102,424 matches
-
Mi-a răspuns „Nu tocmai. Pur și simplu te găsesc amuzantă“. Poți să crezi așa ceva? Întrebă Lauren, mărindu-și ochii ca În desenele animate, ca să-și sublinieze ideea. Doamne, chiar trebuie să fumez o țigară În acest moment al povestirii, adăugă ea, reluând ritualul aprinderii unei alte țigări. Apoi a Început să-mi trimită șoferul În fiecare dimineață cu Wall Street Journal, o cafea cu lapte și un croasant de la Patisserie Claude, moment În care am decis că a fi proaspăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
din neglijență, În stilul lună de miere? — O să-l cunoașteți la New York. Dar o să călătorească mult cu treburi la Paris pentru serialul TV pentru care tocmai a semnat, le-am spus. Cu o umbră de umor, am reușit chiar să adaug: —... semnătură prin care ne-a distrus luna de miere. —Cât e Hunter plecat putem să ne ținem una alteia companie. Indiferent ce crede lumea, eu una mă simt singură uneori, spuse Lauren, părând, deodată, vulnerabilă. Mai târziu, când soarele Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să mori, să o faci luând o supradoză de heroină și toată lumea Îți va adula simțul modei pentru totdeauna, a afirmat ea. —E groaznic să spui așa ceva, o admonestă Lauren. Apoi, părând ușor nostalgică, reveni la discuția despre căsătoria ei, adăugând: — În cele din urmă, Într-o zi am plecat de acasă și... ei, adevărul e că nu m-am mai dus Înapoi. Toată lumea a Înnebunit. Când Îmi aduc aminte, conchise cu un zâmbet răutăcios, sunt cu adevărat șocată de purtarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
fără să Îmi dau seama, Îmi ziceam: „da’ bună moștenire genetică mai are“. —Nu-i așa că e o nuntă minunată? mi-a spus atunci când s-a așezat lângă mine. S-a uitat la mâna mea stângă, a zâmbit și a adăugat: -Deși nimic nu e mai bine decât să fii celibatar la o nuntă, nu e așa? Ce texte, zise Lauren, sorbind apă cu esență din flori de portocale, noua băutură favorită a ei. Cât de perfect sună totul. —Așa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și apoi zise: —Sylvia... Wentworth? —Da. Ei, Sylvie Mortimer, acum că m-am căsătorit cu Hunter. —Felicitări, ne-a spus Milton. Sunteți un cuplu drăguț. — Am auzit că ești foarte bună prietenă cu Lauren, zise Marci. Păru destul de tulburată când adăugă: —Ei, de fapt ea zice că ești a doua cea mai bună prietenă a ei. Eu sunt prietena ei cea mai bună. În mod oficial. —Dragă, eu sunt cel mai bun prieten al lui Lauren, declară Milton, plin de dramatism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
devreme. —Sophie, o cunoști pe Sylvie? Întrebă Marci, Întorcându-se către mine. Nu cred. Bună. Sunt Sophia D’Arlan, spuse ea, Întinzând mâna. Vorbea cu un ușor accent francez. —Marci, nu-mi mai spune „Sophie“. —Sylvie este căsătorită cu Hunter, adăugă Marci, exagerând cuvântul „căsătorită“ Într-un fel deloc necesar, m-am gândit eu. La această veste, Sophia păru să se albească În mod evident, În ciuda faptului că fața ei era dată cu pudră albă. Și-a pus o mână pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
la fel, Sophie, zise Marci Într-o manieră care nu mai lăsa loc pentru nici o Îndoială. Dar bănuiesc că o fi prea Întuneric aici ca să observi asta, Sophie. —Mă cheamă Sophia, spuse ea. Apoi, cu un oftat puternic de dezamăgire, adăugă: —Ei, felicitări atunci, Sylvie. Îl știu pe superbul tău soț de... Dumnezeule, dintotdeauna, de când eram la liceu. Eram uite-așa, zise ea, Încrucișându-și degetele. Apoi, aruncându-i o privire lui Hunter, continuă: — Hunter... nu-mi vine să cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Lauren are chef de o cană cu ceai pe la 3 dimineața. Agata o venerează pe Lauren deoarece o lasă să-i poarte bijuterile prin casă atunci când face curățenie. — Poate ar trebui să mergem să vedem dacă e cineva jos acum, adăugă Marci. O gură de ceai de salvie s-ar putea să-mi facă bine la mahmureala asta. Chiar atunci, Lauren patină Înapoi spre noi. Se cocoță pe brațul divanului. Zicea careva ceva de ceaiul Agatei? Întrebă. Acum Îl aduce sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să-l deranjeze deloc haosul. Își eliberă ușor posteriorul moale, turtit de scaunul de epocă delicat pe care stătuse. — Dar nu putem să ne angajăm la mai mult de cincisprezece ținute până nu Începem să vedem niște reacții În presă, adăugă el. Apoi Îl privi pe Thackeray În ochi și spuse: Trebuie să aduci presa. Absolut nici o problemă, răspunse Thackeray cu sânge rece. Thack zâmbea ușor, cocoțat pe marginea unei vechi canapele franțuzești de la un capăt al studioului. Arăta cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
