6,499 matches
-
cu motivul pseudofolcloric al locului rău. Captivantă ar fi putut să fie, prin sugestiile livrești, Omul care și-a împușcat umbra, unde cazului de alienare i se atribuie o motivație puerilă (un sublocotenent care urma să plece pe front își împușcă, preventiv, umbra). Ș. a scris și câteva piese de teatru scurt, mai toate mediocre. Spre exemplu, Tulburătorul vis (1970), supralicitată tematic în indicațiile de regie (motivul central ar fi „vânarea de himere”), prezintă, în fapt, o întâlnire peste ani a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
acestea au jalonat deceniile 1970 și 1980. Astfel, anul 1976 a reprezentat pentru Franța o culme în această privință: la 4 martie, la Montredon, un mic sat aproape de Narbonne, podgoreanul Émile Pouytès și comandantul CRS Joël Le Goff au fost împușcați în timpul unui schimb de focuri între manifestanți și forțele de ordine. În sectorul vitivinicol, dominat inițial de piața vinurilor de masă, primele reglementări comunitare autorizau practici (privitoare spre exemplu la plantări sau îmbogățiri) care nu putea decât să conducă la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
o noapte grea și-ntinse lințoliul ei dușman (...). -Să piară comuniștii! Stârpiți-i fără milă! Să piară Beloiannis și frații buni ai săi! Și-apleacă-aeropagul urechea-i prea servilă, Și dă sentința morții. Se pregătesc călăi. Zadarnic vreți la ziduri să împușcați lumina! Vă intre bine-n minte tot ce-auziți acum: din glasul lui Vâșinski, din Pind, Carpați și China se strânge o furtună, un singur strigăt: NU! Doina CIUREA - Profesoara. În: Viața românească, nr.3, mart., 1952 Cu Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
final. Mă duc. — Ai grijă să-ți iei tot ce-ți trebuie, spune Venetia, arătînd spre geanta mea Marc Jacobs. Și nu vreau să aud că ai mai purtat geanta aia! adaugă făcîndu-mi semn cu degetul. Îmi vine s-o Împușc. Dar n-are nici un rost să mă cert cu ea, Luke Îi va lua automat partea. Îmi scot din geantă portofelul, telefonul, cheile și cîteva articole esențiale de machiaj. Le pun În borseta kaki și Îi Închid fermoarul. — Pa, scumpa
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
n-am reușit să citesc niciodată romanul fluviu al lui Proust. Lui Sandu Călinescu am avut curajul să-i mărturisesc asta în vara aceasta, la o ieșire în oraș. Dacă el, esesist rafinat și profesor de franceză, nu m-a împușcat, înseamnă că o pot mărturisi și public. Nu pentru că e o carte lungă, am citit toate celelalte cărți lungi citate de tine, ci pentru că mi s-a părut groaznic de plicticoasă, orideunde am început-o... Dorin Popa: Marcel Proust este
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
aștepta la nimic din partea politicienilor și chiar a armatei române, a pornit să-i viziteze pe diplomații străini. Ambasadorul Italiei, baronul C. Fasciotti, i-a servit două-trei răspunsuri machiavelice: Rakovski este felul de persoană pe care ori trebuie să o împuști, ori să o atragi de partea ta. Guvernul român nu putea realiza nici una dintre aceste acțiuni. Dar Fasciotti i-a promis lui Iorga că da, va interveni. A primit asigurări similare și de la Saint-Aulaire, ambasadorul Franței. Ambasadorul englez, G. Barclay
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și curaj atît în luptă cît și în politică 90. Dar, după părerea lui Iorga, toate acestea nu erau ușor de legiferat. Brătianu i-a spus: "Moșierii se vor revolta!" La care Iorga a replicat: "Va trebui atunci să-i împușcăm pe moșieri de dragul țăranilor, așa cum au fost mai înainte împușcați țăranii de dragul moșierilor". Iorga l-a determinat pe rege să aprobe faptul împlinit, spunîndu-i: "Reformele ori vor fi împlinite fără rege, ori vor fi înfăptuite împotriva voinței regelui". A adăugat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de gradul întîi) nu poate fi explicat doar prin antisemitism. El trebuie să fie considerat ca o izbucnire protestatară vulcanică împotriva "sistemului liberal". "Noul naționalism" considera practicile liberale și "sistemul" bazat pe ele drept o imensă ipocrizie. Codreanu l-a împușcat mortal pe brutalul șef al Poliției de la Iași, Manciu, pentru ca, după aceea, să fie achitat de către un juriu. Iorga spumega de indignare 116. În fond, nu trebuie să-i considerăm pe membrii unui juriu drept niște fiare însetate de sînge
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dacă le menționa, dădea citate eronate. În timpul guvernului lui Iorga, ororile colectivizării agriculturii din Rusia au atins apogeul. "Neamul românesc" a publicat un fel de jurnal al acestor orori, relatînd zilnic cum țăranii încercau să treacă Nistrul doar ca să fie împușcați de grăniceri. Erau lăsați răniți să moară pe gheață, fiind uneori devorați de cîini vagabonzi sub ochii țăranilor români și ruși. Nu li se acorda nici un ajutor de către partea rusească și nici părții române nu i se permitea să intervină
