9,323 matches
-
ale nuferilor plutind pe luciul apei, multiple instantanee ale aceluiași peisaj redat din perspectiva unor diferite momente ale zilei. Datorită dimensiunii superioare în sensul abstractizării, Images marchează începutul unei noi etape în evoluția componistică a lui Claude Debussy, variațiunea liberă accentuând semnificativ gradul de stilizare al reprezentării sonore. Sonoritățile extrem de reduse ale Reflexelor în apă testează capacitățile auditive ale ascultătorului până la limita unor „impresii” de rezonanță, făcându-l martor al unui fenomen de dezintegrare a sunetului, unui real proces de descompunere
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
scării pentatonice ca „centru gravitațional” este asimilat ca un fenomen sonor înrudit celui manifestat cu prioritate în armonia tonal-funcțională. În mod adițional, formula clasică de armonizare în acorduri, precum și prezența constantă a cadențelor în finalul articulațiilor tematice ale acestui preludiu accentuează corespondența ce se stabilește în raport cu sfera tonalității. Debutul preludiului aduce în prim-plan articulația primei structuri pentatonic anhemitonice , având ca punct central sunetul . Evoluția armonică ulterioară va opera un prim transfer de centre sonore prin intermediul cadenței autentice (măsurile 6 - 7
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pedale armonice inserate la nivelul celor trei planuri inferioare. Prelungirea momentului de stagnare se identifică ca o alternativă în delimitarea secțiunilor micro structurale, pregătind apariția unui „eveniment” important în devenirea sonoră. Astfel, statismul ce decurge din non-existența unei idei tematice, accentuează efectul creat de percepția reapariției ulterioare a temei (măsura 15). Aceasta aduce cu sine ipostaza concludentă a unei figuri ostinato, ce provine din cea de-a doua secțiune a enunțului său. Repetiția insistentă a celulei melodico-ritmice (unitatea motivică apare repetată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a acordurilor, care avansează în acalmia unei mișcări lente (Très calme et doucement triste - foarte calm și ușor trist cu recomandarea nivelului metronomic de ). Instabilitatea evoluției armonice determinată de frecventa pendulare între modal și tonal (re minor și re dorian) accentuează nuanța misterului și atmosfera ambiguă a acelei lumi pierdute în trecut. Modalismul ce derivă în mod constant din alterarea sunetelor () împrumută muzicii o vădită culoare arhaică. Plasarea pauzei în introducerea preludiului reprezintă un gest inspirat, proiectat în scopul de a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pauzei în introducerea preludiului reprezintă un gest inspirat, proiectat în scopul de a salva discursul de la riscul monotoniei generate de expresia ritmului uniform și paralelismul prelungit al acordurilor perfecte. Nuanța impersonală statornicită încă de la primele rezonanțe ale preludiului își va accentua expresia odată cu reluarea melodiei introductive în ipostaza epurată a unisonului. Limpezirea sonoră astfel produsă va pregăti terenul apariției unei melopee cromatice orientală, expusă într-un caracter de recitativ ce pare să evoce ritualul cu bocitoare al cortegiului funebru. Reafirmarea materialului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să transmită prin operele lor. Fericitul papă Ioan Paul al II‑lea în Scrisoarea către artiști a cărui comentariu se va regăsi spre finalul lucrării, 6 Cf. e. GomBriCh, o. c., 44. 7 Cf. e. GomBriCh, o. c., 44. 16 accentuează același aspect, încurajând și susținând pe artiști văzând în ei niș‑ te co‑creatori care reușesc ca mesajul biblic să ajungă la sufletul omului. Demersul ascendent al elaborării unei lucrări de pictură necesită o muncă mult mai laborioasă decât ideea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
elenistică pen‑ tru spațiul oriental al Imperiului Roman, și de o artă romană a spațiului occi‑ dental al acestuia, dar per ansamblu, domină însă aceeași viziune: idealul de frumusețe fizică, preocuparea pentru proporție și armonie, grație, preocupare care s‑a accentuat tot mai mult începând cu secolul al II‑lea d.Cr. 1.2. Ce își propune arta creștină? Cu toate impedimentele întâlnite, obiectul artei creștine a constat în dimi‑ nuarea atașamentului exclusiv al omului față de realitatea pământească folo‑ sindu‑se chiar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cerebrală care rămâne distantă. În autoportretul său, artistul și‑a pus la încercare talentul și predilecția pentru efectele extreme de perspectivă. În mod distorsionat își pictează fața și mâna care ar fi văzute într‑o oglindă con‑ vexă. Efectul este accentuat de faptul că lucrarea a fost realizată pe un disc mic de lemn convex. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... Capitolul iii Figura lui Michelangelo în istoria artei Michelangelo di Lodovico Buonarroti Simoni (1475‑1564) a fost fără nici un dubiu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
