7,211 matches
-
de culoare maro și o insignă pe care scria: DAISY’S: DIN PENSIE NU SE TRĂIEȘTE MAI BINE. — Eu sunt Beryl Goodney, se destăinui ea. Mama. Tu ești nefericitul? Am trecut de femeile triste, de gardienii copleșiți, care vorbeau în șoaptă. Fielding stătea la fereastră pe un scaun cu spetează dreaptă, cu un cearșaf pe umeri. S-a întors încet când m-a simțit că mă apropii. Părul roșcat era lipit de țeastă, gura umflată trăda pierderea unui element vital din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
eu, care credeam că sunt în stare să gust o glumă. Pe asta o mai pot gusta? Am desfăcut sticlă de Desdemona Cream, luând cu plăcere o înghițitură festivă. E Anul Nou, nu-i așa? Am fluierat și fredonat în șoaptă - și am bolborosit despre Fielding, Lorne, Caduta, Butch, despre răsturnările de situație, despre toată isteria, despre toată conspirația... Am lămurit problema motivației. I-am adus toate argumentele. Abuzul de încredere ar fi ieșit la iveală în cinci minute dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
m-am mai întors pentru prânz la ora paisprezece, ca de obicei. La ceasul dejunului, tata, care nu accepta nici cea mai mică întâr ziere la masă, a început să se îngrijoreze. La întrebările lui, mama i-a răspuns în șoaptă: „A plecat la Paris.“ A simțit că cerul se prăbușește peste el. De atunci, de la ple carea mea, nu l-am mai revăzut niciodată. — Cam când se întâmpla asta? — Se preconiza deja instalarea regimului „popular“, dar Regele Mihai nu fusese
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
De unde vin Eu vin de acolo de unde în șoapte Curge prin veacuri ziuă și noapte, Apa de munte cum e cristalul Eu vin de unde-npărat e cavalul. Eu vin de-acolo de unde cu drag Cântă ciobanii din frunza de fag, Din fluier măiestru, măiestre tilinci Eu vin în ițari
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93453]
-
vin din poiene cu hori și feciori. Eu vin din pământuri cu punți și răscruci Pe unde, cântând, treceau drepții haiduci Când crânguri și plaiuri, piscuri suiau Eu vin din pământuri ce graiu-mi știau. Eu vin de acolo de unde în șoapte Curge prin veacuri, ziuă și noapte Apa de munte cum e cristalul Eu vin de unde -mpărat e cavalul.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93453]
-
Mezin mirându-se ce bătrâni arătăm. Parcă am avea cincizeci de ani. Mai mulți, după aprecierea Mijlociului. Dinții au început să ni se clatine și suntem chinuiți de constipații rebele; am pleșuvit, iar despre chipurile noastre se discută numai în șoaptă. Acrobatul înjură ca un birjar. S-a îngrășat așa de tare, încât, pentru a-și menaja forțele, va trebui să folosească un scaun de invalid. Mezinul debitează toată ziua cuvinte neînțelese, explicând, în răstimpuri, că sunt contraversuri. Poezii de-a-ndoaselea. Ifose
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
caiet, apoi o să adormi. Visezi rar. Ești prea obosit. Epuizat. Te cuprinde o silă. Disprețul. Spaima: frica / îndrăzneala. Dar mâine, poimâine, în curând, vei striga în gura mare. O să scrii. Nu o să-ți dea nimeni dreptate. Adevărul trebuie spus în șoaptă, altfel obții efecte contrare. Nu-ți pasă, o să-l strigi. Chiar dacă îți vei pierde prietenii. Nici nu ai. Decât cunoscuți. Colegi. Străini. Vă despart baraje. Baricade. Teritorii. Lumi. Necuprinsuri. Te vor bloca necunoscuții. Și așa o fac. Subtil, brutal, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Oamenii se uită la mine din ce în ce mai îngrijorați. Oare a venit vremea să renunț definitiv? Oftă din nou. Nu mai avea energia de odinioară dar experiența și autoritatea sa în rândul oamenilor erau încă de neînlocuit. Era obligat să continue. Zumzetul șoaptelor ce plutea leneș pe puntea principală se sparse brusc, tulburând gândurile căpitanului, când secundul anunță: - Ne apropiem de sistemul solar destinație, căpitane. Ar trebui să încetinim viteza pentru a nu avea nici un fel de probleme cu Gardienii de Sistem, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
putea constitui un indiciu oricât de palid, de acceptare. Ideea că ar putea lansa un asemenea semnal o înspăimânta. Nu se vedea cum i-ar sta în haina acestei posturi. * Timpul însă nu s-a subordonat acestor crezuri mărturisite în șoapta intimității, în clipe de mare taină. Tot întâlnindu-se cu diverse prilejuri, cei doi își îngăduiau să converseze câteva minute, timp în care reușeau să schimbe amabilități, fără a se angaja în detalieri. Un la revedere, urmat de un zâmbet
