6,467 matches
-
clasa a V-a", fapt ce probează frăgezimea cognitivă și stadiul incipient de dezvoltare morală al receptorilor predilecți ai efuziunii naționaliste delavranciene. 13 Legea privind reforma agrară din Vechiul Regat, prin care aproape 1.400.000 de capi de familii țărănești au fost împroprietăriți în urma exproprierii a aproape 6.000.000 de hectare de teren, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial abia în 17 iulie 1921 de guvernul condus de generalul Alexandru Averescu. 14 După ce A.D. Xenopol și-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și o nouă șansă pentru afirmarea dimensiunii europene a culturii române. 5. Studiu de caz: Grigore Gafencu și unitatea europeană a) Grigore Gafencu (1892-1957) scurtă biografie a fost un om politic, diplomat și ziarist român; a fost membru al Partidului Țărănesc condus de Ion Mihalache, iar din 1926 al Partidului Național Țărănesc; intrând în politică, a îndeplinit mai multe funcții: secretar general la Ministerul de Externe (1928); subsecretar la Lucrări Publice (1929-1930); subsecretar la Externe (1932); subsecretar la Industrie și Comerț
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
5. Studiu de caz: Grigore Gafencu și unitatea europeană a) Grigore Gafencu (1892-1957) scurtă biografie a fost un om politic, diplomat și ziarist român; a fost membru al Partidului Țărănesc condus de Ion Mihalache, iar din 1926 al Partidului Național Țărănesc; intrând în politică, a îndeplinit mai multe funcții: secretar general la Ministerul de Externe (1928); subsecretar la Lucrări Publice (1929-1930); subsecretar la Externe (1932); subsecretar la Industrie și Comerț (1933); ministru de externe (1938 1940); a încercat să asigure neutralitatea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
protejarea economiei naționale față de concurența capitalului străin. Se dorea valorificarea resurselor naționale prin forțe proprii, în special cu capital autohton. 2. pe plan social, liberalii urmăreau consolidarea pozițiilor burgheziei; 3. pe plan politic liberalii erau adepții democrației parlamentare; Partidul Național Țărănesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea dintre Partidul Țărănesc (format în 1918 sub conducerea lui Ion Mihalache) și Partidul Național Român; a reprezentat interesele burgheziei mici și mijlocii; a fost al doilea partid ca importanță în viața
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
prin forțe proprii, în special cu capital autohton. 2. pe plan social, liberalii urmăreau consolidarea pozițiilor burgheziei; 3. pe plan politic liberalii erau adepții democrației parlamentare; Partidul Național Țărănesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea dintre Partidul Țărănesc (format în 1918 sub conducerea lui Ion Mihalache) și Partidul Național Român; a reprezentat interesele burgheziei mici și mijlocii; a fost al doilea partid ca importanță în viața politică interbelică; lideri: Iuliu Maniu (1926-1933, 1937-1947), Ion Mihalache (19331937); organul de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
doilea partid ca importanță în viața politică interbelică; lideri: Iuliu Maniu (1926-1933, 1937-1947), Ion Mihalache (19331937); organul de presă: „Dreptatea”; doctrina: țărănismul; ideile de bază ale țărănismului: 1. pe plan economic, național țărăniștii susțineau că este necesară realizarea „statului național țărănesc” în care agricultura să aibă rolul principal. Ei erau de acord cu dezvoltarea ramurilor industriale care aveau asigurată baza de materii prime în țară. Ei apreciau că România nu dispunea de capital suficient pentru a susține financiar investițiile din industrie
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Cu plăcere, mai ales că doream să-i fac această surpriză chiar lui Eugen Simion. Iată textele: „Adeverință, Subsemnatul Eugen Simion, critic literar, conferențiar la Univ. București, certific prin prezenta că tema esențială în Moromeții II este dispariția civilizației tradiționale țărănești sub loviturile noii istorii. Ilie Moromete dispare și, odată cu el, dispare un mic zeu al câmpiei. Cine apare în locul lui? Soluție deschisă... Eugen Simion. Iunie ’83. Martori Sergiu Adam, Ovidiu Genaru”. A doua: „Marin Preda este, neîndoielnic, cel mai mare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
bumbac ori de in, din care părinții noștri aveau valuri împănate cu fire de busuioc, pentru o bună și îndelungată păstrare, sau să mai cultive inul și cânepa în vederea obținerii firelor atât de mult și de divers întrebuințate în gospodăria țărănească, până după primul război mondial, pentru diferitele țesături de casă. Dispariția acestor meserii se datorește implacabilelor transformări ce s-au produs de la o zi la alta, pe care cei în vârstă le resimt nostalgic, pe când cei tineri nu prea găsesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fructificare în beneficiul membrului posesor de libret și nu știm cum a evoluat respectiva bancă sătească, timpul nepermițându-ne să investigăm material de arhivă referitor la problematica băncii. O nouă formă de organizare bancară locală a apărut după marea răzvrătire țărănească din anul 1907, puternic resimțită la Umbrărești. Noua bancă cuprindea locuitori umbrăreșteni din toate satele componente ale comunei, în cea mai mare parte, dar și din satele vecine, Ivești, Barcea și Cudalbii. A luat ființă, potrivit Actului Constitutiv, în baza
