6,958 matches
-
acționează aici... Atunci când Miller zise asta, ușa biroului meu - vizibilă de unde stăteam acum - zbură din țâțâni cu așa o forță încât traversă încăperea și făcu o gaură în perete. (N-am văzut asta pentru că mă chioram la cenușa care se așternuse pe generator. Scriitorul mi-a relatat scena mai târziu, pe avion.) Tavanul deasupra noastră se despică în fâșii lungi, zimțuite, prăfuindu-ne părul cu solzi de gips. (Nu-mi amintesc să fii văzut asta dar scriitorul insistă că am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
plonjând și zburând din nou în înalt, cenușa plutind deasupra unei tinere perechi privind în sus, apoi femeia își coborî privirea asupra bărbatului care îi întinse o floare și inimile lor începură să bată puternic în timp ce fulgii de cenușă se așterneau pe primul lor sărut și asupra altui cuplu care împingea un cărucior spre Piață, apoi cenușa se vălătuci deasupra unei curți și se abătu asupra stucaturii trandafirii a primei - și singurei - case pe care o cumpăraseră pentru familia lor, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
se așezară pe frunzele palmierilor din jurul casei și pe paharul de lapte din care beai când erai copil și pe mama în halat de baie privindu-te cum înoți într-o piscină luminată și pe oglinda limpede a apei se așternu o peliculă de cenușă în timp ce tatăl tău te-a aruncat în bazin și tu ai aterizat stropind și chiuind de bucurie și se-auzea o melodie în timp ce familia mergea cu mașina prin deșert („Cineva mi-a salvat viața astă-seară,“ zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dezlegi, punându-le cap la cap, spre a te conduce la ceea ce mult timp nu a fost cunoscut, a reconstitui figuri și fapte despre care multe generații nu au avut cunoștință, a Întregi paginile unor epoci peste care s-a așternut uitarea și de ce nu am spune-o, chiar ignoranța, iată În fond esența, valoarea și satisfacția unei asemenea activități. Și lucrarea Dvs. este o mare Împlinire, un lucru de valoare pentru care cei de acolo trebuie să vă fie recunoscători
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de lemn, de două locuri, dar a fost un adevărat „regal”. De aici am plecat În fiecare zi pe altă rută, iar către seară, când ne reîntorceam, petreceam clipe de neuitat În liniștea și singurătatea acelor locuri peste care se așternea o boltă de stele cum rar am văzut. Ne-am Încheiat cele două splendide săptămâni de peregrinare, Într-adevăr foarte obositoare, dar dătătoare de liniște sufletească, prin ștergerea din agendă (...) a oricăror griji cotidiene, ceea ce trebuie să recunosc că ne-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Eugen Dimitriu, a șters praful de pe crucea lui de mormânt . Așa s-a Întâmplat și cu mine! Tot Dl. Eugen Dimitriu a ridicat vălul de pe munca mea devotată pentru țară!! Tatăl muzeului Însă este mutat la Suceava. Începe să se aștearnă din nou praful peste lucrurile trimese de mine la (...) „Galeria oamenilor de seamă”. Dl. nou Director le ține În umbră. A vizitat de curând Muzeul, nepotul Dr. Tănăsescu de la Iași (fost operator, prof. univ.), a căutat să zărească bustul „Muncitorului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
trăire sufletească - citind „Contribuțiile biografice” ale veșnicului regretat creator de imagini omenești nemuritoare - neuitatul nostru - Aurel Băeșu. Mă bucură f. mult că se mai găsesc oameni cu multă competență și nobilă simțire - care să șteargă colbul uitării ce s-a așternut de mult pe bietul Aurel Băeșu - care ca un luceafăr a strălucit În scurta lui trăire - lăsând În urmă-i o operă nemuritoare. Doresc să vă mai Întâlnesc - sper vara aceasta - ca să pot poposi măcar o oră În frumosul D-stră
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
se pare greșită). A apărut vol. IV Știința În Bucovina? Cum să procedez ca să intru În posesia unui exemplar? Mă bucur că sănătatea Îți Îngăduie să continui activitatea obștească - de luminare și răspândire a cunoștințelor, prin Înlăturarea prafului ce se așterne peste mulți din oamenii culturii de altă dată. Cu deosebite salutări, M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”Lămășeni” data =”4 septembrie 1989”> Mult stimate d-le Eugen Dimitriu, Am primit și am citit cu multă atenție și plăcere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
