7,391 matches
-
diferită de urmărire, se caracterizează prin folosirea armelor, în cazul colindelor influențate de tiparul luptei cu cerbul: „Cu leul s-alăturară,/ Din baltage-l băltăgea,/ Din măciucă-l măciuchea,/ Pân-ce leul dobora” (Țăndărei-Ialomița), sau prin luptă dreaptă: „de la Dumnezeu înțeleaptă”: „- Hai le lele voinicele/ Pecatile-s de-ale tăle,/ Te-au adus pe locuri rele,/ Să-mi tăvăli fânațăle/ Să-l tulburi izvoarăle/ Dar acuma tu ce vrei?/ Din lupte să ne luptăm/ Din sabii să ne tăiem?/ - Ba în lupte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cucerească singur spațiul infernal. Reușita incursiunii este confirmată de revelarea pârghiilor de la baza lumii în momentul întoarcerii de pe celălalt tărâm. Motivul explicațiilor ontologice este comun variantelor acestui basm, dar nu și inelul, care este înlocuit cu un simbol al puterii înțelepte, capabile să regenereze lumea: bastonul lui Aron. Proba finală din balada Gruicea I(33) este o altă incursiune în haos. Venit la fata de măritat a împăratului de la Galați (sic!), Gruicea este indicat de tatăl său, craiul Marcu, drept mirele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cea mai mare parte din locuitorii orașelor și să pălăvrăgească zi și noapte contra partidelor politice așteptând să vie tabăra la putere, d-sa, de dimineață și până seara târziu îi între straturile lui dragi, îngrijindu-le. Iaca cea mai înțeleaptă politică."75 Dacă ar fi să înșirăm tot ce a scris Gh. Rădășanu ne-ar trebui pagini întregi. Cum spațiul nu ne permite, ne mărginim să precizăm că a colaborat la această publicație permanent, aproape în fiecare număr, până la încetarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
hai să ne jucăm că eu îs foarte bolnavă și mâne, poimâne voi muri și nu m-oi mai putea juca cu voi"! După cum s-a și întâmplat. Am plâns-o cu toți pe biata copilă Zamfira, foarte deșteaptă și înțeleaptă și harnică, că după puterea ei ajuta pe mama la trebile mai ușoare ale gospodăriei. Și a născut mama altă copilă și i-a pus numele tot Zamfira, în dorul Zamfirei care murise. Aceasta a trăit, dar a fost fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a VI-a, el dirija corul școalei normale. Din sărăcia noastră de acasă am adus fiecare bani cât s-a putut și am înființat orchestra și fanfara școalei normale "Vasile Lupu"din Iași. Și cel mai bun profesor și mai înțelept pe urmă a fost Dl Profesor V. Teodoreanu. Când nu știai nu te spânzura ci te ajuta să te descurci. Și-i părea rău că a lăsat mulți elevi corigenți cari au fost eliminați, și cari nu erau așa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Petru Cucescu învățătorul din comuna Baea. Și Dna lui Marița, o dnă foarte frumoasă mă oprea ca să nu mă duc, ci să stau la nunta lor, că măritau pe Aglaia o domnișoară de mare frumuseță și cuminte și deșteaptă și înțeleaptă cu învățătorul Gheorghe Popescu din comuna Boroaia, care în loc să facă un an de armată, a făcut doi, că unul a stat închis deoarece tot fugea de la cazarmă. Și Dl Petru Cucescu mi-a spus atunci: "Tare am mai vrut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept. Și tare mult m-a mai ajutat cât a trăit. A avut o nevastă foarte frumoasă o chema Anica dar s-a îmbolnăvit de cap și a dus-o la spitalul Socola din Iași și acolo s-a stins din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nici pe dracul." Lui: Unii spun că e firesc să te tragi din neam cornesc, Dar femeia l-a făcut, să se tragă din neam cornut." Prof.V. Popovici Eșanu a murit la 17 octombrie 1964 la Iași. Și marele și înțeleptul muzician Vasile Popovici Eșanu a avut un sfârșit greu. S-a îmbolnăvit și el și soția sa Mărioara. El a murit acasă în strada Vasile Lupu, Nr.43, iar eu în vremea asta eram la spitalul Sf. Spiridon din Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o mie de lei, ca zestre, mâne dimineață, ți-o pun în mână s-o dai acolo și cu ajutorul lui Dumnezeu, vom mai plăti și 150 lei și vom scăpa, numai noi să fim sănătoși ". Așa de deșteaptă și de înțeleaptă a fost scumpa și draga mea soție, măcar că eram luați numai de-o săptămână. Și așa am și făcut. Și a 3-a zi vine mama mea la noi și zice: "Dragii mei Eugenia și Ghiorghiță să nu fiți supărați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de 