atic înalt ritmat prin pilaștri și decorat cu statui, pentru ca planul superior să susțină un front triunghiular. Desfășurarea gene‑ rală a fațadei cuprindea un număr de nouă travee. Axul principal al compozi‑ ției pus în valoare de frontul triunghiurilor, era accentuat și de ușa principală deasupra căreia se afla în registrul superior o fereastră circulară. Ușilor secundare care permiteau accesul în navele laterale, le corespun‑ deau panouri decorate cu baso reliefuri: statui integrate sistemului de coloane 60 Baccio d’Agnolo (1462
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lui Lorenzo de Medici și al lui Giuliano de Medici, duce de Memours. Planul de forma unui pătrat a impus imaginarea unei compoziții bazate pe axe de simetrie. Așezarea absidei, în care se află altarul capelei pe peretele opus intrării, accentuează axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se astfel un efect general căutat, destinat să ascundă dimensiunile modeste ale monumentului 65. Pentru rezolvarea compozițională a celor patru pereți, au fost alese ele‑ mente de arhitectură care subliniază tendința de tratare verticală
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
au fost alese ele‑ mente de arhitectură care subliniază tendința de tratare verticală a spațiului: un arc de mari dimensiuni care se desfășoară pe întreg peretele cuprinde două ordine de arhitectură suprapuse care alcătuiesc două registre; cel inferior este dominant, accentuând faptul că în această zonă sunt dispuse mormintele. Pi‑ laștrii corintici dintre cele două registre sunt în așa fel grupați, încât încadrea‑ ză în zona centrală a fiecărui perete un alt arc de dimensiuni mai reduse. În funcție de destinația fiecărui perete
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pe zid, ci sunt cuprinse în nișe 70 Cf. e. Garin, o.c., 24‑28. 71 Cf. aa vv, Michelangelo, 14‑20. 72 Invito - sală de protocol. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 97 dispuse în grosimea zidului, accentuând în felul acesta prin jocul dat de um‑ brele și luminile care cad peste coloane, dar și prin tenta închisă a pietrei, compoziția verticală a vestibulului 73. Este posibil ca Michelangelo să fi adop‑ tat această dispoziție a coloanelor în urma
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
2,5 m sau un sfert de secundă”, aspect ce avantajează enorm câștigarea unui concurs. Pe înclinația ușoară a pelvisului este necesară o centrare neutră a capului, gâtului și coloanei vertebrale, acest lucru asigură „libertatea de mișcare și facilitează relaxarea, accentuând revenirea forței elastice din partea centrală și de la extremitățile mușchilor”. Poziția verticală a trunchiului cu zona pelviană puțin rotită spre posterior avantajează mișcarea în partea anterioară (adică succesiunea de mișcări ale piciorului ce se desfășoară în partea anterioară a corpului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
șoldului concomitentă cu ridicarea bazinului puțin deasupra umerilor și deplasarea proiecției mai accentuată a acestora înaintea liniei de start, brațele încărcându-se cu o parte din greutatea corpului. Nivelul de ridicare a bazinului poate fi puțin deasupra orizontalei sau mai accentuat în funcție de caracteristicile și particularitățile alergătorului și trebuie să fie optim realizării unei „țâșniri” cât mai rapide din blocuri. Această ridicare avantajează, în mod deosebit alergarea pe primii 5 pași de alergare, creșterea frecvenței pașilor, dar și contracararea căderii corpului înainte
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
a informațiilor îmbunătățind astfel precizia și coordonarea mișcărilor. Această etapă a dezvoltării se caracterizează printr-o foarte mare nevoie de mișcare și printr-o mare disponibilitate de învățare, idee susținută și de Meinel, 1976, citat de Weineck, 1994. Considerentul acesta accentuează ideea de practicare a exercițiilor pentru dezvoltarea vitezei la vârsta fragedă de 7-8 ani. Copii de vârstă mică au o motricitate lentă. Se observă, însă, că între 7-9 ani are loc o ameliorare a vitezei de acțiune. Köhler (1980), ca
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
duble: Tipuri de legături întâlnite în compuși organici Prezente în toți compușii organici sunt legăturile covalente. Polaritatea legăturii covalente depinde de diferența de electronegativitate dintre atomii participanți la legături, cu cât diferența de electronegativitate crește, cu atât mai mult se accentuează polaritatea legăturii covalente. Legătura covalentă polară reprezintă o stare intermediară între legătura covalentă nepolară și legătura ionică. Polaritatea moleculei este determinată de natura atomilor și de simetria moleculei. La molecule nesimetrice apare o anumită polaritate, determinată de momentul de dipol