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
naționalism". O violență și o contraviolență dezlănțuite au luat forma "acțiunii directe". Evreii erau atacați atît la Iași cît și în alte părți. Prefectul de poliție al Iașului, Manciu, a apelat la mijloace brutale ca să stăvilească aceste atacuri. A fost împușcat de Codreanu, care organizase și un complot de largi proporții pentru asasinarea tuturor liderilor evrei etc. etc. Ajunși în fața instanței de judecată, Codreanu și tovarășii săi au fost entuziast achitați de către juriu. Achitarea aceasta nu a fost atît o dovadă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mussolini nu aveau de gînd să o irosească. Dar Hitler, produs al Primului Război Mondial, stătea cu ochii pe Statele Unite. Încă din 1934 a luat măsuri împotriva stîngiștilor din cadrul partidului său în așa-zisa "Epurare sîngeroasă". "Generalul Schleicher", comenta Iorga, "a fost împușcat". "Cîțiva dintre prietenii apropiați (ai căpitanului Roehm)", continua el, "au fost găsiți în compania unor tineri de moravuri aparte"Iorga nu putea rezista să nu facă un calambur pe seama literaturii simboliste pe care o ura atît de mult "care nici măcar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe profesorul F. Ștefănescu-Goangă, rectorul Universității din Cluj (rudă cu Călinescu) și pe colonelul G. Cristescu din Cernăuți, o înaltă oficialitate a poliției. Replica regelui a fost promptă și nemiloasă. A doua zi, Codreanu, frații Nicador și Decemvirii au fost împușcați "în timp ce încercau să evadeze". "Evenimente grave au venit peste noi", scria Iorga. Continua, afirmînd că nici un asupritor nu a folosit metode atît de cîinești ca Legiunea; drept urmare, metodele convenționale de justiție nu mai erau suficiente. Trebuia să se treacă dincolo de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
foarte diferite. Așa cum menționează doamna Liliana în Jurnalul ei (însemnarea poartă datarea simplă de decembrie 1938), "Tata este dezgustat de uciderea lui Codreanu și a celorlalți legionari". Iorga i-a spus următoarele lui Călinescu: "Nu sînt tulburat din cauză că au fost împușcați, ci din cauză că statul a devenit un criminal!" Le-a spus alor lui că regele și Călinescu aranjaseră aceste asasinate. Ceilalți membri ai cabinetului nu știau nimic despre aceasta, iar Iorga se gîndea serios să demisioneze. În timpul unei vizite a lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România (inclusiv guvernul Poloniei) el scria: "Să ne deschidem inimile în fața refugiaților polonezi"93. Între timp, Garda de Fier își continua isprăvile. La 21 septembrie 1939, ea a prins la București, într-o ambuscadă, mașina lui Călinescu și l-a împușcat mortal pe neînduplecatul ei vrăjmaș. Gardiștii s-au dus la sediul postului Radio România, au năvălit în studiou și au anunțat cu voci tremurînde și triumfătoare: "Garda de Fier l-a ucis pe Călinescu! Asasinarea "Căpitanului" a fost răzbunată!" După
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cunoștea limite. Călinescu fusese un om puternic, cel mai de încredere sfătuitor, executor, prieten și administrator al regelui, dovedindu-se de neînlocuit. Oligarhia era în măsură să-și manifeste resentimentele. Chiar în ziua aceea, asasinii și complicii lor au fost împușcați la locul crimei și lăsați să putrezească acolo zile la rînd. Dar aceasta nu a fost tot. Un anumit număr de legionari trebuia să fie executați sau spînzurați de stîlpii de telegraf și de iluminat în fiecare județ. Trupurile lor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
miezul nopții s-au îndreptat spre satul Strejnic, situat la cîțiva kilometri de Ploiești. La un kilometru la ieșirea din sat, de-a lungul unei întinderi deschise care mărginea drumul, i-au cerut lui Iorga să coboare. Înainte de a-l împușca, s-a stîrnit o ceartă între membrii Echipei Morții. După cum își amintea Boeru (cu toate că acesta pretindea că știe acest lucru din auzite, insistînd asupra faptului că nu a fost de față), membrul Echipei Morții, care purta numele de Nicolae Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a lui Iorga față de Contele Istvan Tisza avea două motive: hotărîrea lui Tisza de a nu face concesii românilor și credința greșită a lui Iorga (nutrită și de mulți unguri) că Tisza era răspunzător de război. Drept urmare, Tisza va fi împușcat mortal de către un ungur, la începutul Revoluției din Octombrie (1917). Ulterior, Iorga și-a dat seama că judecase greșit rolul lui Tisza și și-a rectificat opinia. "Neamul Românesc", 28 septembrie 1919 5 "Puterea care nu era stat, dar voia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai târziu. Economia rurală sovietică depindea acum de femei pentru toate tipurile de muncă: nu lipseau numai bărbații, ci și caii. În unele sate din Iugoslavia nu mai rămăsese nici un bărbat, din pricina acțiunilor germane de represiune, În care au fost Împușcați toți cetățenii de sex masculin de peste 15 ani. Chiar și În Germania, doi din trei bărbați născuți În 1918 nu au supraviețuit războiului hitlerist: Într-o comunitate pentru care dispunem de statistici detaliate (suburbia berlineză Treptow), printre tinerii Între 19