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cules din câmpul documentar al Umbrăreștilor anumite date, prin care ni se relevă cam cum arăta fizionomia de ansamblu a unei gospodării sătești, ajunsă astăzi să țină de domeniul istoriei. Subliniem din capul locului că atunci, ca și acum, gospodăriile țărănești, ca mărime și bogăție de inventar, se deosebeau unele de altele. În genere însă, ele se grupau pe cele trei stări amintite în alt loc: fruntași, mijlocași, codași, plus marginalizații social, cu câte 10 prăjini de teren, care nu dispuneau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decât tatăl viitorilor primari ai comunei Umbrărești, Neculcea și Săndulache Sobieschi. Primul a avut urmaș pe Panaite Sobieschi (Tache), iar acesta pe Toader, ambii fiind primari în perioada interbelică. O imagine mai aproape de realitate asupra felului cum arăta o gospodărie țărănească fruntașă ne-o putem forma parcurgând conținutul unui document umbrăreștean din 8 ianuarie 1862 intitulat: Catagrafie de toată averea și obiectele ci s-au găsit la casa răposatei Mafta Bobocea, document ce cuprinde 138 poziții de inventar, înregistrând numai bunurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce cuprinde 138 poziții de inventar, înregistrând numai bunurile gospodărești, fără pământ. Cum spațiul nu ne permite să reproducem întregul document, spicuim din el pozițiile mai substanțiale, în măsură să ne ajute a ne face o idee despre acea gospodărie țărănească. Capul gospodăriei fusese acel postelnicel Ion Bobocea din satul Condrea implicat în procesele cu sinpărtașii săi, desfășurate după 1802 și până prin 1850. Descindea din bătrânul Vasca și-l identificăm la ultima generație în țidula din 1817 a hotarnicului Petrache Negrea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar fiul său, Gheorghe, dascăl, oameni considerați cu bună stare materială, înțelegem că învelirea caselor cu „stuh”, aflat din belșug în preajmă, nu era ceva înjositor, așa cum se considera în vremea copilăriei noastre. Mai avem o sumară prezentare de gospodărie țărănească făcută într-un certificat de proprietate a lui Ghiță M. Strătulat, eliberat de Primăria comunei Umbrărești, pe data de 5 octombrie 1905, în care specifică: „D/omnu/l Ghiță M. Stratulat din această comună de 39 ani, căsătorit, plugar, carte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părere la care fusese câștigat inițial și domnitorul Al. I. Cuza. Primul ministru al guvernului, Mihail Kogălniceanu, cel care, practic, purta întreaga răspundere pentru tot ceea ce putea să se întâmple într-o atare situație, căci era pericol de mari răzvrătiri țărănești, convinge pe domnitor să accepte aplicarea imediată, astfel că se va trece la întocmirea lucrărilor necesare. Modul de împroprietărire a fost simplu și a constat în întocmirea listelor nominale pe moșii și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
funciare: - 2300 fălcii, ceea ce ar da circa 3.450 ha, familia fraților Suțu la Umbrărești, din Herătău până la Siret; - 5.148 ha măsura proprietatea familiei Balș la Torcești. Prin urmare, era o prea mare discrepanță între proprietățile boierești și cele țărănești. Se înțelege de ce reforma agrară din 1864, cu toate laturile sale benefice, a reprezentat, din punct de vedere economic și social, doar o rezolvare de scurt timp. Curând reapare din nou în discuție ceea ce s-a numit în epocă problema
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Se înțelege de ce reforma agrară din 1864, cu toate laturile sale benefice, a reprezentat, din punct de vedere economic și social, doar o rezolvare de scurt timp. Curând reapare din nou în discuție ceea ce s-a numit în epocă problema țărănească, acutizată și prin situația că marii proprietari nu au introdus mijloacele moderne de lucru și exploatare a moșiilor ce le dețineau; unii, cum erau frații Suțu, nici măcar nu știau unde se află proprietatea lor în mod practic, căci aveau informații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