are o înălțime de 90 de metri, și este încununat cu o giruetă de 5 metri, reprezentându-l pe St. Michael omorând un dragon. Vizavi de Primărie se află fostul Palat Regal, care adăpostește muzeul orașului Bruxelles. În Grand-Place, se așterne la anumite ocazii festive un imens covor roșu-galben-verde, „țesut” din flori vii, care o transformă într-o poiană mirifică, de basm. Ulicioare înguste, aglomerate cu tarabe și mese lungi la care mănâncă o clientelă nesățioasă - e sâmbătă și e amiază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sus... Scriu ușor, pentru că scrisul este pentru mine o bucurie și o plăcere. Nu-mi închipui viața fără să scriu și să citesc: sunt două îndeletniciri care mă alcătuiesc ca ființă. Atunci când, dintr-un motiv sau altul, nu reușesc să aștern câteva pagini timp de două-trei zile, sunt foarte nervos, nu-mi găsesc locul. De aceea port cu mine întotdeauna laptopul, care-mi este o unealtă indispensabilă. În zilele când nu sunt deranjat și sunt bine odihnit, pot să scriu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
exceptând Kaliningradul și Minskul, în Belarus. Consider Kaliningradul (fostul Königsberg german) cel mai urât loc din câte am văzut în viața mea. Înfățișarea lui exprimă exact felul în care arată cei care îl populează. Nu am văzut niciodată atâta întuneric așternut pe fețele și, am impresia, pe mintea unor oameni. Era de parcă timpul ar fi înțepenit pentru alte decenii, ca înainte de 1989, când locuitorilor orașului li se interzicea să vorbească cu străinii, și acest fapt, desigur, s-a repercutat asupra stării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
profitori și călăi pe care-i urăsc și disprețuiesc din răsputeri. Poate acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în Franța, în Parisul ocupat de nemți, și asta, probabil, pentru că ocupația a durat doar câțiva ani. Dar când lumea se „așterne” la o dominație de decenii, oamenii lasă, vrând-nevrând, să joace bunul-simț sau simțul practic, zis și al „realității”. Și atunci, „eroism” înseamnă să faci cât mai puține erori sau compromisuri, să aduci pâinea acasă familiei, să dai copiilor impresia că
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
islamul sunt intim legate prin niște relații comune cu regnul mineral, în vreme ce creștinul se însoțește mai degrabă cu vegetalul de la lemnul răstignirii până la crinul legat de cultul Fecioarei Maria -, nimic n-o atestă mai convingător decât priveliștea ce ți se așterne la picioare de pe Muntele Măslinilor, așa cum o poți admira pe înserat din înaltul celor Șapte Arcade, fostul palat al regelui Iordaniei transformat în hotel. În fața ta vezi deslușindu-se, în umbra zidurilor lui Saladin, cimitirul musulman; vizavi, mai în josul colinei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
certitudine că Ștefan cel Mare n-a primit nici un ajutor de la vecinii lui în timpul campaniei din 1476. Matei Corvin nu se sfia să scrie în Apus că sultanul, aflând că Bathory și Țepeș se apropiau de hotarul Moldovei „s-a așternut pe o fugă de ocară, și nu și-a tras sufletul până ce drumul, ce-l străbătuse de mai multe săptămâni când venise, nu l-a izbăvit în trei zile, și s-a întors din nou la Dunăre, însă n-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărit, pregătit dinainte. Este de presupus că Ștefan a încercat să le producă turcilor pierderi la trecerea Dunării. Flota turcă ridica ancora la 1 iunie, și văzând încotro se îndrepta, îi face pe venețieni să răsufle ușurați: „Liniștea ni se așterne pe suflete!” exclamau conducătorii Serenissimei. La 5 iulie, ajungeau în fața Chiliei, oastea otomană aflându-se sub conducerea directă a sultanului și a celor doi beilerbei, Iskender pașa, beilerbeiul Anotoliei, și Ahmed Hersekzade pașa, beilerbeiul Rumeliei, ambii creștini trecuți la islam
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
variantă de la Bordeasca Veche, Vrancea, este revelatorie: „- Măi, voinici, nu-l mai bati,/ Mânî calu la cea groapî,/ Undi-am mâncat io odatî./ Dar voinicu ce-mi făcea?/ La groapî că să ducea,/ Di pă cal discălica,/ Pătura mi-o așternea,/ Șeaua la cap o punea/ Și cu fața-n jos s-așeza./ Dar șarpele ce-mi făcea?/ De la tălpi că-l lua/ Și voinicu greu ofta”. Groapa unde a mâncat șarpele în illo tempore reprezintă punctul originar al agresiunii asupra