zicând: — Ce vești bune, nu-i așa? Fără Îndoială că mai târziu aveam să fiu pedepsită și eu pentru nerespectarea cuvântului dat. —Ei, trebuie să vă felicit, spuse Bob, părând impresionat. Ați pus mâna pe fetele alea din timp. Vom adăuga la comanda noastră pentru pre-sezonul de primăvară câte două din rochiile care vor fi purtate la petrecere. Părea că-și deschide dosarul din nou. — Dacă fetele vor fi fotografiate, rochiile vor fi cumpărate cât ai clipi. Credeți că Alixe Însăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
face? Întrebă Hunter. „Ani? Ce-ai zice de două săptămâni“, m-am gândit. Oțelindu-mi psihicul, i-am replicat: —E foarte Însărcinată. Zicea că te-a văzut cu două weekend-uri În urmă, Hunter. Am făcut o pauză, apoi am adăugat: — În călătoria ta secretă la Londra. La celălalt capăt al firului se făcu liniște. Furioasă, am deschis frigiderul și mi-am turnat un pahar de șampanie dintr-o sticlă Începută. Am luat o Înghițitură. Nu s-a Întâmplat nimic. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mâncare italienească. Exact când am plecat de la raionul cu carne, mi-am adus aminte că nu mai aveam Drano 2, așa că m-am Îndreptat către partea din spate a magazinului ca să iau. În timp ce mă uitam prin rafturi, am Început să adaug În cărucior mai multe obiecte de uz casnic - exfoliant delicat, pastă de dinți - toate produsele de care pare să fie nevoie În cantitate din ce În ce mai mare atunci când te căsătorești. Destul de deprimant, de fapt, mă gândeam, Îngrămădind În cărucior detergenți și praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să pot spune ceva, el mă săruta de bun-găsit și mă mângâia pe păr, ca și cum putea să-și dea seama că aveam nevoie să fiu calmată. —O, Sylvie, ce rochie superbă ai pe tine, spuse Hunter. Observând grămada de haine, adăugă: — Îți mulțumesc că mi-ai luat hainele de la curățătorie. Chiar nu e nevoie să faci asta... ești atât de ocupată. Le-aș fi luat eu. Nu am spus nimic. Ați auzit careva vreodată de ne-binecuvântare casnică? 11tc "11" Bebelușul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Așa că ar face bine să fie acolo, ca să aibă loc meciul, replică Gerski. —Dumnezeule mare! Un jucător de polo! Super! De-abia mai rezist! exclamă Lauren, aproape explodând de entuziasm. Observând că Gerski o cerceta atent cu o privire dezaprobatoare, adăugă repede: Doar mă știi, Gerski... niciodată nu e vorba doar de afaceri pentru mine, nu? —Nu vreau să te Încurci cu cineva ca Monterey, spuse Gerski tăios. —Și de ce nu, mă rog? Întrebă Lauren, cu un zâmbet strecurându-i-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pe jucător să arate trăsnet. Până și Prințul Charles arăta ca un zeu al sexului atunci când juca polo. Pantalonii mulați albi, Împroșcați cu noroi, și cizmele de călărie din piele lucrată cu unelte manuale au un efect devastator asupra femeilor. Adăugați un chip frumos și un zâmbet minunat la această Înfățișare și gata, obțineți, cum a spus Oksana, un mâncător de inimi. —OK, bine, e mișto, până la urmă, spuse Lauren, privind la Giles Monterey când acesta intră În cort. Pe neașteptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o vorbă. Promite-mi că nu o să-i zici nimic. Am dat probator din cap, fără prea multă tragere de inimă. Poate că Lauren avea dreptate, așa că am zis: —OK. Așa, vezi. Bine. Chiar dacă se va dovedi că te Înșală, adăugă Lauren cu un zâmbet menit să mă liniștească, măcar te vei putea consola cu gândul că tu te-ai comportat cu foarte multă demnitate și nu te-ai arătat nevrotică și speriată Înainte de a avea cu adevărat pentru ce. 16tc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să notezi: „Ochi de Prostituată“ pentru următorul show. —Mersi, Thack, ești un scump, suspină Lauren, ștergându-se la ochi cu o bucată de mătase fucsia de pe masa de croit. Maaamă, ce batiste minunate ar ieși din asta. Bună la toată lumea, adăugă, făcând cu mâna unui grup de studenți În practică la noi, care brodau Într-un colț. Aceștia au dat stingheriți din cap și s-au holbat la Lauren, fără Îndoială și ei la fel de inspirați ca și Thack de tipul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