340 lei pe lună m-a trimis la lefușoara mea de învățător cu salar de cătun cu 40 de lei pe lună. Și m-am dus acasă și buzat și supărat. Dar Eugenia mea cea scumpă și dragă și înțeleaptă m-a întrebat: "Ghiorghiță, unde-i mai bine în timp de război la front ori la coloană?", că am fost trecut la coloană. Și eu i-am spus: că-i mai bine la coloană. Atunci ea a zis: "Să mulțămești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a rupt inima de supărare. Acești 3 copii dragi au fost botezați de nașii noștri scumpi și dragi: Maria și Neculai Stoleriu, cari erau învățători în Comuna Baea județul Suceava. Până a nu veni războiul din 1916-1918 am lucrat alături de înțeleptul și vrednicul învățător Neculai Stoleriu, luând parte la toate trebile de samă: înființarea Casei de sfat și cetire, cea dintâi din țara noastră; Obștea Tărnicuța, Societatea flăcăilor,etc. Eu eram însărcinat să scriu articolașe pe înțelesul țăranilor și să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și dna lui trăiesc în comuna Grajduri, județul Iași. Și la 5 dec.1971 a fost înmormântarea Eugeniei lui Gh.V.Onișoru. A fost mai toată Baea la înmormântare. A murit de cancer la 72 ani. A fost învățătoare deșteaptă și înțeleaptă, nu bătea copiii, cum bat toți proștii și idioții. Azi 4 aprilie 1972. Marți în Săptămâna Patimilor. Nae Jindiceanu În vremea asta când eu scriu despre Nae Jindiceanu am 87 ani și 6 luni. Și în toată viața mea bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în continuare. Deocamdată, pentru mine camino este un vis pe care încă îl visez. Cât de frumos va fi, voi afla în viitor. îi mulțumesc lui Dumnezeu că tendinita nu s-a agravat mai tare. Asta se datorează și sfaturilor înțelepte pe care mi le-a dat - Tereza Dămoc. Pentru că pe un astfel de drum, atât de lung și anevoios, să poți merge fără blocaje și fără suferințe inutile, este absolut necesar să te cunoști pe tine, potențialul fizic și psihic
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Nu mă aventurez să dau vreun răspuns. Vă voi spune doar trei povești adevărate cu aur legate de istoria Băncii Naționale: Tezaurul de la Moscova - o istorie neterminată; Aurul polonez - o istorie terminată și cu final fericit; Operațiunea Neptun - o decizie înțeleaptă. O istorie neterminată. Mutarea stocului Băncii Naționale de 92 de tone de aur, în 1916, de la București la Iași, apoi la Moscova, s-a făcut în grabă, așa cum s-au întâmplat multe în istoria noastră. La 8/21 decembrie 1916
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Emil Costinescu, se adresează conducerii Băncii Naționale și propune mutarea la Moscova a stocului metalic și a oricăror valori ar crede Banca potrivit, unde tezaurul imperiului, aflat la Kremlin, oferă o mai mare securitate decât orice altă destinație. Cât de înțeleaptă a fost decizia aceasta va rămâne un subiect de discuție. Dar, gândiți-vă la situația din decembrie 1916 și la faptul că Rusia era aliatul nostru. Am trimis, deci, rezerva de aur într-o țară aliată. În aceeași zi în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o istorie cu multe semnificații. Povestea adevărată a aurului polonez (cu semnificațiile ei multiple) a constituit obiectul unui seminar special, organizat de Banca Națională a României împreună cu Banca Națională a Poloniei și Ambasada Republicii Poloniei la București, în 14 septembrie 2012. O decizie înțeleaptă. În sfârșit, a treia istorie: dosarul „Neptun”. În 1944, în perspectiva ocupației sovietice, guvernatorul Alexandru Ottulescu și vicepremierul Mihai Antonescu au aprobat o variantă de salvare a aurului Băncii Naționale. Atunci România a avut cea mai mare rezervă de aur
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
însă: totul e pierdut ! Dar Tezaurul de la Moscova s-ar fi putut adăposti într-o țară neutră, în Suedia sau Norvegia, bunăoară. D. Mauriciu Blank a arătat la timp d-lui I. Brătianu primejdiile expediției lui în Rusia și, om înțelept și prevăzător, a susținut să fie trimis în Christiania, asigurându-1 totodată. Dl. Brătianu a răspuns însă că transportul până în Norvegia și asigurarea ar costa prea multe parale, dar că, în definitiv, ar putea trece peste asta, dacă o considerație de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe când d. Brătianu credea că nu trebuie jignită Rusia și, în loc să trimită Tezaurul nostru în Suedia, îl arunca în gura lupului; pe când viitorul Rusiei - spune d. Pătrășcanu - părea atât de seducător primului ministru român, încât socotea ca un act politic înțelept ca moștenitorul tronului României să se însoțească cu o mare ducesă rusească, - s-a mai găsit un om în țara noastră, un om foarte modest, nebăgat în seamă, dar care nu-și pierduse capul. Cînd a venit panica și au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