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
a) Mg< K< Al< Ca< Li< Cs; b) Al<Mg< Ca< Li< K< Cs; c) Li<Mg<Al< Ca< Cs<K; d) Ca< Li< Al< Mg< K<Cs; e) Li<Al< Ca< Mg<Cs< K 6. Caracterul nemetalic cel mai accentuat corespunde elementului: a) Si; b) N; c) O; d) S 7. Creșterea caracterului metalic este corectă în seria: a) Na, Mg, Al, Si; b) Na, Al, Mg; Si; c) Rb, Sr, In, Sn; d) Sn, In, Sr, Rb 8. Reacția
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
oricât de coruptă, depravată sau săracă, dar și o reacție de opoziție față de factorii care cauzează corupția, depravarea, sărăcia. Ei prezintă umanității în luptă rezultatele acțiunii lor, „fructele răului". Un exemplu ar fi creația lui Pablo Picasso, Guernica (1937). Artistul accentuează influența tragică a războiului asupra vieților puternic zdruncinate ale oamenilor: prezintă o scenă dominată de moarte, violență, suferință și neajutorare. El folosește doar culorile alb și negru pentru a crea o tonalitate sumbră. Haosul predomină. Forma corpurilor este bazată pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
zi a claselor sociale inferioare și de mijloc, socialul devine din ce în ce mai relevant, iar mediul este element integrant al complicației dramatice. În genul dramatic, realismul este asociat cu piesele lui Ibsen (The Wild Duck, 1884). Ulterior, scriitorii au considerat că realismul accentuează prea mult realitatea externă. Mulți, printre care și Henry James (The Portrait of a Lady, 1881), au abordat realismul psihologic care analizează îndeaproape „mecanismele minții”. Naturalismul este o ramură a realismului. Scriitorii naturaliști au fost influențați de către teoria evoluționistă a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
primelor crize datează celebrul tablou Somnul rațiunii naște monștri. O pictură cu tematică neoclasică precum Saturn devorându-și fiul, de exemplu, prezintă o serie de emoții pentru spectatorul nesigur și speriat. Goya creează un joc de lumini și umbre care accentuează situația dramatică a uneia dintre cele mai impresionante lucrări ale „groazei și canibalismului”: zeul parcă vine din umbră, își devorează copilul cu ochii ieșiți din orbite, asemeni unui nebun. Dacă există picturi care produc o impresie „extraordinar de deprimantă”, în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
aparent istorice, reale sau imaginare sau atestate istoric. Mitul lui Orfeu a străbătut toate timpurile, constituind o permanență în literatură, muzică, pictura si filosofie. Fiecare epoca l-a redescoperit si l-a reconsiderat, dandu-i noi valente. Mitul lui Orfeu, accentuat în special pe coborârea sa în Infern și de propria sa moarte, instituie puterea amintirii, în opoziție cu implacabilul jug al uitării. Amintirea este originară, sinonimă cu viața, prin care orfismul cinstește “durerea Persefonei”, îndoliată de uciderea fiului sau Dyonisos
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Viața din interiorul casei nu corespunde cu starea poetului care, intrat într-o transă rău prevestitoare rămâne rece și distant față de căldura oferită („e ziuă și ce întuneric”, „potop e-napoi și nainte”). O stare de teamă și angoasă se accentuează în momentul în care natura înghețată dorește parcă să ajungă la el: „Și-a prins promoroacă și clanța”, stare care apare în ciuda unei chemări surde: „Și ningă... zăpada ne ngroape”. Iubita devine mai mult o iluzie, o aspirație, un spațiu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
prin sipritualitate pentru a îndeplini scopul propus. Poetul deplânge existența într-un trup „pâlpâitor de pofte”, dorind „s-o curățesc de carnea” (iubirea). Dragostea adevărată se realizează dincolo de carnal, la un plan superior, greu accesibil omului profan. De asemenea, poetul accentuează starea impură a omului, o stare care îl separă de divinitate și îl depărtează de sacralitatea și de puritatea sentimentului. „Ochii”, „gura” sunt considerate bariere către contopirea sufletelor în dragostea imaculată. Sufletul suferă, deci, o materializare, un proces de involuție
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai departe decât poetul român susținând ca dragoste adevărată nu există, întrucât iubirea este mediată de trupul pătimaș și slab, incapabil de spiritualizarea acestui sentiment. Aceeași idee a fost susținută în secolul al XIX-lea de către filosoful Johannes Muller care accentua ideea conform căreia omul este incapabil de a cunoaște realitatea exterioară pentru ca el nu ia contact direct cu aceasta, ci doar cu energiile transmise de aceastea prin intermediul senzațiilor. Iubirea, astfel, pare să nu se arate niciodată în adevăratul ei sens
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]