profil, cea mai greu de acceptat părându-ni-se a fi aceea care o pune pe seama „unui autor comun - întemeietor al satului”, ori urmași ai unui „autor comun stăpân cândva al hotarului întreg”. Alți preopinenți le stabilesc originea în cadrul obștilor țărănești primitive, ceea ce pare mai verosimil. Unele controverse se datoresc și faptului că autorii și-au conceput și emis teoriile sub influența ideologiilor de moment, pre- și postpașoptistă, poporanistă și semănătoristă, socialistă și comunistă. Cea mai negativă, prin consecințe, a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proveniența sa la noi „prin cumani, erzeși = tovarăș de pământ”, dar aserțiunea nu are și acoperire istorică, dacă avem în vedere sensul primordial al termenului răzeș, acela de părtaș. Ca origine și evoluție, profesorul Constantin Cihodaru face distincție între „obștile țărănești libere, înfloritoare în epoca anterioară formării statului feudal” și „obștile răzeșești” din secolul al XVIII-lea. Istoricul ieșean nu acceptă opiniile acelora care au scris că ultimile sunt o continuare a primelor, împărtășind și susținând părerea lui Sebastian Radovici, ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obștile răzeșești” din secolul al XVIII-lea. Istoricul ieșean nu acceptă opiniile acelora care au scris că ultimile sunt o continuare a primelor, împărtășind și susținând părerea lui Sebastian Radovici, ce „combate pe cei care căutau originea răzeșilor în obștile țărănești anterioare formării statului feudal și afirmă (Radovici, I. S.) că răzeșii nu sunt primii ocupanți ai moșiilor, nefiind o proprietate ab initio, ci rezultatul unor neîncetate diviziuni”. Potrivit părerii lor, sub aspectul originii și al evoluției, instituția răzeșiei ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu întinsă stăpânire individuală”. Nouă ni se pare nereală aprecierea că numai în cele trei regiuni ale Moldovei s-a putut păstra instituția răzeșilor originari. Indiscutabil că, în timp, s-au produs deosebiri de conținut între noțiunile ce defineau obștea țărănească liberă, obștea sătească (liberă sau aservită), obștea răzeșească, dar deosebirile s-au datorat nu originii diferite, ci unor condiții generate de mediul ambiant diferit, implicit de prefaceri socio-economice petrecute în secolele XVII-XVIII în ritm diferențiat, mai rapid și mai profund
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pus cu toții jurământ/ Să n-avem drepturi și cuvânt;/Bătăi și chinuri când țipăm,/ Obezi și lanț când ne mișcăm,/ Și plumb când istoviți strigăm,/ Că vrem pământ !” G. Goșbuc N-am putea spune că despre 1907, „anul, când răscoalele țărănești însângerează câmpiile” și îndoliază satele, s-a scris mult sau puțin. Se poate însă ușor constata că tragicul eveniment a fost apreciat diferit ca semnificație istorică, socială, juridică, atât în demersurile politicienilor vremii, cât și în ale cărturarilor de atunci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spre curtea domnului arendaș. Starea spiritelor astăzi este liniștită. Părerea lor este ca să li se îmbunătățească soarta de trai, de a li se da pământ de hrană” ( subl. n.). Preotul paroh al parohiei Siliștea și Salcia scrie, printre altele: „răscoală țărănească au fost și în parohia Siliștea, dar numai în cătuna Salcia [...] fiind îndemnați de câțiva locțiitori din Umbrărești. Și cu toții au mers de au devastat averea d-lui Cristescu. N-au ținut seama de preotu, de autoritate să se liniștească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
seama de preotu, de autoritate să se liniștească. Numai armata i-au pus în liniște. Scopul lor au fost să li se dea pământ”. Preotul de la Torcești a raportat că „în cuprinsul acestei parohii nu s-a petrecut nici o răscoală țărănească”, voind să spună că țăranii de aici nu au făcut stricăciuni la curtea boierească cum s-a întâmplat la Umbrărești, dar împotriva proprietarului Paul Balș s-au ridicat. Mama mea, martoră a episodului, relata că a văzut cum locuitori din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
2, jud. Vâlcea: - 811/ - clădire centrala termică 1 Mai 1992 - clădire centrala termică seră veche - echipamente centrala termică casă veche - corp gardă vechi ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42. Complex Micești compus din casă de oaspeți, castel de vânătoare, 131.099,00 H.G.nr. popicărie, casa țărăneasca, bazin de înot și terenul afferent - 2375/ 131.099,00 mp din Micești, comuna Mărăcineni, jud. Argeș 2004 Clădiri P+1E, structura zidărie portanta. Suprafață construită 1= 1.974,90 mp. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUCURSALĂ PENTRU REPREZENTARE ȘI PROTOCOL NEPTUN ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 43. Pepiniera din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217059_a_218388]
-
2, jud. Vâlcea: - 811/ - clădire centrala termică 1 Mai 1992 - clădire centrala termică seră veche - echipamente centrala termică casă veche - corp gardă vechi ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42. Complex Micești compus din casă de oaspeți, castel de vânătoare, 131.099,00 H.G.nr. popicărie, casa țărăneasca, bazin de înot și terenul afferent - 2375/ 131.099,00 mp din Micești, comuna Mărăcineni, jud. Argeș 2004 Clădiri P+1E, structura zidărie portanta. Suprafață construită 1= 1.974,90 mp. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUCURSALĂ PENTRU REPREZENTARE ȘI PROTOCOL NEPTUN ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 43. Pepiniera din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217061_a_218390]