câteva fragmente: “Există În tradiția popoarelor, inclusiv În a cea a poporului nostru, obiceiul ca la anumite evenimente să fie antrenați și “bătrânii” sau mai modern “cetățenii de vârsta a treia”. Nu fiindcă ei ar fi mai știutori sau mai Înțelepți. Nu. Atotștiința este apanajul unei părți a “tineretului vijelios”. Nu. Bătrânii poartă așa cum spunea marele nostru sociolog S. Mehedinți În Discursul de recepție la Academie, experiența mai multor decenii de viață, ceea ce nu-i lipsit de importanță. În acestă ipostază
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ceva excentricități povestite în cercuri de prieteni, autodidact care subsuma totul poeziei. De ce ai debutat așa de târziu? Ai simțit (resimțit), cumva, că ai ratat startul generației tale? Debutul (de) mai târziu e o șansă să te situezi mai lesne (înțelept) pe turnantă, sau e un efort suplimentar, o alergare de unul singur, sufocantă deseori, spre un orizont pe care se profilează contururile multora dintre congeneri? Volumul "Orașul de gips" stătea în sertar de prin 1984 așteptând să fie luat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pagini din Biblie în fiecare dimineață la ora 5,00, și asta de zeci de ani. Deși aș fi făcut față, având în vedere că la cinci ani știam binișor să citesc și să scriu. Bunica mea, analfabetă, dar mai înțeleaptă decât mulți doctoranzi, cu atât mai mult decât unii doctori în filosofie, a intrat prin 1958-59 într-un program de alfabetizare pompieristică. O dată, de două ori pe săptămână, partidul trimitea un învățător tânăr s-o învețe pe bunica Ana are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ajuns la ele? Cât de rușine ți-a fost când cei din jur au descoperit că scrii poezii? N-am avut modele culturale, deși le-am căutat fără odihnă. Odată slova învățată m-am înfruptat din cărțile cele mari și-nțelepte. Am luat literatură după literatură, fără sațiu am străbătut lucrările marilor autori, poeți și filosofi, din Egipet până-n Anglitera. M-am străluminat cu Critica rațiunii pure pe un pat de spital, la 23 de ani și, după, cu alți și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
doriți să mergeți În acest munte. Să vă Învăluie tainic norul și să trăiți acele momente de binefacere, de sfințenie, de ușurare, de fericire, 67 mai plini de Duh Sfânt. Cu siguranță ați fi mai buni, mai milostivi și mai Înțelepți. O, ce momente ați trăi! Nu le-ați uita niciodată. Ce se trăiește nu se uită, dragii mei frați și surori În Domnul! Acolo toți Își spun soră și frate. Totul este sfințitor și sacru. Tot ce vezi, tot ce
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
odată Într-un loc În care se spunea: „Dacă vezi o sticlă cu rachiu să te gândești că-i crimă, lacrimi, suferință și copii orfani”. Așa și este, dragii mei. Să dea Domnul să fim mai cumpătați, mai buni, mai Înțelepți. Cu cât vom bea mai puțin, ne vom ruga mai mult și vom fi mai puternici În credință, În virtute. Altfel ne pierdem demnitatea de oameni, de fii ai lui Dumnezeu. Din respect pentru toți și toate, am spus și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
studiile. O lună mai târziu, o altă dare de seamă. Tema pare strict legată de desfășurarea alegerilor în cadrul Organizației de Bază pentru cămine, dar nu lipsesc trimiteri la subiecte precum: viața fericită și liberă a proletarilor, a țărănimii muncitoare, politica înțeleaptă a Partidului, industrializarea și colectivizarea. Critica țintește în statele capitaliste. Dușmanul URSS-ului este și inamicul nostru. În timp ce „oamenii muncii” din țara noastră, sub conducerea Partidului și a Guvernului, luptau hotărât pentru electrificarea țării, statele capitaliste (erau menționate, în mod
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]