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de alți doi ostași, de altfel singurii care s-au întors, căci sârbul s-a predat rușilor, noroc că nu știau ora retragerii noastre! Ajungerea la debarcader s-a făcut pe brânci și târâș, până la plaja unde se cronometra timpul. Șoapta plecării trecu de la om la om ca un fior, ca o speranță, dublată de regretul învinșilor. Șanțul de retragere era desigur mai scurt decât distanța de 2 kilometri până la locul de îmbarcare. Aviația și artileria inamice bombardau de zor, răspunzându
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Cu bocceaua la subsioară fac primul pas pe poartă, afară; ochii încep să mă doară și merg într-o doară cu inima împuținată într-o țară înstrăinată; vreme durută, spre o localitate necunoscută... -3- Pe trotuare, tăcere, soare, pe-alocurea șoapte; Aiud, mai, 1957. -4- Amară tinerețe, amară!... Sunt în gară? În port? Sunt viu? Sunt mort? Nici eu nu mai știu... -5- Stingher, m-așez într-un ungher și-aștept; o cucuvea mai veche îmi scurmă în piept; tușesc pe
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Anghel, ajutați de arh. Goga Nicolae și ing. Haram Vincențiu, cu cheltuiala Asociației Foștilor Deținuți Politici. Acest monument ridicat cu atâta trudă în memoria eroilor și martirilor noștri va rămâne un altar în fața căruia vom veni să le ascultăm șoaptele, să ne înnoim juruințele și credința în idealul pentru care ei s-au jertfit. Apreciind că toate acestei lucrări sunt bineplăcute lui Dumnezeu și oamenilor, cu părintească dragoste luându-le în seamă, Noi, Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, am
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
comuniste”. Textul lui Ovidiu Papadima e intitulat “Crăciun la Jilava”, dar folcloristul i-o ia înainte cu amintirile din familie, semnificația superioară a datinei și ”feeria colindelor” etc. În Jilava, și în toate pușcăriile comuniste nu era voie nici în șoaptă să cânți, iar când am cântat am fost izolat și maltratat la Noua Culme - Periprava, cu cinci zile și nopți pe cimentul hârbuit, dându-mi-se doar câte o jumătate de gamelă de apă (vezi relatările lui Bucur Stănescu în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
competițional cu cele europene, sunt numeroși. Originea lor se află în domnia lui Carol asasinul, care a terfelit Monarhia, răvășindu-și familia, aducându-și ca sfetnic intim o evreică inteligentă, răbdătoare, meschină, ocultă, care a știut să-și calculeze grațiile, șoaptele, gesturile, pașii, până a pătruns în palatul regal, și regele a împins România pe marginea prăpastiei, iar în cele din urmă, această Elena Wolf (germ. Lup) -Lupescu i-a devenit soție și moștenitoarea unei averi comprimată în conturi și averi
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
astfel de icoană !? Câte rugăciuni fierbinți au fost așezate în fața ei, câte lacrimi au udat-o și câte suflete i-au îngenuncheat înainte ca la o ultima scăpare, numai Dumnezeu știe, căci El le-a și primit. A ascultat nenumărate șoapte, a văzut credința arzătoare a închinătorilor și ar putea depăna întâmplări ce le știm, poate, doar din paginile istoriei sau din experiența vieții fiecăruia. E drept că ea vorbește, însă doar inimile smerite îi pricep graiul, restul doar se mulțumesc
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
mohorâte ale vieții noastre sau a celor de lângă noi, să putem reciti 60 rânduri presărate cu multă credință și iubire ce pot fi socotite și fapte bune. Se spune că fiecare om este o taină pentru celălalt, iar cuvintele sunt șoapte ale sufletului și minții noastre. Există cuvinte vii și cuvinte moarte. Rostim cuvinte cu direcție și cuvinte fără rost. Folosim cuvinte pe post de chei în diferite situații. Poti dărâma un perete, arde o carte, zgâria o marmură, însă nu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