colț la Jack’s pe West 10th Street. Dar am văzut-o pe Sophia seara trecută, la Alixe. Ea avea pandantivul la gât, spuse Marci. Nu, am tresărit eu, incapabilă să-mi ascund Îngrijorarea. Asta este imposibil. Ia uite, am adăugat eu, arătându-i pandantivul, pe care Încă Îl mai purtam În jurul gâtului. — Este identic cu cel pe care-l purta ea, susținu Marci. Asta este ciudat. Foarte aiurea. —Marci, trebuie să afli musai ce se petrece, a ordonat Lauren. Sun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
doctorul Bo Morgan. Știi senzația aia de plutire pe care o ai când Îți cumperi o haină de blană? Asta e și mai și. Îți face pielea să semene cu cea a lui Sophie Dahl. O să-l sun chiar acum, adăugă ea, scoțându-și telefonul mobil și formând numărul. Apartamentul Pucci de la St. Regis Hotel de pe East 55th Street nu este decorul ideal, din punct de vedere cromatic, pentru o tipă străvezie din cauta durerii. Locul ăla este destinat italienilor bogați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de ea. —Încheieturile mele par... grase În... chestia asta. În ușa de la baie stătea Salome, purtând o rochie satinată din mătase argintie, cu mâneci lungi, ample, și cu funde din rejansă neagră care se legau la manșete. —Îhh... sunt dezgustătoare, adăugă. — Încheieturile nu se pot Îngrășa, spuse Tinsley, Împingând-o ușor pe Marci din calea ei, ca să se poată vedea mai bine În oglindă. Arăți superb. Și acum, Sylvie, ce zici de mine... —Sylvie, vreau rochia pe care o pusesem deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
plângea? —Alixe, ești bine? Nu de mine e vorba. E S-s-s-ÎhÎSanford. A murit. —Îngrozitor. Habar nu avusesem că Alixe era așa de apropiată de el. Părea la pământ. —Dumnezeule, Alixe, Îmi pare rău să aud asta. Pari foarte Întristată, am adăugat eu. —Su-u-u-unt, urlă ea. Părea isterică. —Atâta e-e-e-goism! Să moară! În felul ăsta! Cu două zile Înainte de balul meu minunat! De-ar fi murit și el sâmbătă. În felul ăsta aș fi putut și eu să țin petrecerea. Acum, toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
un zâmbet răutăcios de nedescris. —Iubito, am ceva amuzant să-ți spun. Hunter mă privi și Îmi făcu cu ochiul. Giles este prietenul ăla vechi din facultate de care Îți tot spuneam. —CEEE!!! am țipat eu. —Cei mai buni prieteni, adăugă Lauren cu un rânjet. Se plac atât de mult unul pe celălalt, că Îmi fac griji câteodată... nu ți-a spus Încă? M-am uitat la Lauren, apoi la Giles și, În cele din urmă, din nou la Hunter. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
imediat. Hunter avea dreptate. Era o poveste frumoasă de dragoste. Tocmai atunci Giles reapăru cu tava cu băuturi. —Lămâile sunt din zonă, de undeva de pe aici, spuse Lauren, luând un pahar de limonadă. În timp ce Giles Împărțea băuturile celor de față, adăugă: — Nu m-aș fi căsătorit cu tine niciodată dacă aș fi știut că ești nelogodit și disponibil, nu-i așa, dragule? Giles zâmbi și-și trecu mâna prin părul soției sale, mângâindu-i-l ușor. Firește, o adora din tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
La drept vorbind, nu avem nici o informație nouă, dar ideea a fost să prezentăm cinci familii care au pierdut un copil. Să arătăm cum supraviețuiesc acestei pierderi. Cum reușesc să-și ducă viața mai departe. Pe ici, pe colo, putem adăuga ceva sare și piper în faptele standard legate de moartea în leagăn. Putem să vorbim despre nebănuitul izvor de putere și compasiune pe care toți acești oameni îl descoperă în adâncurile ființei lor. Din unghiul ăsta privim lucrurile. Este ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
otrăvesc vecinii cu boxele din care urlă muzică scoțiană de cimpoi. Operă chinezească. Country și western. E plăcut să auzi o pasăre cântând afară. Dar nu și pe Patsy Cline. Afară e destul de enervantă și-așa hărmălaia traficului. A-i adăuga Concertul pentru pian în re minor de Chopin nu rezolvă câtuși de puțin lucrurile. Dai mai tare muzica, în speranța că o să acoperi zgomotul. Ceilalți dau și ei muzica mai tare, ca s-o acopere pe a ta. O dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]