6,587 matches
-
Celelalte 10 tramvaie sunt V3A-93M au fost înzestrate cu sistemul clasic de acționare (reostatică), mai puțin vagonul #246 pe care s-a experimentat un alt model de variator de tensiune, dovedit nefiabil în timp (ulterior vagonul a fost modificat pentru acționare resotatică). În vederea continuării modernizării parcului, în 2006 a fost construit primul V3A-93-CH-PPC (CH = chopper, PPC = podea parțial coborâtă). Pe lângă designul modificat și prezența podelei coborâte în secțiunea C, vagoanele de acest tip constituie prima serie mare de tramvaie echipate cu
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
și a reducerii costurilor de funcționare. În anul 2008, ca urmare a scadenței la reparație capitală a vagonului V3A-H #205 și pe fondul lipsei de piese pentru echipamentele acestuia, s-a luat hotărârea înlocuirii complete a motoarelor și echipamentelor de acționare. Astfel, vagonul a fost dotat cu două motoare asincrone trifazate de curent alternativ, cu o putere nominală de 240 kW fiecare și cu invertor (rețeaua de alimentare furnizează curent continuu), ce servește și ca variator de tensiune pentru reglarea turației
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
Un variator (sau convertizor) de frecvență (în ), numit și variator de turație (în ), este un aparat care generează o tensiune electrică alternativă de frecvență variabilă, folosit pentru acționarea motoarelor electrice în aplicații unde este necesară varierea turației lor. Folosirea lor poate conduce la importante economii de energie electrică, ele eliminând deasemenea șocul de curent care apare la pornirea directă a motoarelor. Variatoarele de frecvență sunt compuse din 3
Variator de frecvență () [Corola-website/Science/311265_a_312594]
-
de producție. Scăderile în vânzări nu au fost rezolvate de Statele Unite, din cauza unui reportaj TV de 60 de minute, care susținea că autoturismele Audi sufereau de „accelerație neintenționată”. Autorii reportajului s-au bazat pe plângerile clienților în legătură cu accelerarea vehiculului în timpul acționării frânei. Inspectori neutri au conchis că cea mai probabilă cauză era distanța mică între pedalele de frână și accelerație (în comparație cu automobilele americane) și inabilitatea conducătorilor auto, din cauza neatenției, de a deosebi cele două pedale. (La mașinile de curse, când se
Audi () [Corola-website/Science/311854_a_313183]
-
comasarea celor două tipuri de ștanțare combinată. În funcție de construcția lor, ștanțele pot fi : fără elemente de ghidare sau cu elemente de ghidare. La ștanțele fără elemente de ghidare, poziția relativă a elementelor active este asigurată prin ghidarea elementului mecanismului de acționare a presei pe care este fixată partea mobilă a ștanței. "Ștanțele cu ghidare" folosesc plăci de ghidare și/sau coloane de ghidare ca elemente care asigură deplasarea relativă precisă a pachetului mobil în timpul prelucrării. În ultimele decenii au cunoscut un
Ștanțare () [Corola-website/Science/311414_a_312743]
-
necesar. Organul de lucru principal al autogrederului este lama centrală. Echipamentele auxiliare pot fi dinții de scarificare și lama frontală de buldozer. Lama centrală poate fi și echipament de taluzare sau de săpare a șanțurilor, prin schimbarea poziției de lucru. Acționarea autogrederelor se face cu motoare diesel prin sisteme de acționare mecanice sau hidraulice, de la care mișcarea se transmite la organele de lucru. Autogrederele sunt prevăzute cu două sau trei osii cu roți pe pneuri, din care una în față, cu
Autogreder () [Corola-website/Science/310993_a_312322]
-
energie incompatibile cu motoarele de ardere internă cum sunt energia solară, resturi vegetale și animaliere. O altă caracteristică a motoarelor Stirling este reversibiltatea. Acționate mecanic, acestea pot funcționa ca pompe de căldură. S-au efectuat încercări utilizând energia eoliană pentru acționarea unei pompe de căldură pe bază de ciclu Stirling în scopul încălzirii și condiționării aerului pentru locuințe. Mașina cu aer a lui Stirling (cum a fost denumită în cărțile din epoca respectivă) a fost inventată de clericul Dr. Robert Stirling
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
a motorului au fost mai frecvente decât se putea accepta, totuși având urmări mai puțin dezastruoase decât explozia cazanului la mașinile cu aburi. Cu toate că în cele din urmă a pierdut competiția cu mașina cu aburi în ceea ce privește locul de motor de acționare a utilajelor, la sfârșitul secolului XIX și începutului de secol XX au fost fabricate în număr mare motoare Stirling/de aer cald (diferența dintre cele două tipuri se estompează dacă în multe din ele generatorul este de eficiență îndoielnică sau
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
