Charles 170, 252 Wundt 104 Xenopol, A. D. 21, 39, 50, 51, 58, 60, 61, 63, 97, 114, 134, 192, 260, 330, 331, 336, 401 Yeats, William Butler 273 Zamfirescu, Dan 458 Zingarelli 317, 318 Zog (Regele Albaniei) 391 Zola, Emile 45, 59, 105, 106, 399 TABLA DE MATERII Cuvînt înainte ............................................................................................... Prefața autorului ........................................................................................... Naționalismul și scrierea istoriei .................................................................. Note ................................................................................................... Formarea unui politician-istoric: originile, copilăria și adolescența lui Iorga ................................................................. Note ................................................................................................... Începe lupta .................................................................................................. Note ................................................................................................... " Așteptînd să se împlinească scripturile" .................................................... Note

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
Affaires Entrangères de Roumanie, Paris, 1923, passim; în sfîrșit, "Revue slave", vol. 2, aprilie 1928, p. 141 etc. 21 Iorga îl considera pe Kerenski un demagog care "crede că noua lume poate fi creată cu ajutorul a cîtorva discursuri". Supt trei regi, București, 1932, p. 242 22 R. W. Seton-Watson (admirator al lui Kossuth și prieten al ungurilor) a venit în Ungaria la începutul secolului ca să respingă acuzațiile aduse Ungariei de asuprire a celorlalte naționalități. Cînd a văzut situația din Transilvania și

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
a fost, vol. II, pp. 2-3 13 Prințul moștenitor Ferdinand i-a declarat lui Iorga că intenționează să-și trimită fiii la Potsdam și în Royal Navy. Iorga a replicat că o astfel de educație ar fi potrivită pentru fiii regelui Annamului, nu pentru fiii prințului moștenitor al României. Aceștia trebuiau educați în România. Op. cit., vol. II, p. 179. În studiul său asupra lui Iorga, Oldsen, subliniind faptul că Iorga a fost educat în universități străine, îi reproșa că vrea să

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
creadă că același lucru li s-ar întîmpla și altor români veniți în contact cu cultura occidentală 14 "Sodoma și-a pierdut acum puterea, dar cînd va stăpîni iar Gomora... ", scria Iorga. "Neamul românesc", 25 iunie 1906 15 Supt trei regi, pp. 9-21, și O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 11 16 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 159 și 180 17 Op. cit., vol. II, p. 1 18 Iorga a răspuns cererii lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
și 24, și volumul 31 (1906), document 11. Tînărul Gore și-a scris scrisorile către Iorga în românește cu caractere latine 209 Scrisoarea a fost trimisă nesemnată. BARSR, Corespondența lui N. Iorga, 1907, vol. 64, Document 46 210 Supt trei regi, p. 163 211 "Neamul românesc", 8 mai 1912 și Basarabia noastră scrisă după 100 de ani, Vălenii de Munte, 1912; O genealogie a Basarabilor,Vălenii de Munte, 1912; Însemnătatea ținuturilor de peste Prut, București, 1912; Pagini despre Basarabia de astăzi, Vălenii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
Cel puțin așa mărturisește el în O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 175. Și-a exprimat dezaprobarea față de ai săi în termeni mult mai mișcători, așa cum i-au relatat aceștia autorului 214 Tînărul Prinț Carol (viitorul rege Carol II) a urmat și el cursurile Universității de Vară, ca și viitorul lider țărănist Ion Mihalache 215 "Neamul românesc literar", 10 iulie 1911 216 Theodorescu, op. cit., p. 223 217 Neta-Marinescu, op. cit., p. 236. 218 Theodorescu, op. cit., p. 216 219

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
fila 11 233 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 181. La 5 octombrie 1908, după anexarea Bosniei-Herțegovina, Iorga a scris un editorial în "Neamul românesc": Serbia tragică 234 "Neamul românesc", 20 noiembrie 1912 235 Supt trei regi, p. 175 236 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 140-145 237 Op. cit., vol. II, p. 198 238 Op. cit., vol. I, pp. 124-126 și 186 239 Op. cit., vol. II, pp. 201-203. Vezi și Clopotul dăruit de Caragheorghe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
de entuziast în această privință pe cît de dezgustat era Lenin 6 "Neamul românesc", 27 iulie 1914 7 Ibidem 8 "Neamul românesc", 27 iulie și 17 august 1917, și O viață de om..., vol. II, p. 180 9 Supt trei regi, pp. 180-210 10 Op. cit., p. 201 11 Op. cit., p. 199-200 12 O viață de om..., vol. II, p. 214 13 Familia Iorga către autor 14 O viață de om..., vol. II, pp. 213 și 292 15 Chiar înainte de căderea Bucureștiului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
În primul volum al Memoriilor sale (București, 1931), Iorga explica: "Pe parcursul neutralității, au evitat graba (inerentă în cazul demagogiei) celor care propuneau intrarea prematură în război" 18 "Neamul românesc", 20 iulie 1914 19 Theodorescu, op. cit., p. 235 20 Supt trei regi, p. 191, și "Neamul românesc", 17 august 1914. Cu cîteva luni înainte de război, Iorga a organizat cu studenții săi o primire foarte ostilă apiscopului Bisericii Române din Transilvania, V. Mangra, din cauza poziției pro-austro-ungare a acestuia 21 O viață de om

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
1914. Cu cîteva luni înainte de război, Iorga a organizat cu studenții săi o primire foarte ostilă apiscopului Bisericii Române din Transilvania, V. Mangra, din cauza poziției pro-austro-ungare a acestuia 21 O viață de om..., vol. II, p. 214, și Supt trei regi, p. 202 22 O viață de om..., vol. II, p. 248 23 Op. cit., vol. II, p. 244 24 Memorii, vol. II, pp. 130-132 și O viață de om..., vol. II, p. 248 25 Supt trei regi, p. 197 26 "Neamul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
214, și Supt trei regi, p. 202 22 O viață de om..., vol. II, p. 248 23 Op. cit., vol. II, p. 244 24 Memorii, vol. II, pp. 130-132 și O viață de om..., vol. II, p. 248 25 Supt trei regi, p. 197 26 "Neamul românesc", 24 august 1914 27 O viață de om..., vol. II, p. 219 28 "Neamul românesc", 20 decembrie 1915, și "Neamul românesc", 13 ianuarie 1917 29 O viață de om..., vol. II, pp. 288-290 și "Neamul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
opiniile lor ca "părerile adunăturii de la Capșa" 31 O viață de om..., vol. II, p. 218 32 Familia Iorga către autor 33 Raoul Hilberg, The Destruction of the European Jews (Distrugerea evreilor europeni), Chicago, 1961, pp. 206-207 34 Supt trei regi, p. 233; O viață de om..., vol. II, p. 244 35 "Neamul românesc", 10 ianuarie 1916 și 16 octombrie 1917 36 "Neamul românesc", 10 mai 1915 și 24 mai 1915 37 "Neamul românesc", 2 august 1915 38 "Neamul românesc", 11

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
și 6 febr. 1917 46 "Neamul românesc", 12 noiembrie 1916 47 "Neamul românesc", 3 noiembrie 1916 48 O viață de om..., vol. II, p. 233 49 Op. cit., vol. II, pp. 229-235 50 Op. cit., vol. II, p. 218 51 Supt trei regi, p. 234 52 Așa cum își amintea dl. Frasin Munteanu-Râmnic, familia Iorga a plecat de la Văleni în mașina prințului Barbu Știrbei, condusă de Munteanu-Râmnic pînă la Ploiești, au găsit adăpost peste noapte, unde s-au înghesuit toți copiii și D-na

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]