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este așezată într-un leagăn de mătase dintr-un castel cu 360 de odăi. În basmul Cu cerbulețul, din colecția G. Dem. Teodorescu, „hamacul” este confecționat de fratele fecioarei, metamorfozat în cerb: „Sus într-un copac se află un leagăn așternut cu mușchi verde, iar într-însul o copilă frumoasă și nevinovată,/ de vânt nebătută,/ de soare nevăzută”. Dacă bourul apare exclusiv ca zeitate acvatică, datele venind dinspre basm (vezi transformarea feciorilor în cerbi pe cealaltă lume, băutul din urma sălbăticiunii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și m-au cunoscut. Țin minte de când eram de doi ani. După ce m-a născut mama la doi ani a născut pe Marița în casa în care trăiesc eu acum, în odaia din sus, spre apus. Bunica Ancuța i-a așternut un țol jos. Și mama se văicăra de durerile facerii, care-s alăturea cu moartea și eu cică am zis: "Mai face mama un drac"?. Vasile Șandru cel bătrân, era venit din Transilvania. Și a avut feciori pe: Iordachi Șandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și mulți tineri. Șalupele cu catargele lor albe se oglindesc în apele luminate feeric de atâtea lampioane. Iar eu priveam, admiram totul, liniștit, bându-mi laptele din cutia pe care am reușit să o deschid cu pixul cu care acum aștern aceste gânduri. Târziu, m-am întors la Hostal și am adormit repede. Iar astăzi, în zori am plecat din nou la gară, la trenul care la 11.35 trebuie să ajungă la Pamplona. Din tren, privesc solul mediteranean al Cataloniei
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mai în vârstă. Mă simt bine în pielea mea și chiar că îmi face o deosebită plăcere să fac parte din grupul acestor privilegiați. între timp s-a lăsat seara, ies în parcul de lângă biserică pe o bancă unde aștern aceste gânduri. în jur se joacă copiii, o femeie vorbește la telefonul mobil în stilul spaniol, - adică cu voce tare, iar pe lângă mine trece un cuplu de români. La restaurant am mai auzit glasurile altor români, între care și al
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ce nu mă lasă în pace să scriu în liniște aceste rânduri. Un responsabil de aici face curat prin curte, alți pelerini se învârt încoace și încolo, dar în curând, la ora 22.30 se dă stingerea și liniștea se așterne în hanul acesta atât de mare. Viața în aceste hanuri este interesantă, mereu vezi fețe noi pe care a doua zi nu le mai vezi. Ai senzația de a fi într-o sală de așteptare dintr-o gară. în fiecare
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
SBÂRNĂ (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Ioan Sbârnă MoscovaLima, via București, Helsinki, Madrid Editura Junimea Iași 2012 Nepoților mei, Andrei și Alexandru, precum și celor ce vor urma, cu speranța că, la timpul potrivit, vor înțelege câte ceva din "zmângăliturile" bunicului lor, așternute pe hârtie cu toată dragostea mea pentru ei. Adresez, încă o dată, calde mulțumiri, colegilor și bunilor prieteni domnului ambasador Ion Brad și profesor universitar Gheorghe Doca pentru sfaturile lor benefice. Revenirea definitivă la București după o misiune permanentă de șapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Chiui ca un scit în stepă). Poezia lui este viforoasă, eruptivă, dominată de o imaginație, „aprigă” și „învolburată de enigme.” Cavaler al hiperbolei, poetul aleargă „în căruțe de foc pentru a înfrăți bucuria cu oțelul, își spală palmele în cer, așterne sub fiecare brazdă a cernoziomului, cu care se crede înfrățit, câte o poemă cu visurile-n cerul de năvală”, simțindu-se împăratul lui. Poezia lui capătă o adâncime atunci când poetul „proiectează pe fondul de ingenuitate eseniană, de singurătate ciudată, logodită
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
și, cu nițică strădanie, vincimus, trecând din eșec în eșec până la victoria finală... a coasei asupra lanschenetului. Grației soluțiilor ei atipice, marginale, nu rareori amintitoare de metodul lui Coue, compari, evaluezi, observi altminteri; numai supralicitezi straiul de fir aurit și... așternut peste țărâna cea grea (vezi numai cu câtă dignitate a deconstruit Liviu Ioan Stoiciu caninele dejecții apusene, de îi va fi șocat pe toți pașoptiștii actuali); în capul tău se face tilt și-ți glăsuiește "țieți" că orice schimbare antrenează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acestui Maramureș...! Maramureșul de astăzi are câteva țări care nu au nimic în comun cu Maramureșul Maramureș. Sunt "țări" atât de individualizate social și cultural încât mă mir că nimeni nu a sesizat încă acest fapt. Maramureșul de astăzi își așterne "plapuma" peste câteva "țări" de o individualitate nemaipomenită și care a dat literaturii române nume de excepție. Așa are Maramureșul sub "cupolă" (din 1968, odată cu noua împărțire administrativ-teritorială) Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului. Oamenii obișnuiți, oamenii de cultură, scriitorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]