și să concentreze lumina solară pe motoarele Stirling ce acționează generatoare de curent electric, cu o putere instalată totală de 500 MW. Orice mașină Stirling poate lucra în regim invers ca pompă de căldură: dacă se introduce lucru mecanic prin acționarea mașinii, între cilindri apare o diferență de temperatură. Una din utilizările moderne este în industria frigului ca instalații frigorifice și criogenice (cryocooler). Componentele principale al unui cryocooler sunt identice cu cele ale mașinii Stirling. Rotirea axului motor va produce comprimarea
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
mai multă energie din același bloc de combustibil ca și un genearator similar de tip RTG (radioisotope thermoelectric generator). Kockums, constructorul Suedez de nave a construit în cursul anului 1980 cel puțin 8 submarine de clasa Gotland având motoarele de acționare de tip Stirling. Teoretic motoarele Stirling ar prezenta avantaje și ca motoare de avion. Sunt mai silențioase și mai puțin poluante, randamentul crește cu altitudinea (randamentul motoarelor cu ardere internă scade cu altitudinea), sunt mai sigure în funcționare datorită componentelor
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
de rezistență va avea o durată mai lungă) și sunt mai sigure putând utiliza combustibil mai puțin explozibil (vezi mai jos " Argument on why the Stirling engine can be applied in aviation"). În industria de automobile neutilizarea motoarelor Stirling pentru acționarea autovehiculelor, adesea se argumentează prin raportul putere/greutate prea mic și un timp de pornire prea lung. Alături de proiecte de la Ford și American Motor Companies la NASA s-au construit cel puțin două automobile acționate exclusiv cu motoare Stirling. Problemele
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
au construit cel puțin două automobile acționate exclusiv cu motoare Stirling. Problemele cele mai mari rezidă în timpul de pornire lung, răspunsul lent la accelerare, oprire și sarcină la care nu s-a găsit o rezolvare aplicabilă imediat. Mulți consideră că acționarea hibridă ar elimina aceste neajunsuri, dar deocamdată nu a fost construit niciun vehicul pe această bază. Vehiculele proiectate la NASA au fost denumite MOD I și MOD II. În cazul lui MOD II s-a înlocuit un motor normal cu
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
capul 1) nu se află chiar deasupra celui inferior (capul 0): capul superior este situat cu patru sau opt piste mai spre interior decât capul inferior, în funcție de tipul de unitate. Mecanismul capului este acționat de un motor numit dispozitiv de acționare a capului. Capetele se pot deplasa spre interior și spre exterior pe deasupra suprafeței discului, pe o traiectorie dreaptă, pentru a se plasa deasupra diverselor piste. Într-o unitate de dischetă, capetele se mișcă înăuntru și în afară tangențial față de pistele
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
legate de contaminare. Dischetele de 5 1/4 inch nu au aceste elemente protectoare, acesta fiind unul din motivele pentru care au ieșit din uz. Ele trebuie manevrate cu și mai multă atenție. Într-o unitate de dischetă, dispozitivul de acționare a capului este cel care deplasează capetele de-a lungul discului și este condus de un tip special de motor, un motor pas cu pas (stepper motor), care se mișcă în ambele direcții cu un increment numit pas (a se
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
tip de unitate, ansamblul capului se sprijină pe șurubul fără sfârșit care este antrenat chiar de axul motorului pas cu pas. Deoarece această combinație este mai compactă, în unitățile mai mici, de 3 1/2 inch, se găsesc dispozitive de acționare cu melc. Cea mai mare parte a motoarelor pas cu pas folosite în unitățile de dischetă se pot deplasa în incremente specifice ce aflate în corelație cu spațierea pistelor pe disc. Unitățile mai vechi, de 48 de piste pe inch
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
pas cu pas este de 1/5 secunde - aproximativ 200 ms. În medie, o jumătate de cursă durează 100 ms, iar o treime de cursă durează 66 ms. Durata unei jumătăți sau a unei treimi de cursă a mecanismului de acționare a capului este folosită adesea pentru a determina timpul mediu de acces raportat al unei unități de disc. Timpul mediu de acces este durata normală a deplasării capetelor de la o pistă oarecare la alta. Motorul de antrenare este dispozitivul care
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
această combinație elimină necesitatea de a ajusta viteza de rotație a unității - o operație necesară frecvent la unitățile mai vechi. O unitate de disc are întotdeauna una sau mai multe plăci logice, care conțin circuitele electronice pentru controlul dispozitivului de acționare a capului, al capetelor de citire/scriere, al motorului de antrenare, al senzorilor de disc și al altor componente ale unității. Placa logică implementează interfața unității cu placa de controller din sistem. Interfața standard folosită de toate unitățile de dischetă