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe mâinile sovieticilor, ei au Îngroșat rândurile celorlalți repatriați, alături de unguri, germani și alți foști inamici. Armata Roșie i-a deportat În masă În est. Până În 1953, au fost repatriați 5.500.000 de cetățeni sovietici. O cincime au fost Împușcați sau expediați În Gulag. Mult mai mulți au fost trimiși direct În Siberia sau Încorporați În batalioane de muncă silnică. Repatrierile forțate au Încetat abia În 1947, odată cu declanșarea Războiului Rece: s-a admis ca persoanele strămutate din blocul sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
uciși prin metode „extrajudiciare”, mulți dintre ei fiind executați de grupurile independente de rezistență armată, mai cu seamă de faimoasele Milices Patriotiques, care i-au adunat pe suspecții de colaborare, le-au confiscat averile și, În multe cazuri, i-au Împușcat pe loc. Aproximativ o treime dintre cei executați astfel au murit Înainte de debarcarea Aliaților În Normandia pe 6 iunie 1944, iar restul În următoarele patru luni de luptă pe teritoriul francez. Cifrele sunt mai degrabă scăzute dacă luăm În considerare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Între 1939 și 1941, ucrainenii În 1930 și Înaintea lor alții, Încă din 1921. Primele procese postbelice intentate colaboraționiștilor și trădătorilor reflectau și ele sentimente naționaliste. Lideri ai partidelor țărăniste din Polonia, Ungaria și Bulgaria au fost arestați, judecați și Împușcați Între 1945 și 1947 pentru un amestec de vini reale și imaginare, de la simpatii fasciste și colaboraționism până la spionaj În favoarea Occidentului; În fiecare caz, procurorii au avut grijă să le conteste credibilitatea și patriotismul ca reprezentanți ai „poporului” bulgar, maghiar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anihilați cu ușurință de Volkspolizei, dar nu fără consecințe. Aproape 300 au fost uciși când au intervenit tancurile Armatei Roșii; câteva mii au fost arestați, dintre care 1.400 condamnați la ani grei de Închisoare. Două sute de „agitatori” au fost Împușcați. Revolta din Berlin a fost pentru Bertolt Brecht ocazia unicului dezacord literar deschis cu regimul comunist pe care - nu fără o anumită ambivalență - Îl susținea: După revolta din șaptesprezece iunie secretarul Uniunii Scriitorilor a-mpărțit broșuri pe Aleea Stalin În care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
100.000 de deținuți politici la o populație de 13 milioane, cifră care nu include zecile de mii de oameni puși la muncă silnică În mine. O altă variantă a pedepsei erau „lichidările administrative”: femei și bărbați Încarcerați au fost Împușcați În secret, fără judecată și fără publicitate. Familia unei victime afla că aceasta „dispăruse” abia după un an sau mai mult. Trei luni mai târziu, fără altă confirmare oficială, persoana În cauză era considerată decedată. La apogeul terorii În Cehoslovacia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Lumea a Treia era una eliberatoare. Sunt celebre cuvintele lui Sartre din prefața la ediția franceză a cărții lui Frantz Fanon Les damnés de la terre (Blestemații pământului, 1961): violența revoluțiilor anticoloniale este cea a „omului care se reinventează... să Împuști un european Înseamnă să omori doi dintr-o lovitură, să distrugi opresorul și pe cel oprimat În același timp: În urmă rămân un om mort și un om liber; supraviețuitorul, pentru prima oară, simte sub tălpi pământul național”. Această admirație
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reapărut În anii ’70 Într-o tabără de gherilă din Orientul Mijlociu. În Germania, distanța de la moft la violență era mai mică decât oriunde. În iunie 1967, În cursul unei demonstrații la Berlin Împotriva șahului Iranului, studentul Benno Ohnesorg a fost Împușcat de poliție și a murit. Dutschke a declarat moartea lui Ohnesorg o „crimă politică” și a Îndemnat la un protest În masă: În zilele următoare, 100.000 de studenți au demonstrat În toată Germania de Vest. Jürgen Habermas, până atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]