nevoințele marilor iubitori de Dumnezeu. Maica Stareță Mihaela, Monahia Gabriela, Monahia Mina, Monahia Nectaria și Sora Mariana Schitul Iezer, județul Vâlcea 22-23 septembrie 2004 La miez de noapte, sub cerul înstelat, în dangăt de clopot și murmur de toacă, în șoapta rugăciunii celei de veghe și de lumină a candelei celei din inimă, între bătrânele ziduri ale chinoviei Secului a marelui Varlaam Mitropolitul și a tot marelui Sfânt Paisie, dimpreună cu 109 șirul din veac al părinților aci nevoitori pentru mântuirea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
din toate încheieturile. Toți colegii râdeau și se strâmbau la mine. Asis tenta mi-a luat brațul, mi-a măsurat pata, în cruciș și-n curmeziș, cu o riglă de plastic și a clătinat din cap. A vorbit puțin în șoaptă cu învățătoarea. După aceea ne-a dat pauză. După o vreme mi-au repetat IDR-ul, numai mie, fără să știe colegii din clasă. Mi-a ieșit la fel. Când am văzut iarăși pata cres când m-am rușinat foarte
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
părul împărțit în mii de țepi rigizi, cu fixativul uscat. Am pipăit pe sub bluză sfârcurile contesei și-ntr-unul din ele era un ineluș de alamă. Am scos chiloții contesei și părul ei pubian era aspru și afânat. Am ascultat șoaptele contesei și ele erau dogite, pătimașe: fuck în sus și fuck în jos. Am strâns în palme fesele con tesei și ele erau înghețate (s-au încălzit pe parcurs). Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rân duri, în
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
îi dădea, de milă, o pâine. Cineva i-a spus că era Cristian Vasile și că fusese faimos la vremea lui. I s-a și fredonat refrenul Zarazei. Unchiul meu i-a dat bătrânului o cinzeacă și acesta, gâjâind în șoaptă, i-a po vestit cele de mai sus. Le povestea oricui, dar nimeni n-a pus pân-acum povestea pe hârtie. O fac eu, în cele din urmă, deplin conștient de faptul că nu aceste biete pagini vor duce mai
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
om speriat, semn că, oricum, strigătul lui nu ar fi avut nici un Înțeles, iar cuvintele nu Își aveau rostul, nimic nu Își mai avea rostul după acea incursiune pe cărarea invizibilă care străbate golul. A reușit doar să zică În șoaptă: „Cine ești?“ și iarăși a Închis ochii. Apoi și-a aruncat și celălalt pantof În apa Bu zăului și a pornit-o desculț spre casă. Abia trecuse de miezul nopții. partea a doua Viitorul depinde de o singură clipă 1
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Apoi „Dumnezeu“ a Închis. „Doamne, sfinte“, și-a zis În gând Rogoz, și tremurând tot și-a mai turnat un păhărel de vodcă, pe care iarăși l-a băut rusește și iarăși a horcăit. — Așa, tovarășul Căcata, a rostit În șoaptă, cu obidă. Am ajuns să sun toți maiștrii, toți idioții. Ce să vorbesc eu cu Căreală ăsta, că nu Înțelege nimic... A ridicat totuși receptorul și a format numărul În silă, și, până să apuce Căreală să Îngaime ceva, Rogoz
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Siboiu e de-al lor, se descurcă el. Vasile și-a apropiat și el buzele de urechea lui Căreală și a șoptit la rândul lui: — Dar de ce trebuie să poarte numele meu? Nu știu, puiule, i-a răspuns tot În șoaptă Căreală, cică e mai curat... Întreabă-l pe Carara. — Nu o să-i las să facă asta, a șuierat Vasile În urechea maistrului. O să mă duc la Parolică și o să-l oblig să nu facă asta. — Bine, băiete, du-te, dar
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
totul mai bine ca mine. Asta se și Întâmplă, nu? Uite-te În jurul tău. — Încetează, Vasile, mă Întristezi. Nu vreau să te pierd. — Pe care dintre cei doi Vasile nu vrei să Îl pierzi, Ionela? Pe nici unul, a zis În șoaptă, și a Început să plângă ușor, melodios. Pe nici unul. Vreau să se termine odată, avem o viață Înainte. Vreau să fiu fericită, Vasile. — Dar dragostea nu există... Nu mai plânge, lacrimile sunt făcute pentru chitară, nu pentru oameni. — Frumos zis
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a urcat În gâtlej ca o vomă. — Așa! Râzi!... Râzi, neputinciosule! i-a strigat taică-său din bucătărie. Că tu nu ești În stare să faci asta! — Nu sunt În stare, și mă felicit pentru asta, i-a răspuns În șoaptă Vasile. S-a ridicat din pat și a intrat În bucătărie parcă dansând, cu ochii În lacrimi, l-a luat În brațe pe taică-său și l-a pupat pe obraji. Nici nu știi ce cadou frumos mi-ai făcut
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]