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
presiune), camere de combustie inelare, turbine de joasă și înaltă presiune. A fost adăugat un sistem de postcombustie și un sistem de evacuare a gazelor arse cu secțiune variabilă. O cuplă de accesorii, antrenată de corpul de presiune înaltă permitea acționarea alternatoarelor, a pompelor hidraulice, a pompelor de alimentare cu carburant de joasă și înaltă presiune. Reglarea puterii este realizată în corpul de înaltă presiune (contrar motoarelor actuale unde reglarea se face în corpul de joasă presiune). Avionul folosea postcombustia doar
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
abur înlocuiesc complet motoarele cu abur datorită randamentului termic superior și unui raport putere/greutate mai bun. De asemenea, mișcarea de rotație a turbinelor se obține fără un mecanism cu părți în translație, de genul mecanismului bielă-manivelă, fiind optimă pentru acționarea generatoarelor electrice — cca. 86 % din puterea electrică produsă în lume este generată cu ajutorul turbinelor cu abur. Aburul, cu presiune și temperatură ridicată este destins în "paletele statorului", numite și "ajutaje", până la o presiune mai mică. Energia aburului, caracterizată prin entalpie
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
în rânduri una după alta pe direcția N-S. Având un singur grad de libertate, rotația în jurul axei focale. Încă din anul 1912 s-au utilizat colectoare cu jgheaburi parabolice de către firma Shumann und Boys pentru generarea de aburi necesari acționării unei pompe de 45kW în Meadi/Egipt. Colectoarele aveau o lungime de 62m și acopereau o suprafață de 1200m² Între 1977 și 1982 au fost puse în funcțiune în SUA instalații pilot utilizând colectoare cu jgheaburi parabolice. În 1981 a
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
un strat de gradient cu concentrație variabilă ce nu permite ridicarea apei încălzite cu concentrație salină mai mare, rezultă că nu există convecție, ca urmare căldura rămâne înmagazinată în stratul de jos. Căldura înmagazinată poate fi utilizată printre altele pentru acționarea unei turbine cuplate cu un generator de energie electrică. Deoarece temperaturile atinse sunt totuși destul de mici, este nevoie de utilizarea unui agent termic cu temperatură de fierbere mai mică decît cea a apei. Transformarea energiei calorice în energie electrică se
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul zoomorf („capul de cal”) la capetele căpriorilor. În epoca medievală, oamenii au început să înlocuiască munca manuală prin inventarea de mașini care să le simplifice activitatea. Pentru acționarea acestor mașini s-a trecut la folosirea energiei hidraulice și a energiei eoliene. Dezvoltându-se cunoștințele tehnice, mașinile care foloseau energia hidraulică au fost perfecționate și, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a generalizat folosirea pompelor de apă în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
pentru dezvoltatori și, în cele mai multe cazuri, aceștia fie se folosesc de ambiguitatea legislației pentru a pune autoritățile în fața faptului împlinit (realizând parțial investițiile și apoi căutând soluții pentru problemele legale), fie renunță să mai investească. Unele companii recurg și la acționarea în instanță a diverselor instituții publice, ceea ce nu rezolvă însă problema sistemică. Energia eoliană: Cea mai mare centrală în cogenerare pe bază de biomasă din România este deținută de de firma austriacă Holzindustrie Schweighofer și se află la Rădăuți. Centrala
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
Singurul care s-a arătat neobosit și care, în cele din urmă a dus aproape singur activitatea Comitetului a fost Constantin Vișoianu. Începând din anii 1960 guvernul american a redus finanțarea Adunării Națiunilor Captive, ceea ce a afectat negativ posibilitățile de acționare a acestor organizații În 1975 administrația Statelor Unite a decis să înceteze finanțarea comitetelor națiunilor captive. După ce își abandonase aliații din Vietnamul de Sud, președintele Gerald Ford decidea că și comitetele națiunilor captive erau inutile. El și-a reafirmat punctul de
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
11.2012, există un asemenea dispozitiv și în România, acesta fiind amplasat în Corpul A al Facultății de Construcții și Instalații din cadrul Universității Tehnice (UTI) "Gheorghe Asachi" din Iași. Din Februarie 2013 a fost instalat și un sistem automat de acționare, pentru a menține pendulul în oscilație permanentă. Sistemul a fost realizat de prof.univ. Cătălin D. Gălățanu și are avantajul că permite vizualizarea mișcării de precesie pe un pat de nisip de cuarț. Un pendul mai este amplasat și în corpul
Pendul Foucault () [Corola-website/Science/309918_a_311247]